1,689 matches
-
cele câteva edituri care refuză să depună stindardele (Art, Curtea Veche, Humanitas, Paralela 45, Polirom) sunt primite cu o indiferență din ce în ce mai apăsătoare. Standurile sunt inundate de literatura kitsch, senzaționalismul de bodegă i-a copleșit și pe editori, așa încât valoarea autentică zace prin depozitele vizitate de șobolani ale unor librării care, la rândul lor, gâfâie de la lună la lună, incapabile să-și plătească măcar curentul. In schimb, Dan Puric face săli pline, inducând idei și sentimente care ne-au mai băgat în
Lecția de limbă și literatură by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6288_a_7613]
-
Cowlairs este o regiune istorică. Un cinematograf de pe stradă are o placă de granit pusă pe zid deasupra unei fîntîni astupate. Cîndva probabil că statea direct pe pămînt, pentru că inscripția zice că James Nisbet, care a fost martirizat în 1684, zace sub ea. Presupun că la vremea aceea, regiunea era o mlaștină sălbatică. A fost împușcat de trupele guvernului pentru că îl slăvea pe Dumnezeu fără carte de rugăciuni, compunînd cuvinte în timpul mersului.... O chestie nasoală? Nu, o problemă de lege și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
chiar brațele sătenilor scoase la licitațiune. Bietul țăran, văzîndu-și casa pustie, vitele vândute, femeie și copii goi și nemâncați, își ia câmpii de disperare și trece granița - doar va da de un cer mai ospitalier! Această ticăloșie adâncă în care zace țara de atâta vreme nu împiedică întru nimic pe miniștrii Maiestății Sale de a se duce pe la băi sau prin vilegiaturi de luni întregi. Prețioasa d-lor sănătate are trebuința de cele mai mari îngrijiri. Daca perceptorii esecută fără milă
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
nedejugat, Grivei, uitîndu-și de sat, Amuțesc în ascultare, Lunca, vere, conten n-are, De-al ei cântec tot tresare. Iar Nițu la văzul ei Ochii-i scăpară scântei, Unde-i unu vede trei; Săgetat, topit, uscat, Ale friguri l-apucat - Zace, bietul, fermecat. 270 {EminescuOpXIII 271} Alta: CIREAȘA Roșată, dulce, voioasă Fragedă și răcoroasă, Din muguraș în pruncie Mă gătesc cu flori o mie. Și, de soare sărutată, Cresc iute, ș-apoi deodată Mă roșesc că mi-e rușine Când frunza
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
sufragiului universal este paralizată, nu poate reuși nici o reformă politică sau socială și nici un regim nu poate avea durată, fiind împins într-o parte și alta între două puteri ostile; pentru că adevărata cauză a eșecurilor și crizelor ce enervează democrația zace tocmai în legile constituționale, pentru că, cu un cuvânt, a amâna revizuirea va să zică a amâna politica republicană. Statutele adoptate de Adunare indică drept scop al ligei o agitațiune legală pentru o organizare mai bună a Republicii. Comitetul central al ligei e
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
heraldice pe un scut, visul, memoria și emoțiile, este domeniul meu, lumea mea, Lumea. Acolo-n cilindrul acela scânteietor care-mi coboară în creier. Acolo, ca un exponat într-un borcan gros de sticlă verzuie, palid și buhăit de spirt, zace el, cu pleoapele pe jumătate coborâte ca ale asiaticilor, cu zâmbetul extatic și fad, cu cordonul ombilical înfășurat în jurul pântecului. Ce bine îl recunosc! Cât de veridic îl imaginez! Oh, geamăn al meu, deschide-ți pleoapele rimelate, strînge-ți buzele rujate
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
creștin, și nu celui căruia i se închină călugării. ― Și toate astea mă vor ajuta să înțeleg ce vrei de la mine? ― Nu, Stin, te vor ajuta să îți asumi un lucru pe care îl știi deja și din cauza căruia Jeremiah zace acum cu capul zdrobit în colbul din fața porții. A fi așa cum ești tu înseamnă și să îți asumi responsabilități, nu numai posibilitatea de a avea orice femeie dorești! Din privirea pe care i-o întoarse Stin, Maria își dădu seama
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
problema, Tader. Se pare că vechea administrație vă înțelegea mult mai bine. Mă rog, cel puțin așa credeți voi. Și de aceea nu precupețiți nici un efort ca să o aduceți înapoi. O liniște grea se lăsă asupra încăperii. Timpul păru că zace suspendat preț de câteva secunde, până când o tânără cu pielea străvezie izbucni într-un acces nervos de tuse. - Nu înțeleg, încercă Tader o ripostă vagă. - Și totuși e simplu, îi răspunse repede Johansson. Se pare că, indiferent de ceea ce facem
