3,743 matches
-
fiecărui om, dar în mod expres creștinului ortodox. Toți creștinii ortodocși din toate vremurile trebuie să-L cunoască integral pe Mântuitorul Iisus Hristos, pentru ca să-L slujească integral și să-l adâncească fiecare în sinele trăirii sale firești, formatoare, misionare, duhovnicești, vocaționale, sofianice și filocalice. Dar, cum creștinul iese din sfera Cetății creștinismului comunitar, din nobila și frumoasa Cetate Apostolică ce a stârnit invidia multora, din universul comuniunii hristice deci, el se pierde în neantul nimicurilor sale cotidiene de târg... Dumnezeu hărăzește
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VI) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381056_a_382385]
-
iluminat, teofor, hristofor, există o relație divină între vocația geniului creativ și imperativul sacru al jertfei sublime, a slujirii lui Dumnezeu și a Neamului, slujire de care se bucură și alte popoare ce nu pot urca până în vârful înălțimii misiunii vocaționale dacice: mistico-hristico-evanghelico-filocalico-sofianică. Nu orice nație, nu ori ce neam sunt hărăzite să urce acest suiș celest în Sinele duhovnicesc fiindcă nu au în gena spirituală, în plămada religioasă Dorul după Dumnezeu întru bucuria sacrificiului suprem cum îl posedă cu prisosință
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VI) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381056_a_382385]
-
În pilot, societatea modernă regăsește în cele din urmă vechiul pact teosofic care a compensat întotdeauna puterea prin asceză, plătind divinității cu moneda „fericirii” umane. Așa că pilotul este într-o situație care comportă în atât de mare măsură un aspect vocațional, încât ea însăși este prețul unor macerări prealabile, al unor demersuri inițiatice, menite să-l pună la încercare pe ucenic (trecerea prin camera de altitudine, prin cea de centrifugare...). Talentul pentru zbor se slefuiește, dar nu se câștigă, nici măcar nu
IN MEMORIAM COMANDOR ARTUR PALFI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372048_a_373377]
-
al vremii înfățișate în roman îi contrapunctează măreția feerică a Naturii (“vindecătoare de nevroze” - Al. Macedonski) în panorame construite sadovenian, cu un extraordinar simț al amănuntului pitoresc, propriu ochiului avizat, ori pur și simplu fermecat de frumusețe. Grigore Gociu este, vocațional, un om al spațiului paradisiac românesc, un copil “zolist” al naturii în care s-a născut și care i-a pecetluit existența. Cunoscător calificat al acestui mediu, al geografiei românești în genere, el dezvăluie cititorului vizionar un spectator deopotrivă înzestrat
JURNALUL „DEVENIRII PRIN SUFERINŢĂ” (GRIG GOCIU – “CĂMINUL RACOVIŢĂ”. CARTEA A III-A) de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379579_a_380908]
-
În pilot, societatea modernă regăsește în cele din urmă vechiul pact teosofic care a compensat întotdeauna puterea prin asceză, plătind divinității cu moneda „fericirii” umane. Așa că pilotul este într-o situație care comportă în atât de mare măsură un aspect vocațional, încât ea însăși este prețul unor macerări prealabile, al unor demersuri inițiatice, menite să-l pună la încercare pe ucenic (trecerea prin camera de altitudine, prin cea de centrifugare...). Talentul pentru zbor se slefuiește, dar nu se câștigă, nici măcar nu
ULTIMUL ZBOR de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378680_a_380009]
-
executiv ale Consiliului Național al Elevilor, pe întreg parcursul desfășurării activității lor. Articolul 41 (1) În cadrul Consiliului Național al Elevilor funcționează următoarele comisii cu caracter permanent: a) Comisia pentru învățământ gimnazial; ... b) Comisia pentru învățământ profesional, tehnologic, confesional și vocațional; ... c) Comisia pentru integrarea grupurilor vulnerabile și a celor etnice; ... d) Comisia pentru învățământ special; ... e) Comisia pentru voluntariat și educație nonformală. ... (2) Președinții comisiilor sunt vicepreședinții Consiliului Național al Elevilor, numiți prin consens în cadrul Biroului executiv al Consiliului
REGULAMENT din 8 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285424]
