2,533 matches
-
statistică prezintă o privire asupra variantei normate al limbii, nu asupra uzului, dat fiind că în DOOM sunt înregistrate formele mai stabile, deja impuse în limba română. Ea ar putea fi completată cu o statistică pe un corpus de română vorbită sau de presă, care ar surprinde niște tendințe ale uzului, dar ar putea înregistra și o serie de forme trecătoare, accidentale, eventual cu anumite conotații stilistice. După cum voi arăta mai jos, am decis să selectez în inventar substantivele formate prin
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
put on a Pampers, he gets a rash., metropolitan mama.net, 2008). 15 Vezi Pană Dindelegan, în acest volum, p. 16 Alternanțele fonetice se aplică în toate situațiile: bodyguarzi/bodigarzi, byți, hotdogi, pamperși, pounzi, stewarzi. 17 Homeless are, în limba vorbită, în registrul colocvial, o formă de plural cu desinența -i și alternanță consonantică: homeleși. 18 Vezi și Pană Dindelegan, în acest volum, p. 19 Vezi și Dragomirescu (2005). 20 Din motive extralingvistice, am făcut o selecție între formele pe care
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
se manifestă sonor, printr-o succesiune de foneme. iar sistemul scris se manifestă grafic, prin grafeme. În cadrul comunicării, în funcție de împrejurări, omul folosește ambele sisteme, ca aspecte coexistente ale limbaiului standard. De aceea. cultivarea atentă și sub toate aspectele a limbii vorbite este cu atât mai importantă, cu cat ea influențează limba scrisă. Școală este chemată și are datoria să cultive, să Înfrumusețeze și să îmbunătățească limbaiul elevilor, să le perfecționeze comunicarea, sa'realizeze acea concordanță între individ 1, progresul culturii și
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
este modificată: lipsit de atașament față de părinți, în mod ciudat este atașat de anumite obiecte; pericolele reale nu-i provoacă frică, în schimb se sperie de stimuli obișnuiți. 2. Alta trăsătura importanta și constanta a autismului infantil este tulburarea limbajului vorbit. Acesta poate lipsi uneori, copilul emițând sunete ciudate, fără semnificație. Dacă limbajul este dezvoltat, se observă o discrepanță între posedarea vocabularului și abilitatea de a-l folosi ca mijloc de comunicare socială. Astfel un copil de trei ani pronunță stereotip
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
a vedea o situație din punctul de vedere al altei persoane. Deficit de comunicare si limbaj Acest deficit afectează atât limbajul expresiv, cât și cel receptiv, de asemenea, mimica și gestica. Unii copii autiști nu vor putea achiziționa niciodată limbajul vorbit. În cazul în care acesta este prezent pot apărea anumite caracteristici stranii: ecolalie spontana sau tardiva (repetarea cuvintelor sau frazelor), inversarea pronumelui ("tu" pentru "eu"), idiosincrasii (inventarea cuvintelor), întrebări obsesive. De asemenea, intonația și accentul pot fi anormale. Bizarerii comportamentale
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
ale unei societăți date. În ansamblul ei, massmedia ajută la sintetizarea experiențelor individuale și corelarea lor întrun sistem coerent. Mass-media avea în trecut capacitatea de a aduce anumite probleme în centrul atenției publice și de a crea știri, dar cuvântul vorbit era considerat cel mai viabil pentru răspândirea informațiilor economice și politice. De-a lungul timpului, „sistemul mass-media a devenit din ce în ce mai necesar pentru atingerea consensului social, coordonarea activităților politice și economice la nivel național, mobilizarea cetățenilor în perioade de criză, de
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
stă în locul sintagmei limbaj natural. De aceea și noi le (îi) vom întrebuința, pe parcursul prezentei lucrări, ca trimițând la unul și același fenomen. Prin noțiunea de limbaj natural, înțelegem o limbă (maternă, națională) actualizată sau concretizată în vorbire, discurs, „limba vorbită” după McQuail. Așadar, „limbajul este limbă concretizată, manifestată, adică limba într-o anumită ipostază a folosirii ei.” (Dima, 1990:24). Când vorbim de limbajul natural ca instrument al practicii discursive, avem în vedere faptul că acesta e utilizat ca mijloc
