1,711 matches
-
în special pentru sisteme de irigații sau de alimentări cu apă. De asemenea pot fi asociații de gospodărire a bazinelor versante care se preocupă de modalitățile de utilizare a suprafeței bazinului versant pentru a obține efecte ca reducererea undelor de viitură, reducerea eroziunilor de sol, a antrenării aluviunilor și a colmatării albiilor etc. Asemenea acțiuni impun un amplu program de orientare a populației astfel încât să înțeleagă importanța problemelor și să se implice direct în rezolvarea lor. În concepția lui Andrei Filotti
Andrei Filotti () [Corola-website/Science/306352_a_307681]
-
în foarte mare parte de resursele de apă venind din diferite țări din amonte. Aceste resurse de apă nu sunt în totalitate utilizabile. Din cauza regimului variabil al resurselor de apă, o parte din aceste resurse se scurg în perioadele de viitură, pe când, în perioadele secetoase, debitele scurse scad la valori foarte mici. Pentru a mări resursele utilizabile este nevoie de regularizarea debitelor prin lacuri de acumulare care să rețină debitele excendentare în perioadele ploioase, pentru a le face disponibile în perioadele
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
5—10 m X 12—15 m), lipsit de formațiuni stalagmitice, dezvoltat în lungul unei diaclaze foarte evidente. Curând după joncțiunea celor două intrări se găsește o treaptă pozitivă, formată dintr-o crustă stalagmitică, peste care se revarsă apele, la viituri, din perete în perete. După 120 m de la intrare, galeria lasă impresia că se termină cu un sifon, deasupra căruia se dezvoltă o scurgere parietală. În realitate, ea continuă cu o galerie aproape orizontală, cu desfășurare meandrată, în tavanul căreia
Peștera Moanei () [Corola-website/Science/320773_a_322102]
-
desfășurare meandrată, în tavanul căreia se înscriu numeroase cupole de coroziune iar în podea se dezvoltă o succesiune de gururi adânci, pline cu apă stagnantă în perioadele de secetă sau traversate de un puternic curs de apă în perioadele de viitură. Amonte de acest tronson, peștera se înalță până la 10 m și prezintă câteva plaje de nisip, cascade, lacuri subterane și un sifon, ușor de depășit prin intermediul unei galerii superioare. În continuare, se ajunge într-o zonă cu prăbușiri și câteva
Peștera Moanei () [Corola-website/Science/320773_a_322102]
-
timp planul de amenajare cuprindea propuneri de realizare a unui ansamblu de lucrări de gospodărire a apelor în principal: Pentru protecția împotriva inundațiilor, planul de amenajare preconiza un ansamblu de lucrări de îndiguire, corelate cu lacuri pentru reținerea debitelor de viitură și. în unele cazuri. derivații care să conducă debitele de viitură în zone în care nu provocau pagube. În același timp, planul de amenajare preconiza măsuri de sistematizare a luncilor inundabile, evitându-se amplasarea unor obiective importante în zone în
Planuri de amenajare a apelor din România () [Corola-website/Science/305586_a_306915]
-
de lucrări de gospodărire a apelor în principal: Pentru protecția împotriva inundațiilor, planul de amenajare preconiza un ansamblu de lucrări de îndiguire, corelate cu lacuri pentru reținerea debitelor de viitură și. în unele cazuri. derivații care să conducă debitele de viitură în zone în care nu provocau pagube. În același timp, planul de amenajare preconiza măsuri de sistematizare a luncilor inundabile, evitându-se amplasarea unor obiective importante în zone în care putea fi afectate de undele de viitură. În sfârșit, deși
Planuri de amenajare a apelor din România () [Corola-website/Science/305586_a_306915]
-
conducă debitele de viitură în zone în care nu provocau pagube. În același timp, planul de amenajare preconiza măsuri de sistematizare a luncilor inundabile, evitându-se amplasarea unor obiective importante în zone în care putea fi afectate de undele de viitură. În sfârșit, deși la acea dată economia nu era încă foarte dezvoltată, planul de amenajare preconiza măsuri pentru protecția calității apelor, atât prin stații de epurare cât și printr-o politică de amplasare rațională a obiectivelor economice, care făcea posibilă
Planuri de amenajare a apelor din România () [Corola-website/Science/305586_a_306915]
-
avut efecte negative asupra pisciculturii, reducând în foarte mare măsură fauna piscicolă a Dunării. prin eliminarea bălților care reprezentau zonele de reproducere a peștilor. De asemenea, eliminarea totală a luncii inundabile, a atras după sine creșterea importantă a debitelor de viitură, în special pe Dunărea inferioară. Deși aceste efecte negative au fost prevăzute, ele au fost considerate acceptabile de organele de conducere, față de avantajele aduse agriculturii. În mod justificat, înțelepciunea acestei decizii este pusă la îndoială în prezent. Este poate demn
Planuri de amenajare a apelor din România () [Corola-website/Science/305586_a_306915]
