1,683 matches
-
Steagul roșu”, în speranța că avea să descopere în ele într-o bună zi și un articol critic la adresa demolării Spitalului Brâncovenesc și a Mănăstirii Văcărești, a lipsei bunurilor de larg consum din magazine ori a frigului din locuințe. Speranțe zadarnice, din păcate. De aceea Bart, după ce sfârșise de redactat - în opt pagini, pe coli de scris duble, semiveline, primul său ziar liber și independent, pe care îl botezase în mod inspirat „Mesagerul libertății”, se dusese într un suflet acasă la
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
căutări. Ieșeam din când în când pe balcon, scrutând piațeta de peste drum, unde ne dădusem întâlnire. Încercam să identific o fată în haină portocalie de piele, jeanși strâmți și cizme înalte cu toc. Trecerea unui sfert de oră în căutări zadarnice m-a umplut din nou de transpirație, dar oricum nu mai conta, pierdusem orice speranță, nu voi avea parte de nici o fată, îmi spuneam. Am început să mă plimb nervos prin casă, înjurând, și situația a continuat așa până la 15
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
care trag toate învățămintele posibile din experiențele vieții, numai cât, pe toate, le trag cu un moment mai târziu decât le trebuie. Aceștia sunt mai nenorociți decât acei care nu învață nimic din viață, și care, astfel, n-au mustrări zadarnice. Când o femeie și un bărbat se întîlnesc să se cultive reciproc prin lecturi, prin învățare de limbi ș.c.l., să știi că întîlnirile lor sunt convocate și prezidate de Geniul Speciei și să le-o spui și lor
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
să spun, pentru cei care au voit să-i priceapă integral psihologia, viața, opera. 54. ...operele de ficțiuni care se isprăvesc cu triumful bineluiși cu fericirea sunt false, pentru că contrazic realitatea și dezmint experiența omenirii; sunt imorale, pentru că creează iluzii zadarnice; sunt lipsite de interes, pentru că toate fericirile sunt la fel... 55. Iubirea, nebunia filozofiei, nu se poate spune toată, decât prin muzică, fiindcă durerea se exprimă prin țipete, și muzica e țipătul perfecționat. Pictura și sculptura sunt arte inferioare: ele
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
din care ar fi rezultat mai multă contemporaneitate între tine și ea, ar fi remediat totul. ... Ipoteză vană și asta! Căci acea corectură ar fi determinat altfel sistemul solar și întreaga realitate a planetei, și contemporaneitatea singură ar fi fost zadarnică. Iubirea Adelei pentru tine nu se poate concepe nici într-o ipoteză! Imposibilitatea ei a fost decretată de la începutul universului. ... Sunt numai zece ani de când eram la culmea cea mai înaltă a vieții. Nu sunt un infatuat, dar... Dacă cel
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
i-am spus Adelei, care începuse săzîmbească și zâmbi toată vremea cât ținu prelegerea, - operele de ficțiune care se isprăvesc cu triumful binelui și cu fericirea sunt false, pentru că contrazic realitatea și dezmint experiența omenirii; sunt imorale, pentru că creează iluzii zadarnice; sunt lipsite de interes, pentru că toate fericirile sunt la fel, cum zice Tolstoi, aici de față. - Și încă pentru ce, mon cher maître? mă întrebă ea cu tonul celui mai docil ucenic și cu toți diavolii ei în ochi și
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
am spus Adelei, care începuse să zâmbească și zâmbi toată vremea cât ținu prelegerea, - operele de ficțiune care se isprăvesc cu triumful binelui și cu fericirea sunt false pentru că contrazic realitatea și dezmint experiența omenirii; sunt imorale, pentru ca creează iluzii zadarnice; sunt lipsite de interes, pentru că toate fericirile sunt la fel, cum zice Tolstoi, aici de față." Numai ca, paradoxal, redusă la o simplă consistență imaginară, Adela îl este tot timpul aproape, iar când și-o apropie în mod concret, fizic