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
comună tuturor subiecților care o vorbesc, și al discursului, ca realizare individuală a vorbirii” (Bidu-Vrănceanu, 1997:276). Prin urmare, limbajul este înțeles ca sinteză a limbii și discursului sau vorbirii, a unui nivel social și altul individual, sau ca „limbă vorbită”, „limbă concretizată în vorbire”, „limba actualizată ca discurs”. O astfel de înțelegere a limbajului este de inspirație saussuriană, Saussure fiind inițiatorul distincției limbaj - limbă - vorbire. În Curs de lingvistică generală, Saussure va afirma că „limbajul are o latură individuală și
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
trebuie să stea uneori la discuție cu el însuși și să reflecteze: dacă repetatele observații sunt necesare dacă sunt potrivite cauzei care le-a provocat dacă, mereu repetate, nu influențează în mod negativ moralul copilului Cum ne programăm pozitiv copiii Vorbiți-i copilului clar și răspicat, uitându-vă direct în ochii lui, eventual atingându l, dacă copilul este pe jos, îngenunchiați pentru a fi la același nivel. Nu fiți negativ Exemplu când copilul face gălăgie: „Ești mult prea deștept pentru a
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
semnele convenționale, dar relevante, din punctul de vedere al temei puse în discuție, sunt și semnele iconice (imaginile), semnele indiciale (fumul indică focul), semnele simbolice (semnul balanței este simbolul justiției). De asemenea, nu putem exclude semnele verbale (textele scrise sau vorbite) care pot fi însoțite de semne paraverbale (rostirea afectivă a cuvintelor, sensul tăcerii...) sau semne nonverbale (gesturi, mimică, reacții involuntare...). Mai mult, în sprijinul fundamentării teoriei privind comunicarea umană, filologi, sociologi, filozofi ... au evidențiat că: "limba este un important instrument
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
V. nu posedă încă elementele necesare unei exprimări verbale coerente de tip propozițional închegat. În acest moment, limbajul se desfășoară doar cu susținere permanentă. 4. Intervenția și evoluția pe parcursul terapiei Terapia logopedică în acest caz se bazează pe terapia limbajului vorbit. Deoarece A.V. este un subiect introvertit, majoritatea obiectivelor logopedice s-au atins de multe ori prin activități ludice, în dorința de a menține atenția copilului cât mai mult concentrată asupra acțiunilor. În prima etapă s-a încercat crearea unui
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
-ul unei salamandre, ori s-au putut repara deteriorările produse de razele X în A.D.N.-ul celulelor. Acest fapt - posibilitatea reparării A.D.N.-ului - constituie deja o mare descoperire, de importanță medicală deosebită. Mai mult decât atât, chiar limbajul vorbit poate fi modulat folosind o frecvență purtătoare sonică pentru a avea un efect similar celui produs de lumina laserului, bineînțeles, cu o eficiență mult mai scăzută. Cercetătorii erau consternați și entuziasmați de noua descoperire - propriul nostru cod genetic poate fi
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
fizic cât și pentru că reprezintă o etichetă vizibilă a condiției lor umane. Metodele de educare a persoanelor deficiente de auz constituie subiect de polemică la nivel mondial între concepția centrată pe utilizarea limbajului semnelor și concepția ce promovează învățarea limbajului vorbit. Această diferență de viziune educativă presupune, pe de o parte, ideea că demutizarea este un proces prin a cărui întindere în timp afectează dezvoltarea psihosocială a individului<footnote footnote>, iar pe de altă parte, faptul că utilizarea exclusivă a semnelor
Impactul demutiz?rii timpurii asupra memoriei cognitiv-verbale a elevului deficient de auz by Nicoleta Cramaruc , Daniela Anton [Corola-publishinghouse/Science/83950_a_85275]
-