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
australul și găsiți o planetă pe care să-l aduceți la viață pe mântuitor. Barna își strânse la piept prietenul. - O să fie bine. Dar nu un mântuitor voi aduce la viață, ci un lider... - Ai grijă și de băiat. Cine știe ce zace în mintea și rărunchii lui? Ochii tânărului scăpărară și Johansson avu senzația că Negai dorise să spună ceva. Se grăbi însă să se întoarcă cu spatele, pentru ca Barna să nu-i vadă ochii umezi. Așteptă până când naveta celor doi dispăru
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
ilustrul meu tată! strigă Bella deschizîndu-și larg brațele. Fără entuziasm, Kasser făcu trei pași și-și îmbrățișă cu răceală fiul. - Amel! Mă bucur să ne revedem în sfârșit, zise bătrânul, deși expresia chipului său arăta cu totul altceva. - Dar cine zace acolo? Prea respectatul nostru Abate! Ce mă împiedică oare să ordon quinților să-l omoare pe loc? se întrebă cu voce tare și pe un ton degajat Bella privindu-și asistența, ca un actor aflat pe scenă. - Amel! Radoslav e
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
DECEBAL [PERSOANELE] DECEBAL BORIS un principe dac IAROMIR un principe iazig CELSUS un roman la curtea lui Decebal LONGIN legatul Romei DOCHIA nepoata fostului rege Diurpaneu TRAIAN împăratul Romei UN PAGIU] [ ACTUL I ] 2254 [CÎNTECUL FAURILOR DE ARME] O lume zace În roș oțel, Ce vreți a face Făceți din el. Voi, fi coroane, O, regi făloși! Mișcați ciocane Pe fierul roș. Urrah! Voiți popoare Și mândre țări Și sânta, mare S-aveți sub scări, Să miște toate L-a vost
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
cu toți, astfel gândiți Că veți *** [un] rege *... Nice Război sau pace, pace sau război: O cumpănă e suspendată-n aer Și încă nu văd înspre care parte Se pleacă limba ei... dar mi-e totuna. (d-afară) O lume zace În roș oțel etc. TOȚI Ura! D[ECEBAL] Auzi! Auzi răspuns, romane! B[ORIS] Da, da! acesta e răspunsul Daciei. Îmi vine să-ți sărut piciorul, rege. Ce mare ești - nemărginit de mare! Nu pot cuprinde nici mărirea ta. D
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
am zis: Atâta fapt lumesc Mai fac în astă lume. Apoi la mănăstire Mă duc, căci socoteala cu lumea-am încheiat. N-am a[-i] lua nimica, nimic nu-i am de dat... Acolo, lângă Vodă, unde de mult el zace, Cu el m-oi înțelege de mântuirea mea... Căci greu în astă lume eu am păcătuit, Eu sânt mâna de care slujitu-s-a blestemul Al maicei tale, ca-ntreg, [ca el] întreg să cadă Asupa frunții aspre-a-acelui nefericit. Au împlini-l
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
LĂPUȘNEANU] Tu și tu... de rău de bine, mulțumiți... dară dreptatea? (ridică mantia de pe cadavru) Dar acesta, dar viteazul care, fără pic de vină, A murit în umbră neagră făr-un capăt de lumină? O, nuntași vă mulțumirăți, [---] Dar acesta care zace ca [---] la ceea nuntă Și cu [---] încruntată... Pe al morții negrii țărmi Doarme fără de nădejde pentru-a fi mâncat de viermi, Pentru-acesta nu-i dreptate... Nu e-n lume nime, nime Ca mizeria [lui] toată să o simtă-n adâncime
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
e-n lume nime, nime Ca mizeria [lui] toată să o simtă-n adâncime. Cum? Acesta drept nu are ca fiind mort - și rece?... Tinerime, mergi de joacă, tinerime, hai, petrece, Ce îți pasă de cumătrul care-n umbră neagră zace... Cât trăiești ai parte numai... gura morților ea tace... Ba nu tace... Căci tiranul ce pe voi domnește, oameni, Pe voi suflete de șarpe, pe voi inime de fameni, O, acel tiran nu doarme... e dreptatea și sunt eu... Sol
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
am plecat la toată lumea, m-am rugat la mic și mare, Orice rază se pierduse... Ce să fac? Dar ce să facă {EminescuOpVIII 226} O femeie fără sprijin, părăsită și săracă... Când puterea ei, viața, brațul ei, a [ei] lumină Zace-n temniță de moarte, singur, fără pic de vină. Și atunci... veni ispita! Nu ți-a fost de-ajuns să moară, Nu, ai vrut să-i fie neamul de rușine și ocară, Au venit ispititorul, om de sfat la cele
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
sorbit neciodată cu [mai] multă lăcomie ființa unui ceva cum nimicul acestui Vodă a sorbit în pustiurile sale plîngînda soarte a Moldovei. Ei bine, desfă aste două, smulge moartea din mormânt, smulge-un Vodă de pe tron; căci mormântul în care zace acea moarte a fost râzătorul palat al vieței. Hilariu! oare creștinul va urma lumina crucei lui, oare tu mă vei urma pe mine? HILAEIU Jur! {EminescuOpVIII 235} [MIHAI] Pune pe tronul Moldovei un om... un om pierdut într-adevăr... jertfa
