2,375 matches
-
se strîng mai multe vrăbii la un loc și zboară toate din loc în loc, iar cînd stau în copaci cîntă cu zgomot și ciripesc. Semne de viscol Cînd zburdă oile. Cînd stau multe vrăbii pe gunoi și ciocotesc*. Cînd iarna vuiește codrul tare. Cînd mîțele se aleargă prin casă și se joacă. Vîntul tare de răsărit aduce zloată. Fulgerile din timpul iernii sînt semne de zăpadă apropiată, de vînt sau de viscol. Semne de secetă Toamna de va tuna și fulgera
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
muște pe lîngă foc, mai ales țoabe*. Dacă îl mănîncă pe cineva spatele, se crede că va urma vreme rea. Cînd o cînta cocoșii de cu sară. Cînd huiește hornul. Cînd se aprinde funinginea de la gura cuptorului, are să vremuiască. Dacă vuiesc tăciunii aprinși în sobă, va fi vreme rea. Cînd ies broaște și rîme prin ogradă, va vremui. Cînd furnicile ies prin casă, are să vremuiască. Cînd cîntă cucuveicele urît pe vreme frumoasă. Cînd bate vîntul dinspre răsărit, are să fie zloată mare
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
H halici - alice hat - fîșie ce desparte ogoarele helgă - helge, nevăstuică albă hîrb - obiect uzat hîrleț - pintenul iadeșului hlei - lut hluj - cocean hogeag - coș de fum hojma - neîncetat holeră - cătină hospă - hoaspă, coajă de graminee și leguminoase hui (a) - a vui huscă - bulgăre huți (a) - a legăna I iarba-fierului - plantă fantastică, rînduniță iască - ciupercă folosită la aprin derea focului inima căruței - bucată de lemn ce leagă osia din spate iță - fir de urzeală ce formează rostul la țesut izbitură - vînătaie î
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în Fieni, județul Dâmbovița. Locuitorii din sat, se ocupă cu agricultura, ca în timpuri vechi, mijloacele mecanizate fiind greu la îndemână, pârloagele dominând peisajul. Nici zootehnia nu merge deloc, fiind foarte puține animale în îngrijire. Cândva, în anii '50, satul vuia, spre asfințit, de clopote, tălăngi, pocnituri de bici, strigătele stăpânilor și copiilor, plânsete, înjurături sau cântece, mugetele și behăiturile animalelor din turmele de oi sau cirezile de vaci. Tablourile din pastelurile lui I. H. Rădulescu sau G. Coșbuc se potriveau
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
poala toamnei. Mergeam pe sub malul surpat, mestecenii canadieni șuierau deasupra. Stuful se apleca peste apa verde. Pe un tăpșan - un crucifix din lemn de mesteacăn, lăsat de cercetașii care își ridicaseră cortul acolo. Copacii răspândeau raze lungi și roșii. Aerul vuia de un zgomot sălbatic, un zgomot fără păsări, un cântec tomnatic de jale al copacilor. Nu mai știu ce am strigat. Mă împleticeam pe drum, intrasem în stuf până la glezne, îmi înghițeam lacrimile. Vestea - în sfârșit! - mi-a ajuns la
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
erau numai așa un sat de oameni fără căpătâi, ci sat vechi răzășesc, întemeiat în toată puterea cuvântului: cu gospodari tot unul și unul, cu flăcăi voinici și fete mândre, care știau a învârti și hora, dar și suveica, de vuia satul de vatale în toate părțile; cu biserică frumoasă și niște preoți, și dascăli, și poporăni ca aceia, de făceau mare cinste satului lor.” În dialectica sa, frumosul are diferite nuanțe, care fac trecerea spre alte categorii estetice, depinzând de
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