parte, faptul că utilizarea exclusivă a semnelor neglijează resturile auditive. Cum majoritatea acestor deficienți au resturi de auz, gradul surdității variind, considerăm esențial procesul de demutizare, respectiv de a-i direcționa să-și folosească auzul rezidual pentru a învăța limbajul vorbit, cu atât mai mult cu cât limbajul semnelor îl vor achiziționa oricum prin interacționarea cu grupurile de surzi. Nivelul destul de redus de cercetări din țara noastră privind efectele deficienței auditive asupra proceselor psihice ale individului justifică inițiativa personală de a
Impactul demutiz?rii timpurii asupra memoriei cognitiv-verbale a elevului deficient de auz by Nicoleta Cramaruc , Daniela Anton [Corola-publishinghouse/Science/83950_a_85275]
-
cuvântului în enunț; 81 - utilizarea convorbirii (conversația cu elevii) - folosirea poveștilor ( repovestire); - utilizarea ilustrațiilor; - recunoașterea personajelor (după descrieri, replici) e) structura gramaticală Curentul global-oralist propune însușirea structurii gramaticale concomitent cu vocabularul. 2. Metoda bilingvistic-biculturală (dbi/bi). Pentru a ajuta limbajul vorbit, metoda adaugă utilizarea dactilemelor ca suport și pentru a înlătura confuziile. Limbajul gestual cuprinde gesturi cu mâinile, având patru componente: forma, orientarea, poziția și mișcarea prin care se încearcă reprezentarea unor noțiuni mai largi decât cuvintele limbajului vorbit. O persoană
Formarea abilit??ilor de comunicare la copiii deficien?i de auz by Sasu Eleonora [Corola-publishinghouse/Science/83972_a_85297]
-
ajuta limbajul vorbit, metoda adaugă utilizarea dactilemelor ca suport și pentru a înlătura confuziile. Limbajul gestual cuprinde gesturi cu mâinile, având patru componente: forma, orientarea, poziția și mișcarea prin care se încearcă reprezentarea unor noțiuni mai largi decât cuvintele limbajului vorbit. O persoană biculturală poate beneficia de avantajele oricăreia din cele două culturi și două limbaje- cel vorbit și cel mimico-gestual. 3. Metoda comunicării totale - termen introdus de Roy Holcomb în 1967, care susține că pentru a comunica eficient, trebuie să
Formarea abilit??ilor de comunicare la copiii deficien?i de auz by Sasu Eleonora [Corola-publishinghouse/Science/83972_a_85297]
-
cuvinte, litere și stări de spirit footnote>, sistemul dactil<footnote Sistemul dactil-sistem de semne manuale, realizate cu ajutorul unei singure mâini, corespunzătoare celor treizeci de litere din limbajul verbal. footnote>sau alfabetul dactilologic și labiolectura<footnote Labiolectura-proces de descifrare a limbajului vorbit, folosit de către deficienții de auz, bazat pe analiza mișcării buzelor interlocutorului. footnote>). În funcție de gradul și momentul pierderii auzului, deficiența de auz afectează toate procesele psihice, atât din punct de vedere cantitativ cât și calitativ. C.Pufan specifica faptul că gândirea
Caracteristici ale activit??ii de ?nv??are ?i evaluare la elevul deficient de auz by Constantin Romaniuc , Elena Cre?u , Stela F?nt?n? [Corola-publishinghouse/Science/83967_a_85292]
-
citești și să scrii fără să cunoști vocabularul ,gramatica și sintaxa? Aceasta este situația unui copil surd. Aproximativ 90% dintre surzi au părinți auzitori. Ei sunt nevoiți să învețe să vorbeasc să scrie într-o limbă fără să o audă vorbită. Deficiența de auz este catalogată ca fiind o problemă extrem de complexă atât sub raport medical, psihologic, pedagogic cât și social. Într-o societate aflată într-un proces de evoluție mult accelerat, această dizabilitate solicită o abordare într-un cadru multidisciplinar
Deficien?a de auz ?i aspecte legate de limbaj by Alina Covasneanu () [Corola-publishinghouse/Science/84051_a_85376]
-
expresie. Este de remarcat rapiditatea și ușurința persoanei deficientă de auz de adaptare pe linia comunicării gestuale, la grupul de deficienți de auz pe care îl frecventează(Rusceac D, 1993). 4. Metoda dactiologică - dactiologia este o formă specială a limbii vorbite, bazată pe redarea literelor, a grafemelor, în aer cu ajutorul poziției și mișcării degetelor de la o mână sau de la ambele mâini. În literatura de specialitate se mai folosesc și termeni ca dactilolalie, sistemul dactil sau metoda dactilă de comunicare, instruire și