-
urmărește să coreleze mai bine crearea personalității instituției școlare prin diferențierea ofertei educaționale; • Principiul racordării la social presupune ca planul de învățământ să favorizeze, pentru grupul țintă la care facem referire, diverse tipuri de ieșire din sistem (orientare către liceul vocațional, teoretic, tehnologic). 43 2.1. Conceptualizarea Propunerea de a stimula cooperarea între elevii unei clase/ școli se bazează deopotrivă pe considerente pragmatice, cât și teoretice. Relația dintre cooperare, dezvoltare cognitivă, comportament și interdependență socială se fundamentează, din punct de vedere
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
în vederea obținerii informațiilor și indicatorilor referitori la sănătate, sistem compatibil cu sistemul comunitar de monitorizare a sănătății, și să raporteze progresele înregistrate. Persoane cu handicap România a fost invitată să prezinte detalii suplimentare privind implementarea programului de acțiune privind reabilitarea vocațională a persoanelor cu handicap și, în special, prevederile pentru monitorizare, precum și transmiterea unor rapoarte periodice sau evaluări ale acestui program. Sănătate și securitate la locul de muncă UE a reamintit că acquis-ul în domeniul sănătății și securității la locul de
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
2003, prin adoptarea reglementării privind autorizarea furnizorilor de servicii de formare și metodologia pentru certificarea formării adulților. A fost înființată o Agenție Națională pentru Calificare, care includea parteneri sociali, astfel fiind pavat drumul pentru o integrare mai strânsă a formării vocaționale inițiale și a celei continue. Planificarea pentru Educația Tehnică și Vocațională nu mai era realizată la nivel central, ci de către Consorții regionale, care elaborau Planuri Educaționale de Acțiune la nivel regional pe termen mediu. În martie 2004, responsabilitatea pentru politica
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
și metodologia pentru certificarea formării adulților. A fost înființată o Agenție Națională pentru Calificare, care includea parteneri sociali, astfel fiind pavat drumul pentru o integrare mai strânsă a formării vocaționale inițiale și a celei continue. Planificarea pentru Educația Tehnică și Vocațională nu mai era realizată la nivel central, ci de către Consorții regionale, care elaborau Planuri Educaționale de Acțiune la nivel regional pe termen mediu. În martie 2004, responsabilitatea pentru politica de tineret a fost încredințată unei autorități independente, în coordonarea Primului
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
și la formarea continuă rămânea o problemă importantă. Resursele bugetare alocate învățământului erau mici în comparație cu media UE, dar și în comparație cu cele mai multe state candidate, ceea ce limita impactul reformelor. Rolul partenerilor sociali în școli era într-o ușoară creștere. Legăturile dintre învățământul vocațional și școlile și unitățile de pregătire trebuiau să fie dezvoltate, pentru a putea ocupa un rol central în cadrul procesului de reformă. Pentru a finaliza pregătirile de aderare, România trebuia să-și concentreze eforturile pentru dezvoltarea, în continuare, a capacității sale
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
personalității: inteligență, imaginație, motivație, fluiditate, flexibilitate, etc. Personalitatea, definită ca organizare unitară a însușirilor psihofizice, cognitive, afective și motivaționale influiențează definitoriu comportamentul creator. Ea poate fi modelată prin educație mai ales în perioada în care elevii sunt în căutarea identității vocaționale și încearcă autocunoașterea intereselor, înclinațiilor și aptitudinilor. Manifestată la nivelul tuturor operațiilor mentale, inteligența face posibilă analiza, sinteza generalizarea și abstractizarea. Cercetarea psihologică a permis constatarea că activitatea creatoare nu se poate derula fără un coeficient minim de inteligență. Percepută
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
