KorAP: Find »[drukola/base=vrăjmaș & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...46 47 48 ...64 >

1,592 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892

uimiți cînd ajung la ele. 21. Așa sunteți și voi acum pentru mine. Voi îmi vedeți necazul, și vă îngroziți! 22. V-am zis eu oare: "Dați-mi ceva, cheltuiți din averile voastre pentru mine, 23. scăpați-mă din mîna vrăjmașului, răscumpărați-mă din mîna celor răi?" 24. Învățați-mă, și voi tace; făceți-mă să înțeleg în ce am păcătuit. 25. O, cît de înduplecătoare sunt cuvintele adevărului! Dar ce dovedesc mustrările voastre? 26. Vreți să mă mustrați pentru tot

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
din același pămînt răsar alții după el. 20. Nu, Dumnezeu nu leapădă pe omul fără prihană și nu ocrotește pe cei răi. 21. Ba încă, El îți umple gura cu strigăte de bucurie și buzele cu cîntări de veselie. 22. Vrăjmașii tăi vor fi acoperiți de rușine, iar cortul celor răi va pieri." $9 1. Iov a luat cuvîntul și a zis: 2. "Știu bine că este așa. Și cum ar putea omul să-și scoată dreptate înaintea lui Dumnezeu? 3

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-mă și-Ți voi răspunde; sau lasă-mă să vorbesc eu, și răspunde-mi Tu! 23. Cîte fărădelegi și păcate am făcut? Arată-mi călcările de lege și păcatele mele. 24. Pentru ce Îți ascunzi Fața și mă iei drept vrăjmaș? 25. Vrei să lovești o frunză suflată de vînt? Vrei să urmărești un pai uscat? 26. Pentru ce să mă lovești cu suferințe amare, și să mă pedepsești pentru greșeli din tinerețe? 27. Pentru ce să-mi pui picioarele în

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
mea, mi-a luat cununa de pe cap, 10. m-a zdrobit din toate părțile, și mi-a smuls nădejdea ca pe un copac. 11. S-a aprins de mînie împotriva mea; S-a purtat cu mine ca și cu un vrăjmaș. 12. Oștile Lui au pornit deodată înainte și-au croit drum pînă la mine și au tăbărît în jurul cortului meu. 13. A depărtat pe frații mei de la mine și prietenii mei s-au înstrăinat de mine. 14. Rudele mele m-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
și-s flămînzi; 11. în grădinile nelegiuitului ei fac untdelemn, calcă teascul, și le este sete; 12. în cetăți se aud vaietele celor ce mor, sufletul celor răniți strigă... și Dumnezeu nu ia seama la aceste mișelii! 13. Alții sunt vrăjmași ai luminii, nu cunosc căile ei, nu umblă pe cărările ei. 14. Ucigașul se scoală în revărsatul zorilor, ucide pe cel sărac și lipsit, și noaptea fură. 15. Ochiul preacurvarului pîndește amurgul: Nimeni nu mă va vedea", zice el; 16

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
neadevărat. 5. Departe de mine gîndul să vă dau dreptate! Pînă la cea din urmă suflare îmi voi apăra nevinovăția. 6. Țin să-mi scot dreptatea, și nu voi slăbi, inima nu mă mustră pentru nici una din zilele mele. 7. Vrăjmașul meu să fie ca cel rău, și potrivnicul meu ca cel nelegiuit! 8. Ce nădejde-i mai rămîne celui nelegiuit cînd îi taie Dumnezeu firul vieții, cînd îi ia sufletul? 9. Îi ascultă Dumnezeu strigătele, cînd vine strîmtorarea peste el

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
în taină, dacă le-am aruncat sărutări, ducîndu-mi mîna la gură: 28. și aceasta este tot o fărădelege care trebuie pedepsită de judecători, căci m-aș fi lepădat de Dumnezeul cel de sus! 29. Dacă m-am bucurat de nenorocirea vrăjmașului meu, dacă am sărit de bucurie cînd l-a atins nenorocirea, 30. eu, care n-am dat voie limbii mele să păcătuiască, să-i ceară moartea cu blestem, 31. dacă nu ziceau oamenii din cortul meu: Unde este cel ce

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
copleși. 8. Dar tu ai spus în auzul meu, și am auzit sunetul cuvintelor tale: 9. Sunt curat, sunt fără păcat, sunt fără prihană, nu este fărădelege în mine. 10. Și Dumnezeu caută pricină de ură împotriva mea, mă socotește vrăjmaș al Lui; 11. îmi pune picioarele în butuci, îmi pîndește toate mișcările." 12. Îți voi răspunde că aici n-ai dreptate, căci Dumnezeu este mai mare decît omul. 13. Vrei dar să te cerți cu El pentru că nu dă socoteală

