1,402 matches
-
și clopoței, Ceală roată, măi flăcăi! Da' și hoața cea de moară Când vazu atâtea cară Încărcate cu povară, Puse coada pe spinare Ș i plecă la lunca mare Lunca mare frunză n-are, Lunca mică frunza-i pică, Săi voinice și-o ridică! Dar morarul meșter bun Luă un ciocan, Dădu deodată cioc, Dădu o dată boc Și-i mai trage una-n șale Și-o așează pe măsele; Și-i mai trage una-n splină Și-o așează pe făină
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
ciubote se-ncalța La-mparatul c-alerga. Împăratul de-o videa De departe mi-o-ntreba: Ce-i Aniță, crâșmăriță La ce vii așa-nfocată Cum n-ai venit niciodată? Înălțate împărate Ieri când soarele-apunea Au intrat în crâșma mea Trei voinici ardelenești Cu papuci galbeni turcești. Este-acel maimariuliu Tot cu barba brâuliu Cu musteața spic de grâu. Are-o caciuliță-n cap De cincizeci de piei de țap Ca cincizeci mai trebuie La urechi tot n-ajunge. Iar acel mai mijlociu Tot
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
și moarte!) celui ce strănută, a făcut să se recurgă, la mai toate popoarele, la rostirea unei urări: Doamne ajută! Să-ți fie de bine! Sănătos! Dacă un copil strănută, trebuie neapărat să-i spui “Sănătos!” ca să crească mare și voinic. Cine strănută de Sf. Vasile, va avea noroc tot anul. Vinerea, zi nefastă, cine strănută dimineața va avea mare supărare peste zi. Cine strănută de două ori - e de bine; cine strănută numai o dată sau de trei ori - e semn
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
mai faci vreo greșeală, eu în locul tău voi sta. Bujor Nu-i nimic, mai dragă vânător, mai bine cânți cântecul. Vânătorul cântă Câtă-i România mare Vânătorul stă-n picioare N-are teamă de nimc Și se simte că-i voinic Pune pușca și ochește Glonțul vâjâie prin vânt Pe dușman în piept lovește Și-l doboară la pământ. Codrean Dar tu, măi, cu sflinta-n spate, dracul te-a pus la păcate, să oprești pe acest Bujor, moartea păgânului, spiritul creștinului
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
ce se țin una de alta: Subdeal, Chetrărie, Boatcă, Toacă, Podiș, Odăi și Văleoane. Ș-apoi tănsănii și pe vremea aceea nu erau numai șa oameni fără căpătâi, ci sat vechi răzășesc, cu gospodari tot unul și unul, cu flăcăi voinici și fete mândre, care știau a învârti și hora, dar și suveica de vuia satul de vatale în toate părților, cu biserică frumoasă, cu preoți, dascăli și poporani ca aceia de făceau mare cinste satului lor. Știați că din Tansa
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Credincioșii care beau apă de acolo se vindecă de dureri sufletești și de diferite boli. Alt sanctuar poartă numele de Peștera laptelui. Acolo se închină femeile care doresc să aibă lapte mult, iar copiii lor să se facă sănătoși și voinici. De acest sanctuar ține și Peștera păstorilor. Acolo se duc la sărbătorile Crăciunului acei care doresc să le dea Dumnezeu noroc la vite. Credincioșii mai află aici și Fântâna Fecioarei Maria, care are o poveste minunată: Într-o zi , Maria
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
în spinare, Moș Crăciun are obiceiul de a-și aștepta oaspeții în propria lui casă, construită din lemn de brad, plină de cărți cu povești pentru copii. Deși nu are “decât” 384 de ani, Moșul “cu pelte dalbe” este încă voinic și în putere ca să încarce cât mai multe daruri în sania lui fermecată. Pentru aceasta, Moș Crăciun dă o fugă până la marele depozit de jucării care se află într-un loc ascuns și plin de taine pe care i l-
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
și clopoței, Ceală roată, măi flăcăi! Da' și hoața cea de moară Când vazu atâtea cară Încărcate cu povară, Puse coada pe spinare Ș i plecă la lunca mare Lunca mare frunză n-are, Lunca mică frunza-i pică, Săi voinice și-o ridică! Dar morarul meșter bun Luă un ciocan, Dădu deodată cioc, Dădu o dată boc Și-i mai trage una-n șale Și-o așează pe măsele; Și-i mai trage una-n splină Și-o așează pe făină
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
ciubote se-ncalța La-mparatul c-alerga. Împăratul de-o videa De departe mi-o-ntreba: Ce-i Aniță, crâșmăriță La ce vii așa-nfocată Cum n-ai venit niciodată? Înălțate împărate Ieri când soarele-apunea Au intrat în crâșma mea Trei voinici ardelenești Cu papuci galbeni turcești. Este-acel maimariuliu Tot cu barba brâuliu Cu musteața spic de grâu. Are-o caciuliță-n cap De cincizeci de piei de țap Ca cincizeci mai trebuie La urechi tot n-ajunge. Iar acel mai mijlociu Tot