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
lumei vamă Nici suflete nu intră, nici suflete nu ies; Ci prin al nopții aer întunecos și des Abia pătrunde galben lumina-n raze rare Precum se fur speranțe în inime amare. Când somnul, frate-al morții, pe lume falnic zace, Cu genele-i închise, cu visele-i de pace, Când palida gândire prin țara morții trece Și moaie-n visuri de-aur aripa ei cea rece, Cu-aghiasima cea dulce a lumei frunte-atinge, Păcatele i-adoarme, invidia i-o stinge, Ce
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Nici viii nu mai intră, nici morții nu mai ies, {EminescuOpVIII 266} Vrăjește frunza-n codri în întuneric des; A lunei adormite pătrund razele rare, În temnița din pieptu-mi trezind simțiri amare Când somnul, frate-al morții, pe lume falnic zace, Sub genele-i lăsate a veciniciei pace, Și când gândirea oarbă prin țara morții trece Și moaie-n lac de vise aripa ei cea rece, Cu aghiazima-ndulcită a lumii frunte-atinge, Păcatele-i i-adoarme, voința ei o stinge, Ce ochi
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
de vă spuneați povești unul altuia. [ȘTEFAN] (aducîndu-și aminte) Emma? Emma? A! Știu... va să zică la părinții ei ești acu... Ce face boier bătrînul? {EminescuOpVIII 316} [NIȚĂ] (încet) Ia, joacă cărți, domnișorule! [ȘTEFAN] Cucoana? [NIȚĂ] Cucoana se primblă prin munți. Duduia zace. [ȘTEFAN] Mamă bună! N-am ce-i face. Dar, Niță dragă... ia vezi afară... Vezi de mi s-a dus lucrurile toate în odaie la mine... Și ia și de la mine ceva... ce pustia... Te rog. (îi dă o monedă
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
UN ALT, UN SOPRAN (preschimbîndu-se cu corul) Și codrul e-n priveghi Fiorul îl trece. Durerea cea rece În vederea noapte-i veghi. a Ofteaz-adînc, privind Copilul său veșted Și pleac-al său creștet În cruda durere tăcând. b Privește trist cum zace Copilul său veșted Și pleac-al său creștet, Oftează și tace. 370 Privește cum stă-așternut Copilul său veșted Și pleac-al său creștet În crudă durere și mut. Auzi un șopot trist, 375 Cântare cerească În tremur îl trece Și sufletul fuge
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
griji pe frunte, Dormi acum! Dormi, pe când un șir de duhuri Pribegește prin văzduhuri... Ele plâng - Pin lumea moartă Al pieirei suflet poartă Și-i fac drum. Dormi, când șirul de năluce O suflare-a morții duce Peste lumea care zace În adâncul somn de pace - Plângă ele. Dormi când ceata de năluce O suflare-a morții duce Peste lumea liniștită - Plângă ceata rătăcită Pe-a ei drum. IONEL Cum vâjâie, bate În preajma mea {EminescuOpVIII 413} Și inim-ascultă, De visuri grea
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
avut. Multora li se face onoare după moarte, după ce i-a necunoscut în viață. O marmură frumoasă c-o inscripție strălucindă în aur stă falnică, mândră, peste grandoarea căzută. O! de-ar putea vorbi marmura cea frumoasă despre cel ce zace sub ea, s-ar vedea câte rele i s-a făcut, ar cădea multe lacrimi, s-ar sfărâma atâtea iluziuni false, rătăcite, deși nobile, deși mari. UNUL Ce-ndrugă ăla, oameni buni? ALTUL Lăsați-l pe bietul bătrân să zică
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
fiu decât pur și simplu ca Onkel Rodolph, care fusese cândva anticar și avusese de-a face cu toate antichitățile astea ca, de pildă, acest sarcofag al unei fetițe care e acum bun de aruncat și lipsit de valoare pentru că zace ca un obiect neștiințific pe podeaua muzeului, laolaltă cu dulapurile cu sticlă, pe care Armin putea să le cumpere la tocmeală pe cinci franci și să-și amenajeze cabinetul. Am aprins becul din vertebra balenei, semnalând astfel că expoziția mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
un bici mai puțin și plin de sfoară, cu hainele îmbâcsite, impregnate de folmotoci de sfoară. Sfoara de Manila parcă era celebra sau poate memoria mă înșala. Și taică-miu a trebuit să-mi faca alt bici, mai mare, care zace și acum în pod. Până să învăț să-l mânuiesc, am făcut exerciții de unul singur în fundul grădinii și am ieșit după o săptămână triumfător, însoțit de niște sunete incredibile. Io mergeam cu plugul mic. Cu încă vreo trei speriați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]