3,155 matches
-
necăjit și o mamă vitregă. Nici frați nu mai avea cărora le-ar fi putut spune ce are pe suflet. Cui să spună frământările ei? Unui tată preocupat de atâtea probleme, că numai de ea n-avea timp, unei mame vitrege care o ținea la distanță? Această stare de lucruri o va marca într-un fel pe Teofana? Îi va modela sufletul făcând-o mai sensibilă sau imprimându-i o duritate de nedescris? Într-o zi de august frumoasă și caldă
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
casă. Nu ne ceartă? Nu vă ceartă. — Am auzit că este rea cu tine. —Cu voi nu are nimic. Dar pe tine de ce te ceartă și te bate? Nu știu. Așa vrea ea. Nu este mama mea bună. E mamă vitregă, de-aia se poartă urât, afirmă Radu. Mama mea atât de mult mă iubește!este încântată Luminița. — Și a mea mă iubește, îmi face toate voile, se laudă Radu. Și mama mea m-a iubit mult de tot cât a
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
țigănci și pe la ea la poartă care veniseră să cerșească, ci de inimă rea. —Aoleo! Dă ce plângi, puradelo? Dă ce? — Am fugit de-acasă! —Bată-mă,Doamne! Dă ce-ai făcut-o, fă? — Am spart o oglindă și mama vitregă m-a bătut și-a zis că mă va bate și tata când îi va spune și de frică am fugit. —Aoleu! Aoleu! Și unde mergi acușica? —La tușa Agripina. Unde stă tușă-ta, o mângâie Rusalda, căreia i se
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
lăsm dă izbeliște. Cum dă izbeliște, muiere, că merge la mătușă-sa. Aia iar o avea copii. l-o conveni, ori nu. —D-apou ta’-su n-o s-o caute? N-o s-o ducă acasă? Ca s-o bată mă-sa vitregă? N-o putem lăsa. Ne va ajuta și nouă bunul Dumnezeu că facem un bine. Cum vrei tu, muiere, se înduplecă Ismail. Se vor bucura copiii noștri când o vor vedea, este mulțumită Rusalda că Ismail a fost de acord
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
dezvăluia o altă lume, cu alte obiceiuri, cu alt fel de a gândi. La nceput a fost o simplă spectatoare apărută în acea lume prin voia destinului. Nu s-a împotrivt chiar dacă nu i-a plăcut. Între traiul alături de mama vitregă și șatră, l-a preferat pe ultimul, de nevoie nu din plăcere. Încetul cu încetul se acomodase, dar inima ei încă tânjea după mama care nu mai era, după tatăl pe care-l părăsise, după casa în care se născuse
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
prăpădit ce ești. Zgârcitul dracului, mi-era așa o poftă de corn. Opri-s-ar în gâtu-ți cornurile ălea. Auzi mă, auzi, strigă după el. Prințesa începea să înțeleagă cu mintea ei de copil viața dură. O cunoscuse alături de mama vitregă în felul acela și-acum i se dezvăluiau alte fețe ale unei astfel de vieți. Pricepea că sunt oameni buni și oameni răi. Nu înțelegea însă de ce acei care nu te ajută, te jignesc, cum nu înțelegea de ce pentru a
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
acasă, Prințesa s-a gândit la ce-i spusese cucoana, cum că ea n-ar fi țigancă. „Are dreptate cucoana, că eu nu sunt țigancă. Își amintea cum cu ani în urmă fugise de-acasă c-o bătuse mamă-sa vitregă, că a găsit-o pe drum Rusalda și cu Ismail și-au luat-o cu ei, dar nu sunt părinții mei, de aceea nici nu le-am zis „mamă” și „tată”, cum nu i-am zis nici Floricăi. Cu cine
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
boierule? — Mamă, tată, sau cum ai vrea tu, intervine Zina, gândindu-se că prea mult îi cere dintr-o dată. Prințesa se încăpățânase de mică să nu spună „mamă” și „tată” decât adevăraților părinți. Cât o bătuse la cap Florica, mama vitregă și nu reușise. Nici cei din șatră cu toate că se purtaseră frumos cu ea n-o convinseseră să le spună „mamă” și „tată”. Rusaldei îi spunea „muma Rusalda” și lui Ismail „teteo Ismail”. Cum ți-ar plăcea să ne spui? insistă
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
fiecare eveniment nenorocit ce-l auzea o mângâia, o săruta, parcă să-i aline suferința. — Ce femeie rea! Cum a putut să se poarte cu tine în falul acesta? A strâns-o la pieptul lui când auzise isprăvile Floricăi, mama vitregă a Teofanei. Și tu atât de mică ai fugit de-acasă? — Mă simțeam singură printre ai mei, fără mamă. Nu mai plânge, draga mea, îi sărută obrajii scăldați în lacrimi. Așa m-au găsit țiganii, m-au dus în șatră