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
și moarte!) celui ce strănută, a făcut să se recurgă, la mai toate popoarele, la rostirea unei urări: Doamne ajută! Să-ți fie de bine! Sănătos! Dacă un copil strănută, trebuie neapărat să-i spui “Sănătos!” ca să crească mare și voinic. Cine strănută de Sf. Vasile, va avea noroc tot anul. Vinerea, zi nefastă, cine strănută dimineața va avea mare supărare peste zi. Cine strănută de două ori - e de bine; cine strănută numai o dată sau de trei ori - e semn
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
mioritică despre rohmani, se spune că sub acest pământ, mai este unul, unde locuiește acest neam plecat din Carpați. Și rohmanii, rahmanii sau rug-manii sînt ca și mioriticii carpatini, dar ceva mai mici la stat, cam ca niște copii mai voinici. Sînt și ei creștini și credința e tot așa ca și la noi, numai că n-au luat învățătura creștinească de la Hristos, ci de la Fiul Oii. Și cred și ei în sfinta cru-ce și țin toate sărbătorile, tot ca noi
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
Talmul - Cartea lui Tobias și Facerea 24,2,9, adică ce aveau cel mai vrednic de cinstit era unealta însămînțătoare, deci jurînd pe bărbăția părintească, și aceea șonțită, nu puteau fi decît fiii sulei. Mitra, după ce a crescut mare și voinic s-a înfruntat cu Sfîntul Soare reușind să-l învingă, fapt pentru care acesta i-a dăruit coroana de raze și de atunci s-a legat o prietenie sinceră între cei doi. Sacrificarea taurului în religia lui Mitra este un
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
recunoștință și ingratitudine, despre egalitate, cinste și înțelepciune”[1, p.9]. Imperfecțiunile omului sunt ridiculizate foarte sugestiv în snoave. Elevul ia contact cu aceste atitudini care sunt în contrast cu tipul ideal de om. Dacă basmul ilustrează tipul ideal de om - tânărul voinic, isteț, cinstit, harnic, etc. - cu care elevul se identifică, snoava îi ilustrează opusul acestor calități - prostia, lenevia, viclenia, urâțenia, infidelitatea - însușiri pe care le respinge și le critică. De asemenea, elevul descoperă o adevărată comoară în opera lui I. Creangă
Caleidoscop by Elena Amuhaia () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93509]
-
etichetei lui, "totul este mitologizat"- a identificat-o pe Ana Pauker, prin descriere fizică și obiceiuri 425), respectiv zeița și replica ei desacralizată, descrise în cele două portrete. Portretul Oanei se conturează din două secvențe: la treisprezece ani, Oana este "voinică, spătoasă și frumoasă ca o statuie. Avea ochii negri, părul lung, bălai, lăsat pe spate, umbla cu picioarele goale și sărea de-a dreptul pe cai, fără șa ca o cazacă"426, și la optsprezece ani: "Era frumoasă ca o
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
bocanci scâlciați, la piept cu puști cu lunetă și tot felul de adăugiri, care de care neînțelese de noi, curioșii. Când au ajuns la locul unde ne aflam în așteptare, cei doi ruși, s au oprit direct la cel mai voinic din grup, la Damian, așa îl chema pe cel cu ceasul legat la buzunarul cel mic de la pantaloni, dar cobora provocator de sus de la buzunarul vestei, peste pieptul care, parcă atunci își pierduse din fălnicia de până acum. Unul din
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
scară, și cum apro ape se întunecase, am întins păturile purtate cu noi, iar de învelit nu era nevoie, că era august, cu zile foarte călduroase. În timp ce dormeam, cam după miezul nopții, unul din cei doi bărbați vârstnici, cel mai voinic, care dormea lângă mine, m a trezit șoptinduămi că a auzit el un zgomot suspect deasupra noastră. m-am uitat la el care stătea atent și aștepta să se repete un alt zgomot, pentru a se convinge că prim ul
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
așteptați, m-a sfătuit cineva din personalul medical. Mai apoi, noi doi cu copilul... După nici două ore, m-a întâmpinat doctorul Călin, care, venind zâmbind, mi-a spus, parcă poruncit or. — Fugi repede și cumpără flori, ai un fecior voinic, cum nici N-ai visat, mi-a spus doctorul care se vede intrase în atribuțiile de serviciu, când colegi de ai lui ca și mine nici nu ne așteptam. Am sărit de pe bancă ocupată de alții ca mine, am fugit
