2,034 matches
-
de AINS și antimalarice de sinteză (Cloroquin, Hidroxicloroquin sub supraveghere oftalmologică periodică din cauza riscului de retinopatie ireversibilă). O alternativă la antimalarice de sinteză în formele cu afectare predominant articulară este Metrotrexat administrat în asociere cu acid folic. Formele cu afectare viscerală necesită:corticoterapie cu metilprednisolon i.v. în pulsuri de 3 zile, urmat de terapie orală 1-2 mg/kg/zi în funcție de tipul de afectare. Este absolut obligatorie monitorizarea efectelor secundare: HTA, sindrom Cushing, obezitate, diabet zaharat, risc de infecții, psihoze, miopatie
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
important fiind momentul inițierii acestora. Din punct de vedere genetic, DZ de tip 2 este o afecțiune complexă, poligenică. Dintre factorii de mediu implicați, este recunoscut rolul sedentarismului, a obezității (și mai ales a obezității de tip central, abdominal sau visceral), a factorului nutrițional (consumul de glucide rafinate, alimente cu densitate calorică mare, conținut crescut de lipide saturate și sărace în fibre alimentare). Procesul de urbanizare și stresul fac parte dintre factorii de mediu care pot contribui la apariția diabetului pe
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
către diabet zaharat. Ele nu trebuie privite ca entități clinice separate, ci mai degrabă ca factori de risc pentru afecțiunile metabolice și cardiovasculare. Mai mult decât atât, ele sunt frecvent asociate cu excesul ponderal (mai ales de tip abdominal sau visceral), dislipidemie și hipertensiune arterială. Asociația Americană de Diabet (ADA) consideră, în plus, valoarea HbA1c în intervalul 5.7-6.4% ca parametru de definire a persoanelor cu prediabet. Metoda de efectuare a testului de toleranță la glucoză pe cale orală (TTGO): - dimineața
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
scăderea trigliceridelor și creșterea HDL-colesterolului). Administrarea de tiazolidindione poate avea ca efecte secundare creșterea în greutate (prin retenție hidrosalină), sindromul anemic (de diluție). Printre efectele benefice ale acestei clase sunt menționate cel de redistribuție a țesutului adipos (scăderea țesutului adipos visceral și creșterea celui cu dispoziție subcutanată) și de prezervare a funcției/masei celulelor β pancreatice. Incretinele sunt substanțe eliberate la nivelul intestinului ca răspuns la creșterea glicemică postprandială, ce își exercită efectele prin intermediul receptorilor specifici localizați în membrana diverselor celule
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
sunt de tip degenerativ ca în acalazie, ci funcționale, ele fiind intermitente, despărțite de deglutiții normale sau cu completă revenire la un comportament motor normal. Alt element care trebuie luat în considerație, mai ales pentru explicarea simptomelor, este o hipersenzitivitate viscerală. Morfopatologie. În unele cazuri există o hipertrofie și hiperplazie difuză musculară, stratul muscular ajungând până la 2 cm, dar un strat muscular normal nu este exclus. Nu s-au identificat modificări ale plexurilor mienterice; uneori au fost descrise modificări de tip
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
gastrită antrală, care va avea ca urmare distrucția celulelor S (somatostatinice) și, astfel, secreția de gastrină va fi dezinhibată, secreția acidă crescând; al doilea pas va fi însă extinderea progresivă a gastritei cu producerea distrucției structurii glandulare specializate, cu scăderea viscerală etc.) care însă s-au dovedit a fi incomplete și la care s-a renunțat sau, parte dintre ele, au fost reluate în teoriile moderne. De fapt, nici până astăzi problema etiopatogenezei ulcerului nu este pe deplin lămurită. Odată cu descrierea
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
paraclinice. Concomitent se impune aprecierea gradului de invazie și stadializarea TNM. T1: T invadează submucoasa T2: T invadează musculara proprie T3: T invadează până la subseroasă sau țesutul gras pericolic, perirectal T4: T invadează direct organe sau structuri vecine sau peritoneul visceral ganglionare în patru sau mai mulți ganglioni limfatici 2,M1 DIAGNOSTIC DIFEREN}IAL Diagnosticul diferențial al CCR se face în funcție de simptomul principal: -dacă rectoragia este principalul simptom diagnosticul diferențial se face cu: boală hemoroidală, fisuri anale, diverticuloză, angiodisplazii, polipi, boli