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
lua înapoi duhul și suflarea, 15. tot ce este carne ar pieri deodată, și omul s-ar întoarce în țărînă. 16. Dacă ai pricepere, ascultă lucrul acesta, ia aminte la glasul cuvintelor mele. 17. Oare ar putea să domnească un vrăjmaș al dreptății? Și vei osîndi tu pe Cel drept, pe Cel puternic, 18. care strigă către împărați: "Netrebnicilor!" Și către domnitori: "Nelegiuiților!" 19. Care nu caută la fața celor mari și nu face deosebire între bogat și sărac, pentru că toți

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833

popor! Căci cine ar putea să judece pe poporul Tău, pe poporul acesta atît de mare?" 11. Dumnezeu a zis lui Solomon: Fiindcă dorința aceasta este în inima ta, fiindcă nu ceri nici bogății, nici averi, nici slavă, nici moartea vrăjmașilor tăi, nici chiar o viață lungă, ci ceri pentru tine înțelepciune și putere ca să judeci pe poporul peste care te-am pus să domnești, 12. înțelepciunea și priceperea sunt date. Îți voi da, pe deasupra bogății, averi și slavă, cum n-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-l din ceruri, lucrează, judecă pe robii Tăi: osîndește pe vinovat, și fă ca purtarea lui să cadă asupra capului lui; fă dreptate celui nevinovat, și răsplătește-i, după nevinovăția lui! 24. Cînd poporul tău Israel va fi bătut de vrăjmaș, pentru că a păcătuit împotriva Ta: dacă se vor întoarce la Tine și vor da slavă Numelui Tău, dacă Îți vor face rugăciuni și cereri în casa aceasta, 25. ascultă-i din ceruri, iartă păcatul poporului Tău Israel, și adu-i

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
bună în care trebuie să meargă, și trimite ploaie pe pămîntul pe care l-ai dat de moștenire poporului Tău! 28. Cînd vor fi în țară foametea, ciuma, rugina în grîu, și mălura, lăcustele de un soi sau altul, cînd vrăjmașul va împresura pe poporul Tău, în țara lui, în cetățile lui, cînd vor fi urgii sau boli de vreun fel, 29. dacă un om, dacă tot poporul Tău Israel va face rugăciuni și cereri, și fiecare își va cunoaște rana

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
popoarele pămîntului să cunoască Numele Tău, să se teamă de Tine, ca poporul Tău Israel, și să știe că Numele Tău este chemat peste casa aceasta, pe care am zidit-o! 34. Cînd va ieși poporul Tău la luptă împotriva vrăjmașilor lui, urmînd calea pe care îi vei porunci s-o urmeze; dacă Îți vor face rugăciuni, cu privirile îndreptate spre cetatea aceasta pe care ai ales-o și spre casa pe care am zidit-o în Numele Tău, 35. ascultă din

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
Tău, 35. ascultă din ceruri rugăciunile și cererile lor, și fă-le dreptate! 36. Cînd vor păcătui împotriva Ta, căci nu este om care să nu păcătuiască, și cînd vei fi mîniat împotriva lor și-i vei da în mîna vrăjmașului, care-i va duce robi într-o țară depărtată sau apropiată, 37. dacă își vor veni în fire în țara unde vor fi robi, dacă se vor întoarce la Tine și Îți vor face cereri în țara robiei lor, și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
nume care i-a rămas pînă în ziua de azi. 27. Toți oamenii din Iuda și din Ierusalim, în frunte cu Iosafat, au plecat veseli și s-au întors la Ierusalim, căci Domnul îi umpluse de bucurie, izbăvindu-i de vrăjmașii lor. 28. Au intrat în Ierusalim și în Casa Domnului, în sunete de alăute, și de arfe și trîmbițe. 29. Groaza Domnului a apucat toate împărățiile celorlalte țări, cînd au auzit că Domnul luptase împotriva vrăjmașilor lui Israel. 30. Și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
bucurie, izbăvindu-i de vrăjmașii lor. 28. Au intrat în Ierusalim și în Casa Domnului, în sunete de alăute, și de arfe și trîmbițe. 29. Groaza Domnului a apucat toate împărățiile celorlalte țări, cînd au auzit că Domnul luptase împotriva vrăjmașilor lui Israel. 30. Și împărăția lui Iosafat a fost liniștită, și Dumnezeul lui i-a dat pace de jur împrejur. 31. Iosafat a domnit peste Iuda. Avea treizeci și cinci de ani cînd a ajuns împărat, și a domnit douăzeci și cinci de ani

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
lui Israel, căci Domnul nu este cu Israel, nu este cu toți acești fii ai lui Efraim. 8. Dacă mergi cu ei, chiar dacă ai face la luptă fapte de vitejie, să știi că Dumnezeu te va face să cazi înaintea vrăjmașului. Căci Dumnezeu are putere să te ajute și să te facă să cazi." 9. Amația a zis omului lui Dumnezeu: "Dar ce să fac cu cei o sută de talanți pe care i-am dat oastei lui Israel?" Omul lui

