8,047 matches
-
dă pinteni calului care se ridică în două picioare și se năpustește asupra dușmanilor, iar călărețul lovește cu sânge rece spintecându-i cu paloșul. Lângă domnitor ajunge Buzdugan. BUZDUGAN: Sunt alături, Măria Ta! VODĂ: (cu arma ridicată deasupra capului) Înainte, vitejii mei! Urmează câteva scene generale de luptă în care turcii o iau la fugă, iar oștenii domnitorului aleargă după ei. Undeva, pe o colină, un călăreț cu pletele în vânt lovește de zor cu paloșul ce strălucește în reflexe stranii
REGATUL LUI DRACULA (I) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362936_a_364265]
-
ușa, cei doi se târâră pe coate și genunchi până în sala tronului. Mărțișor le mulțumi prietenilor, care-i spuseră: - Rămâi sănătos, Mărțișor! Când ai nevoie, să ne mai chemi! Și dispărură. Când văzu împăratul în ce hal arătau cei doi viteji ai săi, turbă de supărare: - Ce e cu voi, nătângilor? Măcar i-ați lichidat? - Nu, Măria Ta, iertare! îngăimă Rază Fierbinte. Ne-a terminat el pe noi! - Măria Ta, se bâlbâi și Vânt Fierbinte, este cel mai temut luptător pe
MĂRŢIŞOR-14 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363014_a_364343]
-
luptător pe care l-am întâlnit! Și vrăjitor pe deasupra. A adus niște valuri uriașe și un vânt fioros, mai puternic decât mine, cu un harapnic de gheață și plumbi grei. Lui Soare-Împărat nu-i venea să creadă. Nu se poate! Vitejii lui să fie bătuți de un muritor de rând? Îi știa de netoți, că așa i-a făcut, așa avea nevoie de ei. Dar și puternici, și dotați, și matahale cum erau, trebuiau să facă scrum pe oricine. Îi privi
MĂRŢIŞOR-14 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363014_a_364343]
-
și motive. Printre acestea fiind invidia, dorința de notorietate prin atac la o mare personalitate. Acești denigratori au crezut că lovind în confrate și dând din coate pot să ajungă în fruntea breaslei. Nicolae Bălcescu în „Românii subt Mihai Voievod Viteazul” a urmat, prin plagiere, firul povestirii lui Florian Aaron. Al. Dobrescu susține în „Pirateria intelectuală” că Letopisețul de la Putna a fost plagiat, același lucru scrie și despre Nicolae Milescu, însă Daniela Dumbravă în „România Literară” Nr. 41 îl combate spunând
FERICIREA DE A FI CONDAMNAT DE CONFRAŢI, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1080 din 15 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363336_a_364665]
-
este atât de special. Inteligent și prost, cinstit și hoț, optimist și fatalist, cinic și sensibil, harnic și leneș, credul și cârcotaș... Alte detalii în vizionarul Herodot cu Istoriile sale: „Geții (cărora romanii le vor spune daci) sunt cei mai viteji și mai drepți dintre traci". (cartea a IV-a) „După indieni, neamul tracilor este cel mai mare; dacă ar avea o singură conducere și ar fi uniți în cuget, ei ar fi, după părerea mea, de neînfrînt". „Dar unirea lor
NOUA TABLETA DE WEEKEND (49): FORMAREA POPORULUI ROMÂN de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363507_a_364836]
-
cât mai curată, Muncea asiduu cu o sârguință ne-mai-aflată, Mai mult de vreo altă domnie știută vreodată... Un voievod cu mult prea profundă iubire, Împrăștiind-o în vene de comenduire, Un domn măreț cu credința-i neștiută, Numai de pieptu-i viteaz arhicunoscută... Un om cu-n crez ce n-a căutat a sa valoare, Doar vitează țara în ochii altora să fie Mare! C-a fost mică în fapt și mare trează la căutat, Turban fără izbândă ce mari neliniști a
ŞTEFAN CEL MARE! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362344_a_363673]
-
