1,324 matches
-
asemenea unui corp străin, care mai devreme sau mai târziu mă va trăda, îmi va infecta spiritul, îmi va deregla bunele mele relații cu familia, cu terțe persoane, sufletul meu riscând să ajungă lovit de septicemie. Simt nevoia să mă vrăjească cineva, acum când vraja e deja un mod al meu de existență. Sunt vrăjit pe stradă și la televizor de reclame, la serviciu sunt vrăjit de perspectivele care mi se oferă. Pe țiganca din târg și vraja ei o știu
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
va infecta spiritul, îmi va deregla bunele mele relații cu familia, cu terțe persoane, sufletul meu riscând să ajungă lovit de septicemie. Simt nevoia să mă vrăjească cineva, acum când vraja e deja un mod al meu de existență. Sunt vrăjit pe stradă și la televizor de reclame, la serviciu sunt vrăjit de perspectivele care mi se oferă. Pe țiganca din târg și vraja ei o știu din copilărie, nu mă mai satisface, nici cea a fratelui ei, cântăreț de manele
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
cu terțe persoane, sufletul meu riscând să ajungă lovit de septicemie. Simt nevoia să mă vrăjească cineva, acum când vraja e deja un mod al meu de existență. Sunt vrăjit pe stradă și la televizor de reclame, la serviciu sunt vrăjit de perspectivele care mi se oferă. Pe țiganca din târg și vraja ei o știu din copilărie, nu mă mai satisface, nici cea a fratelui ei, cântăreț de manele. Vraja lui cuceritoare care face o grămadă de bani tot anistorică
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
municipal cu loc în curie. Descîntător. Este cel care desface vraja făcută de un vrăjitor asupra unui om, animal sau recoltă; de fapt, puterile pe care descîntătorii și vrăjitorii le dețin de la Satana sînt bivalente: ei pot face și desface vrăji. Dijmă. A zecea parte din recolte și din veniturile vărsate pentru întreținerea clerului. Este un obicei de origine iudaică preluat din Biserica primitivă și repus în practică de Carolingieni în secolul al VIII-lea. Sub Vechiul Regim, dijma era adesea
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
devenirii sale istorice, aducând în peisajul generației sale poetice un efort de gândire, de cunoaștere, un spor de entuziasm”. Analizând poezia lui Nicolae Labiș, G. Călinescu observa senzația deosebită de „materie, cuvintele sunt carnale ca fructele, poetul pare în permanență vrăjit de univers. [...] Avem de-a face cu un adevărat poet a cărui frază, chiar discursivă, cântă cu o sonoritate excepțională și care acordă lumii de toate zilele o a patra dimensiune: semnificația lirică”. „Zărise lumina zilei, întocmai ca Mihai Eminescu
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
funcțiilor la Universitatea din Iași. Lucrarea Lecții de algebră, elaborată în 1953, a fost prima lucrare cu sistematizare completă elaborată în România, pentru care a primit Premiul de Stat pe anul 1953. Toți cei care participau la cursurile ei erau vrăjiți de claritatea și frumusețea discursului, aveau impresia că „participă, alături de iluștri creatori, la marile descoperiri și progrese matematice” (Florica T. Câmpan). 21. Anna de Noailles (1876, Paris - 1933, Paris) A fost prima femeie comandor al Legiunii de Onoare. Născută prințesa
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
băiatul rabinului, într-o pivniță plină cu apă, unde recunoaște semnele, căutările chinuitoare ale acestor semne de către Lixandru, în pivnițele părăsite (băieții au "o mare slăbiciune de pivnițe și bordeie părăsite"472, caută niște semne care arată că locul este vrăjit și că se poate trece pe tărâmul celălalt; dintre toate pivnițele părăsite, doar două sunt pline de apă, și doar la una "s-au potrivit semnele"473. Ele au fost învățate de către Aldea de la Abdul, puiul de tătar, și i
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
e alt mijloc decât să-i învețe să privească operele de artă, și în primul rând sculpturile"482. Reîntrupare a Zamfirei, ea învață lumea să vadă Zeița în sculptura Oanei și îl învață pe Darvari "să nu se mai lase vrăjit de aparențe" (episodul în care Marina i se arată, pe rând, de douăzeci și de șaizeci de ani). Grupul Vasile I. Borza - Vasile Economu - Lixandru V. Gheorghiță - Anca Vogel constituie o unitate prin prezența grafemului V; în primele două, prezența
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
l-ai scris, nu îl mai poți retrage. Cuvintele există în sine chiar și atunci când sunt folosite într-un context eronat, sau când sunt denaturate, din sensul lor primar. Ele au forță, pot convinge, pot distruge, pot înălța și prăbuși, vrăjesc, dezbină și alină. Sfânta Carte a subliniat cât de important este ceea ce îi iese omului pe gură. Interesant de remarcat este că tot ceea ce exprimă Binele, poate fi exprimat cu ușurință și rapiditate, printr-un număr foarte mare de cuvinte