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
inima ca să te mîndrești. Acum stai mai bine acasă. Pentru ce să stîrnești un rău care ți-ar aduce pieirea ta și a lui Iuda?" 20. Dar Amația nu l-a ascultat, fiindcă Dumnezeu hotărîse să-i dea în mîinile vrăjmașului, căci căutaseră pe dumnezeii Edomului. 21. Și Ioas, împăratul lui Israel, s-a suit: și s-au văzut în față, el și Amația, împăratul lui Iuda la Bet-Șemeșul lui Iuda. 22. Iuda a fost bătut de Israel, și fiecare a

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
poruncile lui Hanania, una din căpeteniile împăratului. 12. Tot numărul capilor caselor părintești, al vitejilor, era de două mii șase sute. 13. Ei porunceau peste o oaste de trei sute șapte mii cinci sute de ostași în stare să ajute pe împărat împotriva vrăjmașului. 14. Ozia le-a dat pentru toată oștirea scuturi, suliți, coifuri, platoșe, arcuri și prăștii. 15. A făcut la Ierusalim mașini iscodite de un meșter, care aveau să fie așezate pe turnuri și pe unghiuri, ca să arunce săgeți și pietre

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
pe Iuda, din pricina lui Ahaz, împăratul lui Israel, care avusese o purtare fără frîu în Iuda și păcătuise împotriva Domnului. 20. Tilgat Pilneser, împăratul Asiriei, a venit împotriva lui, s-a purtat cu el cum s-ar purta cu un vrăjmaș, și nu l-a ajutat. 21. Căci Ahaz a prădat Casa Domnului, casa împăratului și a mai marilor ca să facă daruri împăratului Asiriei, dar nu i-a ajutat la nimic. 22. Pe vremea aceea, chiar cînd era la strîmtorare, a

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879

al Dumnezeului Cel Prea Înalt. 19. Melhisedec a binecuvîntat pe Avram, și a zis: "Binecuvîntat să fie Avram de Dumnezeul Cel Prea Înalt, Ziditorul cerului și al pămîntului. 20. Binecuvîntat să fie Dumnezeul Cel Prea Înalt care a dat pe vrăjmașii tăi în mîinile tale!" Și Avram i-a dat zeciuială din toate. 21. Împăratul Sodomei a zis lui Avram: "Dă-mi oamenii, și ține bogățiile pentru tine." 22. Avram a răspuns împăratului Sodomei: Ridic mîna spre Domnul Dumnezeul Cel Prea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
n-ai cruțat pe fiul tău, pe singurul tău fiu, 17. te voi binecuvînta foarte mult și-ți voi înmulți foarte mult sămînța și anume: ca stelele cerului și ca nisipul de pe țărmul mării, și sămînța ta va stăpîni cetățile vrăjmașilor ei. 18. Toate neamurile pămîntului vor fi binecuvîntate în sămînța ta, pentru că ai ascultat de porunca Mea!" 19. Avraam s-a întors la slugile sale și s-au sculat și au plecat împreună la Beer-Șeba, căci Avraam locuia la Beer-Șeba

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
să plece cu doica ei, cu robul lui Avraam și cu oamenii lui. 60. Au binecuvîntat pe Rebeca, și i-au zis: "O, sora noastră, să ajungi mama a mii de zeci de mii, și sămînța ta să stăpînească cetățile vrăjmașilor săi!" 61. Rebeca s-a sculat, împreună cu slujnicele ei, au încălecat pe cămile, și au urmat pe omul acela. Robul a luat pe Rebeca, și a plecat. 62. Isaac se întorsese de la fîntîna Lahai-Roi, căci locuia în țara de miază-zi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
lor, pentru că a fost prea turbată și furia lor, căci a fost prea sălbatică! Îi voi împărți în Iacov și-i voi risipi în Israel. 8. Iudo, tu vei primi laudele fraților tăi; mîna ta va apuca de ceafă pe vrăjmașii tăi. Fiii tatălui tău se vor închina pînă la pămînt înaintea ta. 9. Iuda este un pui de leu! Tu te-ai întors de la măcel, fiule! Iuda își pleacă genunchii, se culcă întocmai ca un leu; ca o leoaică: cine

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927

alungîndu-și dușmanii cu bolovani de piatră prăvăliți de sus. De aceea neamul kanuri i-a numit tibbu, adică oameni de piatră. Oamenii tibbu au picioare iuți și vânjoase și nimeni nu poate alerga mai repede ca ei după vânat sau vrăjmași. Sunt și viteji și cei mai harnici în aceste locuri. Neamul daza, ramură de miazănoapte a neamurilor tibbu, stă în oaze și nu și le părăsește ca să se ascundă în munți decât numai când în fața dușmanilor prea numeroși nu și

Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]