știută vreodată... Un voievod cu mult prea profundă iubire, Împrăștiind-o în vene de comenduire, Un domn măreț cu credința-i neștiută, Numai de pieptu-i viteaz arhicunoscută... Un om cu-n crez ce n-a căutat a sa valoare, Doar vitează țara în ochii altora să fie Mare! C-a fost mică în fapt și mare trează la căutat, Turban fără izbândă ce mari neliniști a aflat... Încolțit fiind dinspre toate colțurile lumii, Înfricoșat din frica de prejudecățile țării, Că doar
ŞTEFAN CEL MARE! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362344_a_363673]
-
creștin și-l impunea! Și când dușmanul se încumeta la luptă Cu cea mai grea ură din a iadului ruptă, De oaia cea mai blândă în dragostea-i curată, De atâta lup, lupta-n mușcătura-i cea cruntă! Un brav viteaz ce-n luptă se avânta voios, Mângâind în spadă-i turbanul până la os, Să-și poarte coșmarul pe când încă trăind, Să n-aibă vise ca țara va mai umili cotropind... Și-n sângele-i prin care granițele scris-a, Moldova
ŞTEFAN CEL MARE! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362344_a_363673]
-
țară, dar...de unde? Nici Eminescu nu a găsit un astfel de specimen în zilele lui, probabil că de aceea i-a rugat să rămână „în umbră sfântă”. Dar astăzi, mai mult ca niciodată, țara mea are nevoie de un Basarab viteaz, destoinic, înțelept și cu puteri depline, fără obligații față de boierii partidelor. Aceștia trebuie să-l asculte cu toții, fără crâcnire, dacă vor să ia deciziile istorice atât de necesare pentru viitorul patriei. Trebuie să ni-l alegem dintre sarabii zilelor noastre
UN BASARAB PENTRU ŢARĂ de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362357_a_363686]
-
cu puteri depline, fără obligații față de boierii partidelor. Aceștia trebuie să-l asculte cu toții, fără crâcnire, dacă vor să ia deciziile istorice atât de necesare pentru viitorul patriei. Trebuie să ni-l alegem dintre sarabii zilelor noastre, acei boieri înțelepți, viteji și pricepuți, care „să îmbrace haina morții”, precum Tudor, Horia, Avram Iancu, Bălcescu sau Ion Antonescu și care să respecte principiul zalmoxian (dreptul națiunii înaintea tuturor). Dar, unde ne sunt sarabii zilelor noastre? Ei de ce nu candidează? Mai are națiunea
UN BASARAB PENTRU ŢARĂ de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362357_a_363686]
-
mai facem fără țară? De aceea vrem să te rogi Mărite Poet de mânioșii Basarabi, să ne mai lase pământul țării sub picioare, acordându-ne o nouă șansă ca să ne alegem în acest an Conducătorul. Bineînțeles, să fie un Basarab, viteaz și înțelept ca ei. Dacă mai greșim și de data asta, atunci...chiar tu să iei în ceruri „dulcea Românie”, căreia i-ai dorit un mare viitor, la trecutu-i mare. Viitor... ratat de românașii ahtiați după mici și bere
UN BASARAB PENTRU ŢARĂ de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362357_a_363686]
-
bun. Într-una din seri Mihai își trase căpitanii deoparte și le zise: - Dragii mei căpitani, sunt mișcat și-n aceeași măsură uimit de primirea de care am avut parte pe parcursul călătoriei noastre. - Chiar au nevoie de cineva tânăr și viteaz! Răposatul tău unchi, după moartea soției sale, se izolase. După ce colindară ținutul Vâlcelelor și stabiliră cine va face parte din sfatul boieresc, Mihai dori să viziteze cetatea, castelul și pădurea care i-a adus sfârșitul tatălui și fratelui său. - Este
III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]
-