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
bărbaților. În pletele ei lungi și negre ca abanosul străfulgeră reflexe arămii, aproape roșii. În lumina apusului, ochii de un albastru întunecat capătă strălucirea chihlimbarului. Albeața mată, opacă a tenului apare în toată splendoarea sa. Fiecare părticică a ei uluiește, vrăjește... și amăgește. Căci deși pare a întruchipa, prin frumusețea ei, esența feminității, Maud este exact opusul acesteia. La început, Maud de Rouvre pare să corespundă prototipului tinerei dezmoștenite care își așteaptă Făt-Frumosul: tatăl său, un gentilom ușuratic, risipise averea familiei
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
cu singura calitate adevărată, acea calitate rară pe care ți-o conferă un nume cu vechime, un latifundiu consistent, o familie fără pată și relații fără cusur", Maud se aruncă în luptă cu tot arsenalul. Intuiția îi spune că este vrăjit de ea, că trezește în el fiorul dragostei romantice. Într-adevăr, Maxime de Chantel arde "să-i spună ce simte, să se arunce la picioarele ei și, târându-se prin praf să strige: "Te iubesc! Te iubesc! Sunt al tău
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
amorului propriu pe care i-o oferea acesta, ci "marea dragoste mistuitoare". O dragoste pe care și-o dorea la fel de fulgerătoare, la fel de nimicitoare precum "Attila și atacurile lui pustiitoare". "Voiam să-mi simt inima debordând, voiam ca totul să mă vrăjească precum concertul pentru clarinet, ca totul să se reverse ca în Appassionata, să fiu orbită de o lumină scânteietoare ca în Sonata lunii... Voiam "să-i trăiesc" pe Mozart și Beethoven". În căutările ei, Dominique Desanti a avut parte de
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
să fie curtenitori. De asemenea, tinerele de la țară nu vor să mai îndure ciupituri, îmbrânceli, suceli de braț și alte manifestări ceva mai fruste de tandrețe. Ele vor mângâieri, vorbe dulci și săruturi ca acelea din filme. Cer să fie vrăjite, nu înghesuite. După cum confirma un contemporan în 1932, în satele Franței începuse o nouă eră: țărăncile se adresează cataloagelor "Samar" pentru a învăța să se îmbrace elegant și discurilor lui Maurice Chevalier pentru a deprinde arta de a vorbi frumos
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
crude. Pe de o parte, conformismul social le somează să seducă. America nu numai că încetase a fi puritană, dar devenise pe deasupra hollywoodiană, capitala mondială a industriei cinematografice, această imensă cutie de visuri. O țară întreagă aclamă, celebrează frumusețea care vrăjește, strălucirea starurilor și a sex-simbolurilor sale, al căror arhetip este, desigur, Marilyn Monroe. Cum să nu fie tinerele tentate să le imite atunci când flirtează? În plus, tinerele americance nu se lasă întotdeauna legănate de iluzia iubirii. Ele știu că, în
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
bărbații să continue și în alcov jocurile și subtilitățile seducției învățate cu prilejul flirtului. Dezbracă-mă Dezbracă-mă... cântă rebela Juliette Gréco în 1968. Da, dar nu chiar acum Nu chiar oricum Învață să tânjești... Să mă dorești... Să mă vrăjești [...] În timp ce mă curtezi Nu vreau să mă bruschezi Ori să te pierzi cu firea... Sfâșie-mă din priviri Dar vai, nu mă zori Vreau a m-obișnui Încet-încet [...] Dezbracă-mă Dezbracă-mă Cu delicatețe Dovedind suplețe Și tact Alege-ți
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
ieșirea din peșteră, Lăură zări câteva păsări negre ciudate. -Ăștia ce sunt ? întreba ea. -Corbi. -Credeam că voi nu aveti corbi, ci doar pescăruși... Sper că aceștia nu spun ,,Nevermore’’. -Nicidecum, o asigura el el...Asculta : Evermore...evermore...Se uită vrăjit la fața frumoasă care i se dăruise cu toata feminitatea lui, un necunoscut, la prima vedere. Nu o judeca nicidecum. Era convins că este un bărbat irezistibil, el însuși de-ar fi fost femeie n-ar fi putut rezista unui
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
odinioară de Corina (un nume... poetic), Ovidiu încredințează nopții taina sentimentelor sale pentru Iulia transpuse în compoziții poetice (Atunci cunvăpăiere eu le descriu pe toate,/ Sperând c-a mele versuri te vor pătrunde poate), iar tânăra de rang înalt e vrăjită de versurile dedicate ei (O ! Dar, ca dulce fulger în sânu-mi au pătruns,/ Și, vezi, amoru-mi gingaș eu nu ți l-am ascuns - I 7). Mult mai târziu, venită la Tomis spre a-și regăsi iubitul exilat, Iulia rememorează prima