prin aceste condiționări. Desfășurarea determinismului prin finalitate nu este însă o curgere nedezmințită care năruie orice stabilitate. Dimpotrivă, formele istorice ale personalității au o structură aptitudinală care, în cazul unui acord cu determinările mediului "fizic" și cu cele culturale, devine vocațională. Vocația este condiția împlinită a omului și chipul concentrat al întregii existențe; ea confirmă determinismul prin finalitate, căci în alcătuirea sa personalizată timpul devine destin cultural, tradiția se înnoiește prin creație personalitatea folosindu-și din plin potențialul său energetic -, iar
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ajunge la formarea personalității. Ea consistă în descoperirea vocației în sufletul individului; prin ea, oamenii devin conștienți de chemarea lor. Acest gen de muncă dovedește maximum de creație, deoarece pune individul pe drumul propriu, elaborând pentru fiecare caz "pedagogia" (formarea) vocațională. Primul îndemn al muncii educative este cel referitor la muncă. Dar nu la orice muncă, ci la aceea care corespunde determinărilor individuale, iar în cazul vocațiilor, la aceea care se află în acord cu mesianismul poporului. Principiul de bază este
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
în contextul discuției despre relația dintre vocație și noroc din Vocația..., unde afirmă că "doctrina predestinațiunii", proprie bisericii calvine, nu a creat prin ea însăși vocații în sensul muncii capitaliste. Însăși această doctrină, precum și profesiunile specifice acestei munci sunt acte vocaționale. A doua schiță a vocației concentrează mai multe repere semantice. Vocația este "pârghia cea mare a progresului"; în ea "se întrupează la un loc cele mai înalte însușiri morale și intelectuale ale sufletului"228. Vocația presupune o reflexivitate, o recunoaștere
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Unii interpreți ai filosofiei lui C. Rădulescu-Motru valorizează peste măsură elementul natural al genezei vocației, fiindcă aceasta "este cerută de rațiuni mai adânci chiar decât cele sociale, rezidând în determinisml specific al naturii"231. Acceptarea unei singure surse pentru personalitatea vocațională face ininteligibil întregul model al acesteia. C. Rădulescu-Motru, referindu-se la creație ca activitate specifică vocației, spune că finalitatea naturii determină creația. Dar finalitatea nu este a naturii decât în măsura în care este, anterior, un principiu al omului și un fapt făcut
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
prin finalitate îl face posibil și real, activ și necesar. Conștiința prezenței în structura sufletească a chemării către creația originală implică o anumită reprezentare a timpului: fiecare moment are realitatea sa specifică și, în urmare, trebuie utilizat în scopul împlinirii vocaționale. Nu este vorba aici despre o reflecție asupra timpului, ci despre "instinctul" unicității fiecărui moment trăit de omul de vocație. Simpla conștiință a faptelor proprii se transformă în conștiinciozitate asupra rostului acestor fapte. Exercițiul dispozițiilor sufletești pentru simpla adaptare devine
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
conștiință a faptelor proprii se transformă în conștiinciozitate asupra rostului acestor fapte. Exercițiul dispozițiilor sufletești pentru simpla adaptare devine activitate aptitudinală care are drept scop invenția unui nou mod de muncă. Arta, știința, religia sunt spații culturale posibile prin creația vocațională; evoluția la care ele sunt supuse nu ar avea temei în absența acesteia. Dar tocmai pentru că ele evoluează, creațiile nu pot să apară oricum, ci într-o ordine potrivită unei "logici" culturale. Rolul vocației este de a asigura această evoluție
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
sa este și limita sa. Originată în spontaneitatea acordului dintre dispozițiile sufletești ale individualității și idealul cultural, vocația funcționează determinat, adică potrivit "logicii" culturale. Prin urmare, în orice moment istoric sunt necesare anumite opere culturale și, în consecință, anumite personalități vocaționale. Acestea semnalează, cum afirmam mai sus, prezența în lume a unui mod existențial ce impune însăși ordinea lumii; dar acest mod nu este rupt de natură, ci se află și în ordinea ei firească. "Rolul omului apare mai grandios când