-
de combatere a inundațiilor, prin îndiguiri pe principalele râuri interioare printre care Someș, Crișuri, Mureș, Argeș. Ialomița, Bârlad și Prut. Pe lângă îndiguiri, în multe bazine, printre care cel al Târnavelor și bazinul Timiș-Bega s-au executat poldere de atenuare a viiturilor. Pentru producția de energie s-a realizat barajul Porțile de Fier pe Dunăre și a început amenajarea hidroenergetică a Oltului în aval de confluența cu Lotrul și a Siretului în aval de Bacău. Pe lângă sarcinile legate de proiectele de investiții
Planuri de amenajare a apelor din România () [Corola-website/Science/305586_a_306915]
-
în golfuri de diferite dimensiuni. Golfurile cu dimensiunile cele mai mari sunt cele ale Cernei, Bahnei (în apropierea barajului de la Porțile de Fier I) și al Mraconiei. Afluenții Dunării din Parcul Natural Poțile de Fier se caracterizează prin ape mari, viituri de primăvară și iarnă, scurgerea de iarnă fiind mai mare datorita climatului mediteranean care determină topirea timpurie a zăpezii. Construirea barajului de la Gura Văii s-a realizat în parteneriat cu Iugoslavia în perioada 1964-1972, și a produs mutații semnificative la
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
Păușești-Olănești formată din depozite miocene sarmatice depuse peste roci. Principala apă curgătoare este râul Olănești; lunca să este foarte îngustă, de formație aluvionara și este folosită pentru cultivarea legumelor și porumbului. Deoarece în timpul ploilor de primăvară și toamnă aducea multă viitura și se revarsă, cursul râului Olănești a fost regularizat prin lucrări de îndiguire, iar pe teritoriul comunei vecine - Vlădești pe cursul sau a fost construit un baraj în spatele căruia s-a format un lac de acumulare. Relieful comunei Păușești-Măglași este
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
MW. Centrală este echipată cu două turbine de tip Francis. Barajul Ighiș este situat pe râul Ighiș, afluent al Târnavei Mari, și are drept scop alimentarea cu apă potabilă și industrială a municipiului Mediaș și, în subsidiar, atenuarea undelor de viitura și combaterea inundațiilor în bazinul Târnavei Mari. Barajul de pământ, de tip neomogen, cu ecran central de argilă, are o înălțime de 36 m și o lungime la coronament de 475 m și realizează un lac de acumulare cu un
Aristide Teodorescu () [Corola-website/Science/322002_a_323331]
-
apă, hidroenergia și piscicultura. - Lacul de acumulare cu un volum total de 1.400 mil m³, al doilea din țară după Porțile de Fier I, are prevăzut un volum de combatere a inundațiilor de 550 mil. m³ care permite atenuarea viiturii cu asigurarea de 1% de la 2.940 m³/s la 700 m³/s și împreună cu îndiguirile din aval, scoaterea de sub inundații a 100.000 ha terenuri din luncă. - Irigațiile se pot dezvolta pe o suprafață de 140.000 ha, câte
Centrala hidroelectrică de la Stânca - Costești () [Corola-website/Science/322453_a_323782]
-
etanșări a fundației, precum și a executării independente a corpului central din nisipuri argiloase și a zonelor laterale din balast. Corpul barajului include batardoul amonte. Protectia taluzului amonte s-a executat din dale de beton armat turnate pe loc. - Pentru evacuarea viiturilor cu asigurare de peste 1% (2.940 m³/sec) s-a prevăzut un evacuator de suprafață, amplasat pe grindul recifal mal drept, între barajul de pământ și barajul de închidere mal drept. Este constituit dintr-un prag deversant, canalul rapid, disipatoarele
Centrala hidroelectrică de la Stânca - Costești () [Corola-website/Science/322453_a_323782]
-
lungime, 34,5 m lațime și 48,5 m înălțime; este de tip turn de beton armat monolit parțial inclusă în baraj și fundată pe calcar. Este prevazută cu 6 deschideri, 2 pentru centrale și 4 pentru evacuarea debitelor de viitură și goliri de fund. Parțial au fost folosite și pentru devierea apelor în timpul execuției lucrărilor. Galeriile de alimentare a centralelor și golirile de fund sunt unite într-un bloc monolit și sunt fundate pe calcar. - Clădirea centralelor hidroelectrice este amplasată
Centrala hidroelectrică de la Stânca - Costești () [Corola-website/Science/322453_a_323782]
-
2 m. Taluzurile lacului sunt protejate cu dale de beton armat. În zona aval s-a prevăzut un stăvilar de evacuare a apelor în Prut, prin care se asigură atât regularizarea debitelor lacului de compensare cât și scurgerea debitelor de viitură atenuate. Stăvilarul are 3 deschideri de 10,0 m echipate cu stavile segment și un prag deversant de 25 m lungime. - În scopul asigurării furnizării debitelor necesare pe Prut, în perioadele de nefuncționare a nodului de presiune sau efectuării de
Centrala hidroelectrică de la Stânca - Costești () [Corola-website/Science/322453_a_323782]
-