în aer liber a secției de la Cluj a Muzeului Etnografic al Transilvaniei, în 1928, prima instituție de acest fel din țară. La inaugurarea acestuia, Lapedatu a evidențiat inițiativa unui grup de oameni de cultură, printre care și Sextil Pușcariu, R. Vuia, care înțelegeau nevoia de a conserva prin mijloace potrivite, imaginea satului românesc tradițional 52. În același an, Lapedatu a luat măsuri de îndreptare a Pinacotecii Naționale, dispunând întocmirea primului inventar. A înființat și Comisia pentru achiziționarea operelor de artă53. Concomitent
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
X: e sigur vorba de o traducere literală, LIT din franceză desemnând când e vorba de ape ALBIE (nu și pe cea de porci, frecvent folosită în mediile academice de cei înfipți pe scaunele găurite ale funcțiilor). jjj Zvonurile epocii vuiau în legătură cu ceea ce francezii numesc "promotion canapé" (în fiecare facultate circulau printre studenți legende despre potențele intelectuale ale unor tinere recrute, confirmate uneori în activitățile didactice). Dar este vorba doar de "rumeurs". kkk Union Générale d'Editons, Paris, 1980. lll Sarcina
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
timpului veșnic. Ca în Mănăstirea din adânc, poem antologic, locurile sunt bântuite de duhuri diavolești și de puteri pângăritoare ale sacrului, iar fantezia liberă, tentată de bizantin, se nutrește din eresuri. Acolo unde altădată „clopote sunau, răsunau” de „clocotea și vuia cuprinsul”, acolo unde veneau „ologi în cârje, târgoveți în butci” - pretext de frescă feudală - „starețul roșu” bea vin din potirul făcător de miracole, sacrilegiu urmat de scufundarea mănăstirii în Ostrov. După o lungă etapă de contemplare în peisaj, odată cu Cântece
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287984_a_289313]
-
CULEGĂTORUL, publicație apărută la Cluj în 1933, ca buletin al Arhivei Etnografico-Folcloristice a Muzeului Etnografic din Cluj. Editat într-un singur număr, buletinul e îngrijit de Romul Vuia, directorul Muzeului Etnografic. Un istoric al instituției realizează Ion Chelcea; se publică un chestionar și îndrumări referitoare la culegerea obiceiurilor de Crăciun și Anul Nou și răspunsuri la acest chestionar, privitoare la colindat, obiceiuri, credințe, colinde, turca, credințe despre iele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286568_a_287897]
-
Prahova, Peleșul și șpârâulț Rău enorme. E de temut că se va produce o întrerupere a căii ferate. Dimineața scris. La dejun Lahovary și Theodori, care vine de la București. După-amiază cu Elisabeta. Seara furtună și ploaie torențială. Prahova spumegă și vuiește. Camerele au votat la București Codul Militar. Sandro amenință la Sofia cu abdicarea, vrea să modifice Constituția, l-a numit pe generalul Ehrenroth prim-ministru și ministru de interne. Sâmbătă, 2/14 mai Vremea mai bună, după ce întreaga noapte a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Camerele au votat la București Codul Militar. Sandro amenință la Sofia cu abdicarea, vrea să modifice Constituția, l-a numit pe generalul Ehrenroth prim-ministru și ministru de interne. Sâmbătă, 2/14 mai Vremea mai bună, după ce întreaga noapte a vuit și a vărsat. Calea ferată întreruptă în 15 locuri, defileul distrus complet. Prahova e enormă. Din această cauză nu ne putem întoarce la București. Dimineața la gară, la Prahova și la șantier, unde a plouat puternic înăuntru. Ora 12½ dejunat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
special de la Cotroceni, de față toți miniștrii, generali, D. și I. Ghica etc. Copiii își iau rămas-bun. Dabija, Fălcoianu și Candiano merg cu ei, direct la Predeal, prin Sinaia. La podul de la Bobulin coborât și traversat pe jos. Prahova enormă, vuiește și face spumă în defileu. Cascade în toate văile. Ora 12½ Sinaia, ora 1 Predeal. Dejunat în vagon. Despărțire dureroasă, Carlo a fost complet nefericit și a plâns. Copiii sunt mâine în Viena, unde vor rămâne peste noapte. Ora 2½