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
și amantul acesteia. Își urăște mama ca pe o rivală la dragostea lui Egistos (mi-ai furat bărbatul pe care l-aș fi vrut - IV, p. 358) ; îi poartă pică acestuia pentru amăgitoarele lui promisiuni de iubire (Tu m-ai vrăjit pe mine și m-ai lăsat în floare/ Când alta mai frumoasă si mai ispititoare/ Ca mine, o regină, în ochi te-a fulgerat - I, p. 265-266) și resimte umilința suferită prin impunerea unui soț de condiție socială inferioară drept
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
Întunericul de care se teme Ifigenia nu amenință făpturile excepționale, scăldate pe vecie în lumină, precizează savantul Eliade : eroii trec în moarte întregi, adică păstrându-și memoria și personalitatea și „infernul” lor nu e subteran, întunecat, rece, ci o pajiște vrăjită de lumina soarelui (lumina singură dă contur, face ca lucrurile să fie cu individualitatea lor) - p. 113. Legătura dintre sacrificarea Ifigeniei și aceea a Anei lui Manole nu este întâmplătoare. Dacă un Anouilh plasează în actualitate intriga clasică pentru a
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
la generalitatea formei pure, iar materia e absentă din ea. Sufletul fără trup, într-un fel..." Scitul asculta cu gura căscată spusele acestui tânăr ofițer care n-avea militar în el decât uniforma și, deși nu înțelegea mare lucru, fu vrăjit. Domnule locotenent, îl aștept pe învățător care vine să mănânce la noi astă-seară. Nu vrei să vii și dumneata? Nevastă-mea ar fi încântată să te cunoască. Locotenentul surâse stânjenit. Educația pe care o primise îi interzicea să primească o
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
Vedeți, ăștia nici nu sunt copaci propriu-zis. Sunt și ei așa ceva, fără nume.” Copăceii își clatină trist colorata podoabă de fructe. Zăpada nu-i sperie. Așteaptă. Asemeni lor, întâlnești câteodată, un om minunat, apărut de niciunde. Cult, inteligent, educat, își vrăjește ascultătorii cu talentul său de povestitor, pare să nu existe nici un subiect despre care să nu-ți poată da explicații amănunțite. Audiența pare încremenită, purtată într-un vis frumos, un vis cu oameni eleganți, cu vorba aleasă, cu purtări delicate
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
se numește Eminescu, a cărei formație culturală a fost de mari proporții, analiza lecturilor lui nu se poate înfățișa fără să ne ducem la mărturiile lăsate în impresionantele caiete (manuscrise) și la tot ceea ce s-a scris de către istoria literară. Vrăjiți de înălțimea gândurilor lui, cercetătorii s-au oprit îndelung asupra setei de cultură a poetului și asupra modului de interpretare a problemelor tratate de el. Deschiderea largă către orizontul creației umane, straturile profunde ale investigațiilor l-au determinat să cunoască
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
reprezintă un real spectacol, viața tumultuoasă din centrul aglomerat contrastând cu liniștea din parcurile pentru care japonezii au făcut un adevărat cult... Când vizitezi un astfel de parc... ai un sentiment aparte, totul e atât de meticulos aranjat încât rămâi vrăjit de flori, de formele și coloritul arborilor, de alei, de iazurile cu crapi sau fântânile arteziene... Într-una din zile, am vizitat „Hamarikyu Gardens”, o grădină Zen foarte veche, unde oamenii se plimbă veseli pe alei, admirând cireșii în floare
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
princiare, sigiliile împărătești sau în „ordinele” cavalerilor precum trandafirul în Ordinul Rosacrucienilor, floarea de măr la români ( floare prezentă în colinde: „florile dalbe, flori de măr”), macul albastru în Himalaya, crizantema la japonezi... Florile sunt pline de viață și prospețime, vrăjindu-ne prin culoare și miros. La români, floarea este simbolul feminității; la țară, mai nou și la oraș, ferestrele caselor și balcoanele sunt împodobite cu mușcate, simbol al afecțiunii, al dragostei și tandreței. Japonezii au acordat florii o atenție deosebită
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
un sadic vînător de cititori. Tactica e una extrem de minuțios pusă la punct. Noaptea autorul nu doarme și pune la cale tot felul de strategii de prins în plasă cititorul, cititorii. Scrie povești, ca să-l prindă. Scrie poezii ca să-l vrăjească. Scrie eseuri ca să-l buimăcească. Îl blestemă uneori, a se vedea cazul Arghezi. Îl momește în cele mai obscure locuri, apoi îi trage realitatea de sub picioare. Numai dacă iei proza lui Mircea Eliade, de exemplu și deja ai o mulțime
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]