2,422 matches
-
un răspuns controverselor asupra rolului televiziunii în violența tinerilor. A spune că „un copil știe să facă diferența între violența fictivă și cea reală” nu e compatibil cu observațiile făcute și se poate dovedi periculos. Alți psihologi au explicat cum vizionarea unor filme violente sfârșește prin a modifica comportamentul tinerilor. Russell Geen, de la Universitatea Missouri, și Brad Bushman, de la Universitatea Iowa, au adunat voluntari pe care i-au împărțit în două grupuri. Primul grup trebuia să privească un film cu scene
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
provoacă mai puține emoții și respingere, pentru că sunt repetate. Copiii expuși în mod regulat la astfel de scene privesc cu mai puțină repulsie ideea de a comite acte violente sau de a asista la acestea. Alte experimente au arătat că vizionarea regulată a unor programe violente produce o adevărată desensibilizare emoțională a telespectatori: în timp ce unui telespectator mai puțin obișnuit cu aceste scene îi crește ritmul cardiac și transpiră mai mult când vede scene de nesuportat, un telespectator frecvent și „înrăit” nu
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
unui american alb care încerca să-și reconstruiască casa în mijlocul unui câmp de ruine, iar cealaltă parte priveau același reportaj, unde, de această dată, era filmată o persoană de culoare care încerca să-și construiască casa. La sfârșitul timpului de vizionare, voluntarii au completat un chestionar pentru a indica ce ajutor financiar erau gata să ofere victimelor uraganului Katrina și în ce măsură considerau că guvernul s-a ridicat la înălțimea situației pentru a veni în ajutorul sinistraților. Voluntarii care au văzut reportajul
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
câțiva ani în Belgia a arătat că analizăm prea puțin discursul politic, fondându-ne, în schimb, pe apartenența autorului său pentru a ne crea o impresie rapidă și autonomă în același timp. Psihologul Gert van der Linden a oferit spre vizionare unui număr de 144 de membri ai Partidului Socialist Flamand înregistrarea video a unui discurs cu privire la politica portuară a Belgiei. Discursul era ținut de un responsabil local, care era prezentat fie ca membru al partidului socialist, fie ca membru al
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
scenele acestea veneau chiar după reclamă și vă aminteau de reclamă, fixând și mai bine în creierul dumneavoastră amintirea mărcii. Asta e ceea ce numim congruența program-publicitate, după cum arată un experiment: Psihologul Adrian Furnham, de la Universitatea din Londra, a oferit spre vizionare unui grup de 79 de voluntari un serial televizat care era, după caz, urmat sau precedat de o reclamă pentru o marcă de bere. În serial apăreau scene în care tineri beau bere într-o atmosferă veselă și dinamică. La
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
grup de 79 de voluntari un serial televizat care era, după caz, urmat sau precedat de o reclamă pentru o marcă de bere. În serial apăreau scene în care tineri beau bere într-o atmosferă veselă și dinamică. La încheierea vizionării A. Furnham a distribuit participanților chestionare destinate evaluării nivelului de memorare a mărcii: erau capabili să recunoască sigla mărcii, să identifice numele produsului dintre mai multe nume propuse? A constatat astfel că voluntarii au memorat mai bine marca de bere
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
comice ale unui băiețel supradotat). În fiecare program era intercalat un calup publicitar cu conotație sexuală (de exemplu, un clip publicitar pentru un gel de duș, în care apăreau poziții lascive) sau fără conotație sexuală (reclamele pentru alimente). La încheierea vizionării psihologii au cerut participanților să-și amintească detalii ale reclamelor. Rezultatele au arătat că în general își aminteau mai greu reclama care era inserată în programul „Sex and the City” decât în programul „Malcolm”. Un element important e că nu
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
arăta această reclamă le era dat să citească după caz un articol de presă în care se vorbea despre condițiile de siguranță la bordul avioanelor (tema dominantă era siguranța) sau un articol despre noii îmbogățiți în domeniul petrolier. După aceste vizionări li s-a cerut să-și aducă aminte ce marcă de mașini apărea în reclamă și să precizeze dacă, eventual, aveau intenția să cumpere acest automobil. Rezultatele au arătat astfel că atunci când au văzut reportajul despre condițiile de siguranță în
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