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Înainte de amiază citit. Mică promenadă, cald. La lunch Maiorescu, care o aduce pe fiica sa. După-amiază citit și scris. Ora 4 ceva ploaie. Orele 5-6 o rupere de nori îngrozitoare, plouă prin ferestre în castel. Cantități enorme de apă. Peleșul vuiește, eu mă tem că nu pot să plec. Ora 6 cinat. Ora 7 încă mai plouă. Cu Elisabeta la gară. Ora 7¼ plec spre București. Râul Prahova enorm, în defileu grozav. În Comarnic frumos. Câmpina la ora 8¼, apoi noapte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
tenons compte du fait qu'il s'agit des processus participant au temps historique de l'individu. Le rapport qui s'établit entre identité et altérité est de contrariété et non pas de contradiction, comme il pourrait sembler à première vue à la lumière de l'œuvre d'Aristote. Cependant, l'opposition dont le philosophe antique parlait n'implique pas la négation du contenu, mais une absence par rapport à une présence. On peut également identifier entre identité et altérité une
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
se republică și literatură. Bine reprezentată este poezia: Aron Cotruș, Ion Pillat, Ion Minulescu, G. Topîrceanu, V. Voiculescu, Nichifor Crainic, Emanoil Bucuța, Demostene Botez, Elena Farago, George Gregorian, Emil Dorian, Ion Buzdugan, Ștefan I. Nenițescu, Maria Ciobanu, Ștefan Bălcești, Tiberiu Vuia, Al. Popescu-Negură. Se reproduce, de asemenea, proză de Gala Galaction, Ion Agârbiceanu, Al. Vlahuță, Jean Bart, Mihail Sadoveanu, Al. Cazaban, I. Al. Brătescu-Voinești, Corneliu Moldovanu, Calistrat Hogaș, D. Anghel, Gh. Brăescu, Ion Gorun, Ion Popovici-Bănățeanul, Liviu Marian. Teatrul e ilustrat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289786_a_291115]
-
la perception direct de ϕ, le type X a vu [ϕ que P] nʼimplique pas quʼil y a eu perception directe de ϕ et suggère plutôt au contraire qu il n'y a pas eu de perception directe": J'ai vue à son air que Marie s'est disputée avec son fils vs J'ai vue (* à son air) Marie se disputer avec son fils. Aceeași situație este semnalată și pentru italiană de Rizzi (2003: 208). Într-un context cu infinitivul
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
frig. Sub brad este mai bine, dar vin ghiulele și din lateral. Se dau după trunchi. Vijelia însă îi caută cu insistență, adică se învîrte pe după copac, ca să-i nimerească. Este tot mai întuneric. Din înălțimi se pornesc puhoaie, care vuiesc a potop. Turtureii și-au îmbrăcat hanoracele. Este un pic mai bine, dar nu-s semne că urgia s-ar potoli. Colac peste pupăză, a început să fulgere și Sfîntul Ilie s-a apucat să-i sperie rău de tot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
știa că domnul X, dovedit mare colaborator al securității, nu a contribuit cu nimic la realizarea proiectului. A fost ejectat și dintr-o funcție de diplomat la o ambasadă și se ascunsese prin buruieni de rușine, ieșind la cumpărături doar noaptea. Vuise Iașul la aflarea veștii că X era un turnător și absolut toată lumea îl evita mai ceva ca pe un lepros. Cînd a scos capul? mă întreabă profesorul Giurăscu. O dată cu ceilalți. Ăștia nu duc lipsă de tupeu. I se dă cuvîntul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