împielițații! Rumoarea și spaima cuprinseră sala. - Stați liniștiți și aveți încredere în spusele mele! Cineva acolo sus veghează asupra noastră! - rosti demn Preda. - Căpitane, doresc să văd personal ce se întâmplă afară! - rosti cu hotărâre tânărul principe. - Numai un conducător viteaz și devotat are curajul să înfrunte vrăjmașul, oricine ar fi el! - Așa-i! - rostiră în cor căpitanii Vladimir și Miron. Iar datoria noastră strămoșească este să ne însoțim domnitorul oriunde și oricând! Ieșiră în curtea castelului cu Mihai Valdescu în
III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]
-
de unde zăriră conacul care-i găzduia. A doua zi, Mihai Valdescu trimise o solie către ținutul Dunărenilor, principelui Vlad. Peste câteva zile un mic alai format din căpitanii Preda, Vladimir, Miron, alături de boieri mai tineri ai sfatului domnesc și câțiva viteji de vază, porniră din ținutul munților spre colinele Marelui Râu. După două zile, sub dogoarea și arșița nemiloasă a soarelui, pătrunseră în principatul Dunărenilor. Nici nu puseră bine piciorul pe acel târâm că o ceată de călăreți apăru ca o
III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]
-
s-a făcut mare sfat domnesc la care au participat boieri de rang din cele patru ținuturi. Acolo se decise unirea principatelor sub domnia lui Mihai Valdescu. În anul următor se strânse mult aur și domnitorul, însoțit de cei mai viteji căpitani, plecă la turci să cumpere tronul domniei până la Marea cea Mare. Vestea îi bucură pe localnici și chiar pe boierii cei mai avuți fiindcă vor scăpa de jugul otoman. Turcilor, la rândul lor le convenea situația, că în loc să alerge
III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]
-
cu îndelungată tradiție militară, în spiritul iubirii de neam și de cinstire a marilor eroi înaintemergători, am trăit mereu cu obsesia că blestemul dezunirii românești, despre care vorbea adesea Vasile Pârvan, nu se va risipi decât atunci când ființa pământeană a viteazului Domn Întregitor de țară - Mihai Viteazu - se va aduna în aceeași sfântă raclă, binecuvântată de hăruiți „preoți cu crucea-n frunte”. Între aceștia, vrednic de cinste se află părintele stareț de la Mănăstirea Plăviceni, unde, joi, 9 august, vor avea loc
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362530_a_363859]
-
dimineața și se vor termina după plecarea ultimului invitat. Sunt așteptați peste 500 de oaspeți din toată țara; Mănăstirea Plăviceni este singura din țară care are hramul ARHANGHELUL MIHAIL.” Dumnezeu lucrează prin oameni. Mănăstirea Plăviceni, ctitorie a Doamnei Stanca, soția Viteazului, este în ruine. E canon și este poruncă, peste timp, către protosinghelul Teoctist Moldovanu, date de celălalt, mare, Teoctist, răposatul întru Domnul Patriarh al României, să o ridice în lumină. Mai devreme sau mai târziu vom afla cui aparțin oasele
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362530_a_363859]
-
gândul”! S-a dus vestea, și se adună creștini din toată țara, spre a cinsti memoria marelui Domn. Din nou, mă întreb, și mă cutremur, precum poetul prea repede dispărut dintre noi: „Totuși, unde-au fost românii/ Când tăiară pe Viteazul?”. Nimic nu e întâmplător, cum spuneam. Elev de școală militară, tatăl meu a învățat și la Mănăstirea Dealu - unde se află capul Voievodului -, și la Târgu-Mureș (Liceul militar fiind, la vremea aceea, în spațiul actualei Universități de Medicină și Farmacie
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362530_a_363859]
-
momente de solidaritate și comuniune românească sunt rarissime. Este un semn divin și acesta, cred eu. Dă, Doamne! Fie-mi îngăduit, în loc de altă încheiere, să întreb și eu, retoric, desigur: ce ne facem, dacă se dovedește, totuși, că este trupul Viteazului? Ne cutremurăm (dacă a mai rămas ceva bun în noi), și-atât? Dacă n-am știut, cu 412 ani în urmă, să-i apărăm viața, măcar acum, peste secole, să-i apărăm memoria! Măcar atât merită, și marele Întregitor, și