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
creațiunile care realizează posibilitățile pe care natura le-a sădit în sufletul omenesc prin personalizarea treptată a energiei cosmice"233. Vocația valorifică dispozițiile creative din fondul sufletesc al "totalității". De altminteri, aceste dispoziții creative devin astfel numai prin activarea lor vocațională, așa încât cunoașterea și stăpânirea naturii, adică exercițiul vocației, sunt căile prin care dispozițiile sufletești ale "totalității", închise în individualități, devin energii. Puterea vocației nu rezidă însă în aceste individualități, ci în racordarea lor la un ideal. Fiecare spațiu cultural determinat
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
în individualități, devin energii. Puterea vocației nu rezidă însă în aceste individualități, ci în racordarea lor la un ideal. Fiecare spațiu cultural determinat valoric: știință, artă, religie, metafizică etc. se îmbogățește cu opere ale unor vocații specifice (tipuri de personalități vocaționale). Aceasta pentru că operele culturale sunt produse prin activarea funcțiilor sufletești aflate sub o anumită determinare. Putem vorbi despre vocații științifice, artistice, religioase, metafizice etc. Dintre acestea, C. Rădulescu-Motru o prezintă cu mai multă aplicație pe cea religioasă, considerată a fi
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
cea religioasă, considerată a fi sui generis; "ea servește la conservarea specificului etern pe care-l are fiecare popor în sufletul său"234. Câmpul de experiență al vocației este vast, însă nu toate actele muncii și cunoașterii sunt opere originale, vocaționale; nici individualitățile, fie ele talentate, nu sunt, toate, vocații. Pentru a distinge omul de vocație în mulțimea de oameni ai unui timp istoric trebuie să avem o bună descriere a sa și o formulare satisfăcătoare a criteriilor de diferențiere față de
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Geneza, structura, funcțiile și tipurile vocației sunt suficiente pentru o bună descriere a sa, iar criteriile diferenței sale față de personalitatea omului obișnuit pot fi cunoscute prin dezvăluirea legăturilor dintre conceptul vocației și alte concepte: creație, noroc, profesie, ideal, mesianism. Creația vocațională are o singură caracteristică esențială: apare într-un moment istoric determinat, în momentul în care era cerută pentru a lega trecutul cultural al unei comunități, prin prezentul ei, cu viitorul imposibil în absența sa. Vocația, socotește C. Rădulescu-Motru, nu se
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
unei comunități, vocația este purtătoarea posibilității de înnoire și agentul înfăptuirii ca atare a noului. Această ordine posedă în ea însăși dispoziția către o anumită direcție de evoluție. Prin urmare, vocația trebuie definită și în raport cu această dispoziție, care, odată interiorizată vocațional (asimilată de vocație) devine ideal. Imaginea teoretică a idealului este apropiată de cea a legii morale kantiene. Asemenea acesteia, el are o finalitate și "întrupează "ceea ce trebuie să fie", nu ceea ce este"237. Idealul însă este încadrat într-un mesianism
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
vocației. Până în epoca actuală, susține autorul, vocațiile se produceau oarecum de la sine; în mijlocul unui popor apăreau vocațiile de care acesta avea nevoie. Acum ar fi timpul să ne punem următoarea întrebare: putem determina "mijloacele raționale" care să pregătească apariția personalităților vocaționale și să pregătească, de asemenea, opinia publică pentru a le recunoaște și a înțelege rostul lucrării lor? Acestei întrebări i se poate răspunde printr-o "pedagogie socială" și printr-o "pedagogie individuală". Sarcina lor este de a formula exigențele cerute
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]