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
termen lung sau scurt. Complicațiile ce apar vor depinde de perioada din sarcină când are loc expunerea embriofătului la amestecul anormal de nutrienți (fig. 2). Astfel, expunerea precoce în sarcină (în perioada de organogeneză) poate duce la avort spontan, malformații viscerale, întârziere precoce în creșterea intrauterină. Expunerea în cursul trimestrului II, când are loc formarea și dezvoltarea celulelor sistemului nervos central poate conduce la tulburări comportamentale, intelectuale și psihologice, iar expunerea în ultimul trimestru de sarcină, duce la proliferarea adipocitelor fetale
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Carmina Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92220_a_92715]
-
cu insulinorezistența decât cu insulinemia per se. Un stimulator al PĂI-1 poate fi reprezentat de trigliceridele plasmatice. S-a demonstrat că alături de trigliceride și lipoproteina A poate determina creșterea sintezei de PĂI-1 de către celulele endoteliale (24). Corelația lui cu obezitatea viscerala sugerează importantă insulinorezistenței în explicarea modificărilor fibrinolizei, celulele adipoase fiind o importantă sursă de PĂI-1. De altfel între PĂI-1, adipozitatea viscerala, insulinorezistența și hiperinsulinism există o bună corelație. Toate tulburările metabolice din sindromul rezistenței la insulină (insulinemia, IMC, raportul talie
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Aura Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/92266_a_92761]
-
alături de trigliceride și lipoproteina A poate determina creșterea sintezei de PĂI-1 de către celulele endoteliale (24). Corelația lui cu obezitatea viscerala sugerează importantă insulinorezistenței în explicarea modificărilor fibrinolizei, celulele adipoase fiind o importantă sursă de PĂI-1. De altfel între PĂI-1, adipozitatea viscerala, insulinorezistența și hiperinsulinism există o bună corelație. Toate tulburările metabolice din sindromul rezistenței la insulină (insulinemia, IMC, raportul talie/șold, trigliceridele, si HDL colesterolul) se corelează puternic cu nivelul plasmatic al PĂI-1. Țesutul adipos visceral și cel subcutanat abdominal au
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Aura Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/92266_a_92761]
-
De altfel între PĂI-1, adipozitatea viscerala, insulinorezistența și hiperinsulinism există o bună corelație. Toate tulburările metabolice din sindromul rezistenței la insulină (insulinemia, IMC, raportul talie/șold, trigliceridele, si HDL colesterolul) se corelează puternic cu nivelul plasmatic al PĂI-1. Țesutul adipos visceral și cel subcutanat abdominal au rol în creșterea PĂI-1 plasmatic, fiind o sursă importantă de PĂI-1, în schimb obezitatea ginoidă (țesut adipos femural în exces) nu se corelează cu nivelul plasmatic al PĂI-1 (142). Creșterea nivelului plasmatic al PĂI-1 s-
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Aura Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/92266_a_92761]
-
situ. Studii efectuate pe culturi celulare atestă că la nivel renal, IGF1 este sintetizat de celulele principale ale tubului colector și de celulele mezangiale glomerulare (14). Receptorii IGF1 sunt localizați în special la nivelul celulelor mezangiale glomerulare, epiteliale parietale și viscerale și în culturi de celule mezangiale. Celulele endoteliale renale în cultură nu sintetizează IGF1 dar posedă receptori IGF1 cu afinitate înaltă. Factorii de transformare β (TGF-β) aparțin unei superfamilii de proteine înrudite care, la mamifere, cuprind pe lângă trei izoforme TGF-β
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92234_a_92729]
-