Delta și lunca inundabilă a Dunării; ... b) complexul lagunar Razelm-Sinoe și lacurile litorale; ... c) pâraiele și râurile de munte, colinare, de șes și zonele lor inundabile; ... d) bălțile și lacurile naturale; ... e) lacurile de acumulare, cu zonele lor inundabile la viituri, în care se practică pescuitul; ... f) rețeaua de canale magistrale din sistemele hidroameliorative, de navigație și hidroenergetice; ... g) limita apelor teritoriale și zona economică exclusivă a Mării Negre; ... 2. Bazine piscicole amenajate: a) heleșteele ; ... b) iazurile cu zonele lor inundabile; ... c
EUR-Lex () [Corola-website/Law/159175_a_160504]
-
a fost un baraj de pământ executat în perioada 1958-1962 pe râul Tazlău, pentru alimentarea cu apă a Centralei Termoelectrice Borzești. În 1991, barajul Belci a fost distrus de o viitură excepțională și nu a mai fost refăcut. și acumularea de pe râul Tazlău au fost proiectate și executate pentru a asigura un debit de 6 m³/s pentru alimenatrea cu apă a centralei termoelectrice Borzești și a industriei din Onești. Volumul
Barajul Belci () [Corola-website/Science/308140_a_309469]
-
o zi senină și fără precipitații, în bazinul râului Tazlău au căzut precipitații torențiale, cu caracter excepțional. Ploile torențiale care au căzut în 28-29 iulie 1991 în Carpații Orientali, în Subcarpații Moldovei și ai Curburii au provocat o undă de viitură pe râul Tazlău (județul Bacău), de circa 7 metri înălțime. În numai 1½ oră, la stația hidrometrică Lucăcești, de la 30 km în amonte, s-au înregistrat precipitații de 95,6 l/m², iar la stația Livezi, de la 16 km în
Barajul Belci () [Corola-website/Science/308140_a_309469]
-
15 lacul era aproape gol, iar la 7,50 râul Tazlău curgea printr-un șenal format în depunerile aluvionare din lac și trecea în aval printr-o breșă formată în digul mal stâng al barajului de pământ. Debitul maxim al viiturii de pe râul Tazlău din 28-29 iulie 1991 a fost de 3100 mc/s. Mecanismul cedării barajului de pământ a fost eroziunea superficială a prismului aval, concomitent cu saturarea acestuia și apoi alunecarea taluzului aval urmată de o eroziune rapidă și
Barajul Belci () [Corola-website/Science/308140_a_309469]
-
și a observațiilor hidrologice, respectiv de 1515 m³/sec și 2450 m³/sec. Deși era cunoscută, modificarea debitelor maxime nu a condus la mărirea capacității de evacuare. În aceste condiții deversarea peste baraj, și apoi cedarea, s-au produs datorită viiturii excepționale din noaptea accidentului, apreciate la 2800 - 3000 m³/s și a imposibilității manevrării echipamentelor hidromecanice, datorată întreruperii alimentării cu energie electrică. Au fost 25 de morți și nici una din cele 250 de case nu a mai rămas în picioare
Barajul Belci () [Corola-website/Science/308140_a_309469]
-
Căscați ochii și căutați! Oamenii se împărțiră în două grupuri, unul pornind în amonte, celălalt în aval. — A! Uite una! strigă un om din susul apei, oprindu-se pe loc. Într-un loc al malului unde pământul fusese măturat de viitură în timpul unei indundații, câteva sălcii viunete mari, cu rădăcinile smulse, se aplecau cu ramurile peste apă. Râul era calm și negru, ca un lac adânc. În umbra de sub copaci era legată o barcă. — Și se poate folosi. Omul sări jos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
alimentare a centralelor hidroelectrice Lerești și Voinești cu o putere totală instalată de 24,2 MW, pentru irigarea unei suprafețe agricole de 8500 ha, ameliorarea condițiilor de alimentare cu apă a mun. București precum și pentru preluarea unor eventuale unde de viituri. Barajul este realizat din anrocamente, cu nucleul central din argilă, având urmatoarele caracteristici constructive: înălțimea maximă 118 m, lungime și lățime la coronament de 380 m și respectiv 10 m iar lățimea la bază de 460 m. Volumul total de
Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
mc. argilă și 0,25 mil. mc. material granular utilizat la filtre. Volumul total al apei din lacul de acumulare este de 68 mil. mc., din care volumul util este de 50 mil. mc. și volumul de rezervă pentru atenuarea viiturilor de 15,6 mil. mc. Voalul de etanșare al barajului este format din două șiruri de de foraje injectate, realizate din galerii de injecții, iar drenarea versanților s-a asigurat prin foraje executate atât din galeria de injecții precum și dintr-
Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
lucrări masive ce realizează acumulări de apă cu volume de ordinul milioanelor de mc și niveluri de retenție foarte mari. Acest lucru creează o importanță deosebită acestor tipuri de construcții hidrotehnice, deoarece distrugerea corpului barajului ar crea o undă de viitură catastrofală cu distrugeri materiale importante în aval sau cu pierderi de vieți omenești așa cum s-au produs în cazul unor avarii și accidente la unele baraje executate în străinătate. Fiecare element component al barajului (umplutură, mască, descărcător, etc.) are un
Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]