carburant. Va fi vorba astfel despre orientarea telespectatorului spre o bună analiză. Și pentru aceasta trebuie introdusă în creierul său preocuparea pentru securitate în ideea că această preocupare va rămâne prezentă pentru câtva timp în mintea lui cel puțin în timpul vizionării reclamei. În acest caz vorbim despre „activarea cognitivă”: reportajul care precede reclama trebuie să activeze noțiunea de siguranță în mintea consumatorului. Astfel un reportaj despre siguranță (pe străzi, la bordul avioanelor, în întreprinderi etc.) orientează creierul spre un mod cognitiv
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
memorare a produsului de către consumator. Studii în psihologie au arătat că frecvența tăieturilor cresc șansele ca un spectator să-și amintească ce a văzut. În următorul experiment, psihologii Paul Bolls, Robert Potter și Annie Lang au dat unor voluntari spre vizionare spoturi publicitare de 30 de secunde în care frecvența tăieturilor era mai mult sau mai puțin ridicată. Unele aveau între 0 și 1 tăieturi, altele între 4 și 6 tăieturi (una la fiecare 5 secunde) și, în fine, un ultim
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
Emoțiile negative și nevoia de a mânca Telespectatoarea care este pradă unei crize de lipsă de stimă de sine poate fi determinată să mănânce necontrolat, după cum arată un studiu: Psihologul Michael Macht a adunat 113 voluntari pentru o ședință de vizionare cinematografică: participanții trebuiau să privească un fragment dintr-un film în care un băiețel afla despre moartea tatălui său. Ei resimțeau evident emoții negative, fapt confirmat de un chestionar completat la încheierea ședinței. Imediat după aceea, o parte dintre voluntari
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
narativ auto-referențială”, o mică povestioară în care cititorul are rolul principal: „Imaginați-vă cu pantofii Westerly în picioare, alergând pe aleile parcului, respirând aerul începutului de toamnă. Sunteți în formă în dimineața asta, parcă aveți furnici în picioare etc.” După vizionarea reclamei voluntarii trebuiau să completeze chestionare care măsurau starea de spirit (sentimente pozitive de relaxare sau proastă dispoziție) și cât de mult apreciau marca. De fapt, ei răspundeau la chestionare destinate să evalueze cât erau de „prinși în mrejele reclamei
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
pentru un băiat care, la zece ani, se pregătea să înfrunte un univers viril, populat de eroi maturi, puternici și curajoși, astfel că, pentru exorcizarea acestei frici, am fost silit să mă mobilizez exemplar, prin lecturarea de cărți și prin vizionarea de filme terifiante. Paradoxal, cotele înalte ale suspansului narativ și vizual nu numai că au eliminat orice urmă de nyctofobie, dar au și sădit semințele plăcerii estetice în solul atât de puțin promițător al tenebrelor. Destinul acesta seamănă, într-o
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
există sursă de curent și cunoștințe minime de conectare în situații variate), dar nu oferă ziarul, revista ori cartea întreagă, ci succesiunile paginilor ori "cuvântul-cheie", selectate și imprimate sub alte forme decât "originalele". Copiii învață noile practici digitale în jocuri, vizionări de filme polițiste ori SF-uri, cu efecte culturale reduse valoric. Peste un deceniu, poate multe dintre ele vor fi schimbate, uitate sau completate. Dacă ritmurile progresului tehnic se păstrează, vremea când nici ei nu se vor mai putea adapta
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
ținut în iulie 1965. "Ideologizarea" ambelor discipline școlare s-a ridicat la cotele maxime păstrate până în 1989. În anii '90 nu numai scopurile, dar și tehnicile de ideologizare au devenit mai subtile, mai greu de perceput din prima audiție sau vizionare, cu noile mijloace de comunicare. Dintre "curentele nemarxiste", cercetătorii și profesorii autohtoni de filosofie și din discipline înrudite erau obligați să aleagă, cu temeinic spirit critic, pe cele care erau mai apropiate de orizonturile "modernității comuniste". Redăm parțial câteva date
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
sau cu Tentația sfântului Anton (1874) inculcând ideea unei predări de ștafetă. "De fapt, câțiva au văzut în el pe succesorul direct al lui Flaubert, creatorul nu numai al lui Sallambô, dar și al Tentației sfântului Anton. Abundența de detalii vizionare a acestei ultime opere apare în mod particular apropiată, în spirit, tablourilor lui Moreau"54. Cealaltă trăsătură dominantă a decadentismului pe care o relevă pictura lui Moreau o constituie tendința ornamentului de a înghiți întreg spațiul și în general orice