receptorilor ? adrenergici și o inhibă prin intermediul receptorilor ?. Receptorul ?3 adrenergic este exprimat în țesutul adipos brun la șoareci unde se pare că are rol în procesul de termogeneză. La om, receptorul ?3 adrenergic este exprimat în țesutul adipos visceral unde contribuie se pare la reglarea lipolizei și a ratei metabolismului bazal [39]. Receptorul ?2 adrenergic este principalul subtip de receptor adrenergic implicat în lipoliza de la nivelul țesutului adipos la adult [18]. La nivelul genei receptorului ?3 adrenergic a fost
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92235_a_92730]
-
2 (T2DM) este de 40%, cea mai mare din lume. 4. Tipurile de obezitate și caracteristicile lor Se cunosc două modele de bază ale distribuției țesutului adipos la indivizii obezi: obezitatea abdominală (așa zis androidă, centrală) cu cele două componente, viscerală și subcutană, și obezitatea gluteofemurală (așa zis ginoidă). Stabilirea tipului de obezitate a pacienților are o importanță clinică majoră. Astfel, obezitatea centrală este un factor determinant puternic al insulinorezistenței și se asociază cu un risc crescut de ateroscleroză, diabet zaharat
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92256_a_92751]
-
risc crescut de ateroscleroză, diabet zaharat, dislipidemie, hipertensiune și cancer. Chiar și indivizii cu un IMC normal dar cu un raport crescut între masa adipocitară centrală și periferică sunt insulinorezistenți (30). Studii numeroase au găsit o puternică corelație între obezitatea viscerală și scăderea insulinosensibilității (31, 54). 4.1. Factori determinanți ai distribuției țesutului adipos Distribuția adipozității corporale este consecința unei combinații între factori de mediu și genetici. 4.1.1. Factori genetici Un studiu efectuat pe familii franceze provenind din Quebec
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92256_a_92751]
-
1. Factori genetici Un studiu efectuat pe familii franceze provenind din Quebec a permis estimarea procentului de variație fenotipică a adipozității corporale ce poate fi atribuit factorilor genetici sau de mediu, raportat la IMC, masa de țesut adipos subcutan și visceral. Efectul genetic nu a fost mai mare de 5% asupra IMC și adipozitatea subcutană. În schimb, 25% din masa adipoasă și din procentul său din greutatea corporală totală, precum și 56% din adipozitatea viscerală, după ajustare pentru vârstă, sex și masa
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92256_a_92751]
-
IMC, masa de țesut adipos subcutan și visceral. Efectul genetic nu a fost mai mare de 5% asupra IMC și adipozitatea subcutană. În schimb, 25% din masa adipoasă și din procentul său din greutatea corporală totală, precum și 56% din adipozitatea viscerală, după ajustare pentru vârstă, sex și masa totală adipocitară, sunt determinate genetic (45). Un procent similar de determinism genetic (48%) a fost observat de același grup de investigatori în alte familii studiate (47). Dintre factorii genetici, se pare că sexul
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92256_a_92751]
-
alte familii studiate (47). Dintre factorii genetici, se pare că sexul are o amprentă puternică asupra repartiției corporale a masei adipoase. Aproximativ 20% din țesutul adipos al bărbaților și numai 6% din cel al femeilor aflate în premenopauză este localizat visceral (59). Deși sexul masculin și postmenopauza se însoțesc de creșterea grăsimii abdominale, sexul singur nu modifică direct relația obezității abdominale cu sensibilitatea la insulină (30). În ceea ce privește vârsta s-a constatat o scădere a depozitului abdominal subcutan la bărbații obezi după
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92256_a_92751]
-
scăzut de educație. Inițierea fumatului este urmată de dezvoltarea obezității centrale, proces reversibil după renunțarea la fumat. Consumul moderat de alcool se corelează negativ cu adipozitatea centrală. Unele medicamente, cum ar fi steroizii sexuali, glucocorticoizii și unele antiretrovirale, cresc masa adipocitară viscerală concomitent cu scăderea celei subcutane. Administrarea de tiazolidindione determină un exces ponderal aparent însoțit și de o redistribuție a adipozității viscerale către depozitele periferice (59). 4.2. Caracteristici fiziologice dependente de localizare ale adipocitelor 4.2.1. Lipoliza și catecolaminele