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362530_a_363859]
-
știut, cu 412 ani în urmă, să-i apărăm viața, măcar acum, peste secole, să-i apărăm memoria! Măcar atât merită, și marele Întregitor, și Neamul românesc, atât de urgisit și dezbinat! „Totuși, unde-au fost românii/ Când tăiară pe Viteazul?” MARIANA CRISTESCU Referință Bibliografică: Editorial, de Mariana Cristescu / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 948, Anul III, 05 august 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362530_a_363859]
-
de buzunar mare și demodat care-i asigură puctualitatea. Când vrea să descopere ceva, se folosește de „celulele cenușii”! Ați ghicit despre cine e vorba? Despre detectivul belgian, Hercule Poirot, din romanele Agathei Christie. Ce combinație amuzantă de nume, Hercule, viteazul mitologic care a reușit prin forța sa fizică să execute cele zece munci, asociat cu “Poirot” care înseamnă pe franțuzește “praz”! Personajul este interpretat magistral de actorul David Suchet. Acesta a jucat cândva rolul unui terorist arab și atunci a
POIROT – UN PERSONAJ FASCINANT de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361071_a_362400]
-
nu poate fi decât sinceră, dăruindu-te total dar și dorind reciprocitate. Deasemeni nu pot fi de acord cu așa zisa dragoste de... dimineața se cunosc, la prânz se căsătoresc iar seara divorțează constatând lipsa sentimentelor Adevărat, trăim în secolul viteze dar nici așa. Cel puțin timpul de a ne cunoaște spre a constata ce ne-ar putea uni pentru o viață și nu mereu aventura. Una este o relație care începe de la cunoaștere și se ajunge la iubire și alta
DE VORBĂ CU MINE de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/361131_a_362460]
-
să lupte cu dușmanul pentru apărarea și păstrarea plaiului strămoșesc, cât și revolta omului nevoiaș față de asupritori (răscoale, creșterea dărilor, greutățile vieții), zilele petrecute-n haiducie de eroii îndrădiți precum Iancu Jianu, Pintea și martirii neamului cum au fost Mihai Viteazul, Tudor Vladimirescu, Horea, Cloșca și Crișan, Avram Iancu, Gruia lui Novac Șoimanul ș.m.a. au constituit un bun bagaj de cunoștințe pentru viitoarea interpretă de muzică populară. M-am aplecat spre aceste bijuterii dragi inimii mele și, cu muncă multă, talent
PARTEA A I-A ÎN CETATEA CÂNTECULUI ŞI DANSULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361208_a_362537]
-
dar ea îi liniștea pe toți: “Tu la șe chizda mea ti binoclezi, mă, bolîndule?!” Și cu greu au reușit s-o calmeze și s-o ducă la culcare, iar a doua zi, cînd i s-a povestit cît de vitează a fost, a zis că “tăți îs acoholici, tăți!”. Soacră-mea mai avea vreo două surori și un frate. Fratele ei ne-a alergat cu toporul prin curte, după ce s-a matolit, iar pe soră-sa o aduceau de la crîșmă
CAP 12 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360716_a_362045]
-
a luat paharul și mi-a zis: Să bem pentru copiii noștri. Bea-l tot! Bine! Și, în timp ce beam, o priveam atent. Odată s-a înverzit la față și a sărit în picioare. În clipa aia, hop și Ionuț cel viteaz și mămica lui de aur. Parcă era la București copileșu acum vreo două minute, ai?! Mămicuța era pe canapea și urla că a orbit. Mămicuțo, ce ai? Ce are mămicuța mea? se lamenta zelosul imberb. A luat-o în Mercedes
CAP 12 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360716_a_362045]