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Educației Naționale a precizat modalitățile de învățare și de apreciere a randamentului școlar pe care le-a numit metode evaluare de tip alternativ: * dezbateri pe teme problematizate; * realizarea de montaje foto, desene; * editări de materiale informative, minidicționare și reviste școlare; * vizionări de spectacole și dezbateri pe marginea lor; * stabilirea unor teme comune mai multor discipline din aceeași arie curriculară sau din arii curriculare diferite; * excursii, vizite la muzee; * realizarea unor experimente de laborator; * investigații, proiecte de cercetare; * eseuri nestructurate și structurate
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3060]
-
situat în umbra filmului de ficțiune. Astăzi și-a câștigat un statut independent, probându-și mereu marile sale posibilități. Existența unui număr copleșitor de televiziuni, răspândirea internetului, a rețelelor de socializare etc., au creat noi modalități de difuzare și de vizionare a filmelor, au dus la creșterea cererii de programe audiovizuale, inclusiv a celor documentare. Acum este o cu totul altă lume decât atunci când, pentru a vedea un film, trebuia să mergi într-o sală de proiecție. Numărul potențial de spectatori
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
acela firav, e un pumn în față să-l vezi mort și rece în coșciug. Sigur că mi-a venit și mie să plâng. Vizionați materialul înregistrat în cursul filmărilor sau așteptați până acestea se încheie? Care e diferența dintre vizionarea la "cald" și cea la "rece", după o vreme? Dacă filmez în video, vizionez în fiecare seară, iau note și traduc deja dialogurile. Văd ce îmi lipsește, văd unde se inserează ele în structura filmului. Ăsta este enormul avantaj al
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
atât de direct și imediat. Mai este încă un plan pe care l-aș scoate, pe care l-am remarcat mai demult. Am devenit un taliban al evacuării tuturor planurilor inutile. Numai planuri fixe, dacă se poate. La una dintre vizionări am constatat că există un plan, unul singur, în care nu apare nici unul din personaje. În bazar e un băiețel care vântură niște semințe. Mi-a fost rușine. De ce l-am pus acolo? Ce aduce el? Așa că l-aș scoate
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
vorba despre o fermă avicolă în care făceam o anumită paralelă între societatea oamenilor și cea a păsărilor, o paralelă mai mult filosofică decât politică. Aici a funcționat autocenzura. Cum se desfășura o întâlnire cu cenzorii, mă refer la celebrele vizionări? Erau tovărășești. Veneau niște tipi cam posaci, dar destul de binevoitori. Ei considerau de la bun început că au în fața lor un prezumtiv inamic, regizorul, care vrea să le facă rău prin strecurarea unor "șopârle" antipartinice. În timp, s-a creat și
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
cu murdărie pe jos etc. Cenzorul mușca din această momeală și cerea să se scoată cadrele respective, care nu aveau legătură cu subiectul filmului. După un timp s-au prins și ei de această tehnică, și se făceau mai multe vizionări: după prima viză se făcea copia standard, care era și ea verificată. Înainte de prima vizionare cu cenzorii era obligatoriu ca filmul să fie discutat cu colegii din așa-numitele grupe de creație. Unii dintre ei, din naivitate sau din dușmănie
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
trei cadre, îi vedeai pe tovarășul și tovarășa, lucru care în Sahia nu se făcea chiar așa. Cum s-a schimbat spectatorul de film în ultimii 30 de ani? În ultimii 20-30 de ani s-a produs o schimbare fundamentală: vizionarea clasică se făcea în săli de cinema, erai prizonierul lor. Se stingea lumina și spectatorul rămânea țintuit pe scaun, în întuneric. Erai obligat de bunul simț să vezi filmul până la capăt. Apărea o relație specială cu personajele de pe ecran. Scenaristul
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
veneam cu bagajul filmărilor, al imaginilor trăite pe viu, era un bagaj care nu se vedea, de fapt, dar pe care eu îl adăugam din aminitiri. Monteurul sau alți colegi pe care îi invitam din când în când la o vizionare îmi semnalau aceste lucruri. Erau un fel de teste? Da, am făcut nenumărate asemenea "teste". Când am ajuns cu Testimonial la 60 de minute, am adunat vreo șase colegi, ca să văd cum funcționează anumite părți. Unii dintre ei nici nu
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
de teste? Da, am făcut nenumărate asemenea "teste". Când am ajuns cu Testimonial la 60 de minute, am adunat vreo șase colegi, ca să văd cum funcționează anumite părți. Unii dintre ei nici nu mă cunoșteau. Cum se defășura discuția, după vizionare? Dură și foarte la obiect, fără niciun fel de menajamente. De fapt, vezi când se plictisesc, se fâțâie pe scaun, iar după aceea discuțiile te lămuresc foarte repede. La Testimonial, la una din ultimele vizionări, am adus și câteva persoane
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]