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
odihnească. În timpul acesta a trecut o căruță cu țigani. A văzut-o necăjită, s-au oprit, țiganca a coborât, s-a apropiat de ea și-a întrebat-o ce s-a întâmplat. Ea ia spus c-a bătut-o mama vitregă și-a fugit deacasă. Țiganilor făcându-li-se milă de ea au urcat-o în căruță ca s-o ducă la rudele ei fiindcă era în drumul lor. Fata, legănată de căruță, amărâtă cum era, a adormit. Când a ajuns
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
de ani. Dacă nu se întâmpla să fac acest drum cu Alexandru, poate nu-l mai întâlneam niciodată. El s-a recăsătorit după moartea mamei mele cu o altă femeie care este mama lui Alexandru. — Deci Alexandru este fratele tău vitreg, spune Zina speriată. Doamne ferește! Să nu știți până acum?! Cum de-ai ajuns la Ismail Ciurdaru? Teofana le povestește tot trecutul ei, lăsându-i perplecși. — Of! Of! Of! Teofana, fata noastră, câte-ai îndurat și tu! oftează Zina Stamate. — Dacă
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
a primit nu mă înșală. — Cezar, acum pe bune, vreau să-ți spun ce am dorit și mai înainte, că eram gata, gata să fac acest pas. Cine este fericitul? — Cel mai nefericit om acum. — De ce? Fiindcă este fratele meu vitreg. Dar tu mai ai frați?este surprins Cezar. Cei din șatră. Izaura și ceilalți erau copiii lui Ismail așa cum mi-a dezvăluit trecutul tău. — Este vorba de Alexandru, fratele meu vitreg, fiul tatălui meu și al Floricăi, mama mea vitregă
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
mai nefericit om acum. — De ce? Fiindcă este fratele meu vitreg. Dar tu mai ai frați?este surprins Cezar. Cei din șatră. Izaura și ceilalți erau copiii lui Ismail așa cum mi-a dezvăluit trecutul tău. — Este vorba de Alexandru, fratele meu vitreg, fiul tatălui meu și al Floricăi, mama mea vitregă. — De Alexandru nu mi-ai vorbit. — N-am știut despre el decât după plecarea ta. El a venit aici la mine și m-a invitat la casa părinților lui. — De aceea
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
vitreg. Dar tu mai ai frați?este surprins Cezar. Cei din șatră. Izaura și ceilalți erau copiii lui Ismail așa cum mi-a dezvăluit trecutul tău. — Este vorba de Alexandru, fratele meu vitreg, fiul tatălui meu și al Floricăi, mama mea vitregă. — De Alexandru nu mi-ai vorbit. — N-am știut despre el decât după plecarea ta. El a venit aici la mine și m-a invitat la casa părinților lui. — De aceea îmi spunea tată-meu că a văzut un băiat
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
venind la voi cu o mașină. — Ducându-mă la părinții lui, n-am bănuit că voi ajunge la casa mea părintească, la tatăl meu pe care nu-l văzusem de mai bine de douăzeci de ani, la Florica, mama mea vitregă, realizând că Alexandru este fratele meu vitreg. Această realitate eu am primit-o mai ușor, fiind mai dură, călită de greutățile trecutului meu; bietu’ Alexandru însă a fost la pământ. Cu greu și-a revenit. — Dacă nu aflai lucrul acesta
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
-mă la părinții lui, n-am bănuit că voi ajunge la casa mea părintească, la tatăl meu pe care nu-l văzusem de mai bine de douăzeci de ani, la Florica, mama mea vitregă, realizând că Alexandru este fratele meu vitreg. Această realitate eu am primit-o mai ușor, fiind mai dură, călită de greutățile trecutului meu; bietu’ Alexandru însă a fost la pământ. Cu greu și-a revenit. — Dacă nu aflai lucrul acesta, te-ai fi căsătorit. — Poate că da
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
frumoasa ei rochiță îmbîcsită de praf, cu părul ei de ață încîlcit ca altă arătare. Când mă gândeam cu câtă dragoste îi făcusem schimburile, chiloțeii, furoul și tot ce mai avea pe ea, iar acum o abandonasem ca o mamă vitregă, care își oropsește copilul. Am strîns-o la piept și m-am pus iar pe bocit. Spre seară însă m-am spălat frumos pe ochi, l-am adunat pe Marcelino de pe stradă, unde juca Lapte gros, și-am plecat amândoi spre