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92256_a_92751]
-
corelează negativ cu adipozitatea centrală. Unele medicamente, cum ar fi steroizii sexuali, glucocorticoizii și unele antiretrovirale, cresc masa adipocitară viscerală concomitent cu scăderea celei subcutane. Administrarea de tiazolidindione determină un exces ponderal aparent însoțit și de o redistribuție a adipozității viscerale către depozitele periferice (59). 4.2. Caracteristici fiziologice dependente de localizare ale adipocitelor 4.2.1. Lipoliza și catecolaminele Lipoliza, cu eliberarea de acizi grași (AG) și glicerol, este modulată de sistemul nervos simpatic (SNS), catecolaminele fiind cele mai puternice
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92256_a_92751]
-
au un răspuns lipolitic scăzut la catecolamine comparativ cu cele subcutane abdominale, acestea din urmă având o densitate și o sensibilitate crescută a β1/ β2 receptorilor asociată cu o reducere a afinității și numărului α2 receptorilor (tabel 1) (61). Adipocitele viscerale, spre deosebire de cele localizate subcutan abdominal și femural, au o sensibilitate crescută la lipoliza mediată de catecolamine, un răspuns scăzut la efectul antilipolitic insulinic și o sensibilitate egală (sau ușor scăzută) la activarea receptorilor α2 și adenozinici cu rol antilipolitic. Expresia
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92256_a_92751]
-
abdominal și femural, au o sensibilitate crescută la lipoliza mediată de catecolamine, un răspuns scăzut la efectul antilipolitic insulinic și o sensibilitate egală (sau ușor scăzută) la activarea receptorilor α2 și adenozinici cu rol antilipolitic. Expresia înalt crescută în adipocitele viscerale a exonului 11 ce codifică o isoformă a receptorului insulinic explică efectul antilipolitic insulinic redus în aceste adipocite, secundar afinității scăzute a receptorului (59). Răspunsul scăzut al IRS-1 contribuie suplimentar la insulinorezistența și lipoliza crescută din adipocitele viscerale (52). La
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92256_a_92751]
-
în adipocitele viscerale a exonului 11 ce codifică o isoformă a receptorului insulinic explică efectul antilipolitic insulinic redus în aceste adipocite, secundar afinității scăzute a receptorului (59). Răspunsul scăzut al IRS-1 contribuie suplimentar la insulinorezistența și lipoliza crescută din adipocitele viscerale (52). La normoponderali, la nivelul depozitul adipos omental există o relație directă între intensitatea lipolizei catecolaminin-mediată și cantitatea de receptori β1/ β2, cu afinitate normală a acestora și răspuns lipolitic normal la agoniștii ce intervin în cascada lipolitică postreceptor (61
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92256_a_92751]
-
β1/ β2, cu afinitate normală a acestora și răspuns lipolitic normal la agoniștii ce intervin în cascada lipolitică postreceptor (61). La subiecții obezi s-a înregistrat o lipoliză catecolamin-indusă crescută în regiunea abdominală comparativ cu cea gluteo-femurală. Caracteristicile specifice obezității viscerale, 1) acțiune lipolitică crescută a catecolaminelor și 2) răspuns antilipolitic scăzut la insulină, se păstrază în obezitate (61). Fluxul crescut în sistemul venos portal de acizi grași liberi (AGL) de origine viscerală stimulează gluconeogeneza și secreția de VLDL, scade clearence-ul
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92256_a_92751]
-
abdominală comparativ cu cea gluteo-femurală. Caracteristicile specifice obezității viscerale, 1) acțiune lipolitică crescută a catecolaminelor și 2) răspuns antilipolitic scăzut la insulină, se păstrază în obezitate (61). Fluxul crescut în sistemul venos portal de acizi grași liberi (AGL) de origine viscerală stimulează gluconeogeneza și secreția de VLDL, scade clearence-ul hepatic al insulinei, conducând la dislipidemie, hiperinsulinemie și insulinorezistență. 4.2.2. Produși de secreție adipocitari 1. Leptina Expresia ARNm leptinic este mai mare în depozitul adipos subcutanat, secreția leptinică fiind direct
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92256_a_92751]