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
O aud strigânduăne la masă, punânduăne în față bunătățile casei, de ea pregătite, ea lăsându-se să ciugulească ceva mai târziu, adică, poate, săptămâna cealaltă ori niciodată, ca să creștem noi mari, să fim și să rămânem sănătoși, să ne facem voinici, puternici, ca tata, ca ea... De dimineață și până seara, târziu, mâinile ei de aur nu se opresc, nu au astâmpăr, adună, gătesc, frământă, răsucesc, sucesc, sapă, smulg, bătătoresc, culeg, țes, torc, spală, clătesc, se roagă... Lasă în urma ei numai
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
curs și alt înțeles. Griji mai multe, alte bucurii. Bucuriile, pe lângă griji, au fost și ele umbrite de tristeți, ca de obicei în toată viața mea. Nu ajunsesem încă în Italia și starea sănătății soției începu să mă neliniștească. Din fata voinică și sănătoasă care fusese devenise acum de nerecunoscut. Stare ce a durat până ce a născut singurul copil ce-l avem noi. Această stare rea a soției a impus vieții noastre în Italia un anumit regim de viață. Totuși, am umblat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
îmi povestea ceva. Se vedea treaba că Mișa avea mâncărici la limbă. Mă reculeg și ascult. Să vedeți: iarna trecută, mergeam cu sania pe Scăricica și văd dintr-o dată o droaie de copii cu săniile, iar între ei un bărbat voinic, care, nici una nici două, s-a așezat pe o săniuță și dă-i drumul la vale. Copiii au sărit și ei pe săniuțe, după el. În urma lor, zăpada zbura ca norul. Când m-am apropiat, pe cine credeți că văd
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
trage un folos din acest an petrecut la noi. Mai ales ca să-ți împaci sufletul. Maica Zenovia se va însărcina cu dragă inimă să te ajute. Du-te s-o vezi. Nu e o poruncă, e o rugăminte..." Imaginea călugăriței, voinică și roșie la față, escortându-l pe tânărul preot cu surâs profan, se desenă în mintea fetei fără a căpăta mai multă consistență decât un cerc pe apă. "Prefer să mă gândesc singură la toate lucrurile astea. Nu o să le
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
ieșit afară speriată, și ne-a spus că erau tancurile rusești care veneau dinspre Cernăuți către Dorohoi. Plângând, ne-a îmbrăcat și ne-a dat sub braț câte o pernuță. Sora mai mică era în brațele unei fete din casă, voinică și care în naivitatea ei, spunea să nu plecăm că ea încuie porțile și dă drumul la câini, iar rușii nu vor intra. Mama a luat doar o servietă cu acte, a lăsat vitele în grajd și câinii în lanț
AMINTIRI DIN TRECUT. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Letiţia Halasanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1687]
-
de oameni - se îndreptau către poartă. Deodată, o mare mișcare se produce, strigăte, înjurături și ropote de oameni venind către ieșire. Eu eream lângă poartă. Ca fulgerul trec prin fața mea vreo 20 de macedoneni pietrari, toți oameni înalți, bine legați, voinici în toată puterea cuvântului. Macedonenii fugeau de mâncau pământul, iar după ei câteva mii de oameni din popor îi goneau de foc. Goana s-a sfârșit tocmai în șoseaua Kiseleff, unde lumea s-a risipit. Conflictul izbucnise de la o femeie
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
toate armele sunt bune în mâinile apăsătorilor. Faceți din fiecare casă o cetățuie, din fiecare femeie o eroină, din fiecare copil un luptător, luptați, luptați fără preget și, când cea din urmă cetățuie va fi luată, când cel din urmă voinic va cădea, când ultima armă va fi frântă, femeile și copiii să se urce pe culmile munților ca Luând fulgerul din nouri Și de sus din înălțime Să-l arunce-n ungurime Comitetul studenților bucureșteni I. M. Iancovescu-Smeurat, Vasile Cârlova
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
din Chișinău, un serviciu religios. Bateria mea, pe care o comandam, a fost desemnată a fi prezentă la această solemnitate și a da onorul personalităților de la conducerea Basarabiei. În fruntea lor era președintele Sfatului Țării, Ion Inculeț. Um tînăr înalt, voinic, blond, cu un mers domol și cu o înfățișare senină. După terminarea slujbei, la ieșirea din biserică, Inculeț a venit la mine, cu mîna întinsă, să-mi mulțumească. Desigur, un gest puțin protocolar un ofițer în poziție de onor este
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]