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
și cu mărgele. Aș fi vrut să-i spun ceva, dar nu știam ce. - Când mă întreba lumea la Constanța, le spuneam: orfană am fost de când mă știu, dar nu m-a uitat Dumnezeu și mi-a dat un frate vitreg. Frate vitreg, dar mai bun ca fratele de sânge. Dar acum e pe front; pe front, în Rusia. Se întrerupse iar și tresări: Ce s-aude, Marine? Ascultam și eu nedumerit. - Astea-s tunuri, spusei. Dar nu sânt tunuri românești
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
mărgele. Aș fi vrut să-i spun ceva, dar nu știam ce. - Când mă întreba lumea la Constanța, le spuneam: orfană am fost de când mă știu, dar nu m-a uitat Dumnezeu și mi-a dat un frate vitreg. Frate vitreg, dar mai bun ca fratele de sânge. Dar acum e pe front; pe front, în Rusia. Se întrerupse iar și tresări: Ce s-aude, Marine? Ascultam și eu nedumerit. - Astea-s tunuri, spusei. Dar nu sânt tunuri românești, și parcă
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
-i lăcrimeze. — ...pentru că tu, spre deosebire de mine, și după treizeci de ani de regim comunist, încă te mai simți datoare să te comporți după cum îți cere rangul. Da, da, nu râde, nu protesta, chiar despre așa ceva este vorba ! Chiar dacă tatăl tău vitreg a sfârșit cum a sfârșit, chiar dacă mătușa ta s-a nenorocit în pușcărie, chiar dacă toți cei ce te-au anturat și pe care i-ai admirat în prima ta tinerețe au pățit la fel, tu parcă nici nu ai observat
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
și toată viața nu i-a plăcut ei să stea acasă și să gospodărească. De plăcut i-a plăcut ei când a fost profesoară la Școala italiană, da mult n-a fost, că, dacă l-a-nchis pe ta-su vitreg, pe general, pe ea a dat-o afară. Sau s-o fi închis școala. Eee, că așa a fost și Ivona asta, tot păguboasă... — De un singur lucru îmi pare rău, mi-a spus la înmormântarea lu madam Ioaniu. Îmi
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
fost și el cineva odată. A fost, n-a fost, vorba e că lu nepotă-su nu prea i-a folosit. Nepotă-su a rămas să tragă ponoasele la toți, și lu ta su mare ăl bun, și lu ta-su mare vitreg, și la tot neamu. Astea până s-a prăpădit generalu la pușcă rie. S-a prăpădit sumedenie acolo, toți care a fost cineva-nainte, care-a fost miniștri, și care-a fost generali, și care s-a avut bine cu
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
văzut, ce și-a zis : hai să mă bag și io în Partid. Da când să se bage, ăștia cu gura pe el : — Tu te-ai găsit ? i-a zis. Tu te-ai găsit, care-a murit tat-tu mare vitreg unde-a murit ? Și ălălalt a avut moșie, și mătuși-ta a stat la zdup, că l-a ținut p-ăla ascuns într un dulap, la Otopeni ? Și-ncă câte și câte nu i-a mai zis ! Că la ei
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
În pericol, ci chiar subzistența lor. Un fapt cert: România a cunoscut cea mai aspră dictatură dintre toate dictaturile pe care le-a născut Comunismul În Blocul Estic. Cu toate astea, oficial sau nu, viața, chiar și În cele mai vitrege locuri, Își găsește de fiecare dată resurse pentru a se manifesta În conformitate cu ceea ce ar trebui să fie o eră, un timp al omului pe Pămînt, pentru a se manifesta În conformitate cu complexa natură umană. Uniformizarea se producea pînă la un anumit
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
a murit, trei ani mai târziu, într-un misterios accident de laborator, fără să-și fi revăzut vreodată fiul mai mic. Firește, Tom era mult mai tânăr decât George și Brian. Se mai spune că Alex și-a îndrăgit fiul vitreg în dauna propriilor ei fii, făcându-i pe aceștia să-l urască. O altă variantă pretinde că, deși Alex îl adora pe Tom, dragostea față de acesta nu a întrecut niciodată atașamentul pătimaș pe care-l nutrea pentru primul născut, George
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]