Metode folosite de-a lungul timpului ?n educa?ia persoanelor deficiente de auz by Savo? Iulia , Pralea Raluca [Corola-publishinghouse/Science/83977_a_85302]
-
exterioară și cea interioară, prin desen copilul își va compensa trebuințele lui proprii, trăirile sale cognitive și afective, copilul are posibilitatea de a exprima tot ceea ce, în experiența lui trăită, nu poate fi formulat și asimilat numai prin mijloacele limbajului vorbit. Copilul trebuie îndrumat să-și folosească ochii, nu numai pentru a vedea, ci și pentru a privi, urechile, nu numai pentru a auzi, dar și pentru a asculta cu atenție, mâinile, nu numai pentru a apuca obiectele, ci și pentru
Afirmarea ?i stimularea activt??ii artistico-plastice, competen?a cheie a educa?iei copiilor pre?colari by Emilia Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/83659_a_84984]
-
perceperea mărimii, a proporției literelor și grafemelor. Acest proces se realizează treptat sub influența percepțiilor vizuale, auditive și kinestezice și se parcurg cele 3 etape bine cunoscute: a) perioada preabecedară în care se formează o viziune mai largă asupra - limbii vorbite și se face o pregătire a capacității de scriere prin realizarea de bețișoare, cârlige, etc. Deși situația de expectație este redusă relativ, totuși percepția devine tot mai funcțională și înlesnește învățarea. b) perioada abecedară se concretizează în diferențierea sunetelor de
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
populară, care consta mai ales În dansuri și cântece voioase și pline de viață. Multă muzică se făcea și În templele zeilor. Exista chiar și un fel de teatru muzical În care muzica era compusă dintr-un acompaniament al cuvântului vorbit, apoi coruri și interludii. În foarte multe scrieri ale vechilor greci se pot citi tot felul de lucruri despre muzica din acea vreme, iar pe unele vase cu desene, se recunosc scene de muzică și dans. La cele mai vestite
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Juncă Ciprian () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93535]
-
ANDRA VASILESCU Capitolul pune în evidență câteva particularități ale uzului pronominal în limba actuală, raportate la constrângerile tipologice specifice sistemului gramatical românesc. Mecanismele de semnificare, tehnicile de ancorare discursivă, efectele de sens au fost urmărite pe un corpus de limbă vorbită 1 și au fost interpretate pornind de la descrierea structurală din GALR și de la regulile normative din lucrările de cultivare a limbii apărute înainte de 19902. Această abordare permite surprinderea dinamicii limbii actuale din trei perspective: a) se urmăresc procesele prin care
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
de cultivare a limbii încadrează multe dintre uzurile deictice printre fenomenele de oralitate și insistă asupra preciziei în desemnarea anaforică (relație clară, nonambiguă cu un antecedent/subsecvent plasat cât mai aproape de pronume; cf. Avram 1986: 176). Analiza corpusului de limbă vorbită a demonstrat însă că, adesea, în interacțiunile colocviale, pronumele personale, demonstrative, relative nu trimit cu precizie la antecedenți/subsecvenți din discurs sau la entități ușor accesibile deictic în situația de comunicare; fenomenul se întâlnește în vorbirea persoanelor cu diverse grade
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
F cătălina nu știu ce↓ cătălina nu știu ce>↓ și tu ȘTIIND că ai dreptate AI curaj să# (IVLRA: 222). În mod analog, folosirea pronumelui de persoana a II-a în vocativ (tu!), nerecomandată de norma limbii literare (Avram 1986:160) este, în limba vorbită, o strategie de focalizare afectivă a actantului: A: CE ceas să se schimbe. E: ora. A: CE CEAS↓ tu↑ alina. E: s-a trecut la ora de iarnă. A: cînd↓ [tu↑ B: [CÎND (IVLRA: 88) # i-am zis evei zic
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]