colegilor, se dau telefoane pe la alte spitale. Nicăieri nu s-a prezentat un caz ca cel descris. Doctorul este cătrănit rău. Trebuia operat de urgență și orice clipă îl apropia mai mult de calificativul de "criminal", de ucigaș. Capul îi vuiește. Colegii îi dau hapuri peste hapuri. Devine calm, dar sufletul tot vibrează, accentuîndu-i o stare de extrem disconfort. Într-un tîrziu pleacă spre casă. Pe același traseu. Ajunge în locul fatidic. Cercetează balta de sînge. Mii și mii de furnici curăță
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
în reviste din țară și străinătate și în volumele unor conferințe internaționale. A fost membru în Asociația Oamenilor de Știință din România, Societatea Română de Măsurări, Societatea Română de Electrostatică, Electrostatics Society of America. I s-a acordat Premiul "Traian Vuia" al Academiei Române, în anul 2001 pentru lucrarea "Măsurări electronice" (3 volume). A primit Medalie de Aur la Salonul Internațional al Invențiilor de la Bruxelles 1995 și Medalie de Argint la Salonul Internațional al Invențiilor de la Bruxelles 1995. Din anul 1993 s-
Centenarul învăţământului superior la Iaşi 1910-2010/vol.I: Trecut şi prezent by Mircea Dan Guşă (ed.) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/419_a_988]
-
25 contracte de cercetare științifică. Publicații: 9 manuale universitare și monografii, 35 articole în reviste din țară și străinătate, 65 articole în volumele unor conferințe internaționale. Alte activități: membru IEEE (IM, EMC, EMB), SRM, SPRNI, SETIS. Alte mențiuni: Premiul "Traian Vuia" al Academiei Române, în anul 2001 pentru tratatul "Măsurări electronice" (co-autor). Titlul de „Cetățean de Onoare” al comunei Crăcăoani, Neamț. DONCIU Codrin Data și locul nașterii: 17 octombrie 1970, Iași. Studii universitare: Universitatea Tehnică din Iași, facultatea de Electrotehnică, specializarea Electroenergetică
Centenarul învăţământului superior la Iaşi 1910-2010/vol.I: Trecut şi prezent by Mircea Dan Guşă (ed.) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/419_a_988]
-
Voi milui pe cine vreau să miluiesc și mă voi îndura de cine vreau să mă îndur." (Romani, 9:15 Odată, mai demult mi s-a-ntâmplat Pe când eram la școală într-un sat, Pe-o iarnă aspră, când crivățul vuia Să atentez la bunul altuia. Iar preparatul trăsnet care m-a scos din minți A fost mălaiul copt scoțând aburi fierbinți. Eram singur în bancă și n-am mai rezistat Am pus cu grijă mâna și... l-am înfulecat. Mi-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
buzele formele pietroase, abia îndrăznind să le deslușesc. Acasă, bunica sforăia ușor: și-a făcut cruce și a poruncit să ne încălzim, să ne stoarcem hainele, să le uscăm la bucătărie. Ne-am trezit târziu. Ploaia spălase munții și apele vuiau vesele, sprintene, ca niște fragmente de oglinzi. Severina era gata de plecare. Eram fericiți că se va repeta excursia, pe jos, până la școală, când tatăl dânsei îi spuse că a primit ordin de transfer foarte urgent; era transferat urgență de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
attention of the members of the PES working party on tax matters, Bruxelles, 25 noiembrie 1997. Jean-François Vallin, Lettre à Jacques Poos, Bruxelles, 2 februarie 1999. Jean-François Vallin, Lettre à Frank Vandenbroucke, Bruxelles, 11 februarie 1999. Jean-François Vallin, "L'Europe vue du PSE", în Les Notes de la Fondation Jean-Jaurès, nr. 11, Paris, aprilie 1999. Frank Vandenbroucke, Guterres Employment Initiative: Contribution from the SP, 12 februarie 1999. Documente publice Joaquin Almunia, Secretario General del PSOE, Europa Ante El Crecimiento Y El Empleo
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]