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
voi hrăni cu pelin, și le voi da să bea ape otrăvite, căci prin proorocii Ierusalimului s-a răspîndit nelegiuirea în toată țara." 16. "Așa vorbește Domnul oștirilor: "N-ascultați cuvintele proorocilor care vă proorocesc! Ei vă leagănă în închipuiri zadarnice; spun vedenii ieșite din inima lor, nu ce vine din gura Domnului. 17. Ei spun celor ce Mă nesocotesc: "Domnul a zis: Veți avea pace", și zic tuturor celor ce trăiesc după aplecările inimii lor: Nu vi se va întîmpla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
Râsului tăcut îi corespunde vocea mută: ... de fapt, ne plac mai mult vocile mute, acelea care seamănă cu tăcerea. (Cel mai tare) Așa lupt contra țipătului, ca un asasin împotriva inimii care bate, vie, sub el... (Meridian) Buzele nuntesc, șoptesc. Zadarnice nunți, șoapte destinate pierzării, fiindcă nu aud nimic. Eu am auzit ca o copleșire, ca o nimicire, ca o prăvălire din munți cărunți, peste creștet, peste umeri încovoindu-i, doar aplauzele. (Aplauze) Un teatru mut, simptom al teatrului în negativ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
cuvânt. Contrariat, șeful de echipă duse sticla la gură sorbind câteva Înghițituri zdravene, apreciind. „Probabil, ați făcut-o lată aseară, domn’ inginer. Puțină odihnă nu strică...!” Tony Pavone zâmbi forțat. Mai făcu o tentativă să le adreseze cîteva cuvinte, Încercare zadarnică. Capul Îi vâjia, iar câteva momente avu senzația unor unor stupide „Halucinații!!”. Muncitorii Împreună cu șeful lor de echipă aveau mâinile deosebit de lungi, În timp ce fiecare mișcare a lor era făcută cu Încetinitorul...! În ce privește figurile lor, Tony Pavone se cutremură. Luaseră forme
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
muncitor va primi beneficiu, un Întreg salariu...! Ce părere aveți...!?” „Cu tot respectul, vă rog, nu mai insistați...!” Hotărât, moșierul nu dezarmă. Veni mai aproape de Tony Pavone argumentând cu o voce oarecum scăzută. „Domnule inginer, osteneala dumitale nu va fi zadarnică. Îți ofer una sută mii dollars...!!” Tony Pavone rămase cu gura Întredeschisă În timp ce Atena Își ascuți auzul. În fața unei asemenea sume de bani, efectiv nu mai știa ce atitudine să adopte. Nu avu Însă timp să gândească prea mult și
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
privirea În jurul pieții, zărind o țigancă cu un coșuleț În care erau expuși la vânzare ghiocei, o frumusețe. Reuși să obțină un buchețel, zâmbind satisfăcută. Îi va dovedi prietenului ei, Îndemânrea, de fapt munca lui În calitate de profesor n’a fost zadarnică, reușind chiar să facă unele cumpărături, ne având la dispoziție valută indigenă: florăreasa i-l făcuse cadou. Trecu mai mult de două ore, timp În care scotoci cu privirea tot ce era de văzut. Nu se Îndura să se Înapoieze
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
existăm, mâine cine poate ști...? Privește la omul din fața dumitale, ajuns la apogeul drumului.Parcă ieri am pășit În lume cu iluzii, având speranțe nemărginite ca după o viață Întreagă de muncă, de suferințe, să constat cu deziluzie cât de zadarnică a fost alergătura! Întreaga noastră viață, a oamenilor nu-i decât un amăgitor vis. Vai și amar de acei ce cred În himere...!!” Frumoasa picoliță dispăruse. De acea Tony Pavone făcu plinul paharelor, toastând. „Beau În sănătatea dumitale Șefule, având
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
apariție Încât Întraga ei ființă genera un miros specific, ucigător.În aceste cumplite momente, Tony Pavone Își zise: În mod sigur costitue un demențial act, dacă voi profana acestă citadelă a Împuțiciunii...!! Iar florăreasa În poziție provocatoare Îl aștepta. Așteptare zadarnică deoarece omul de alături Încremenise În poziția În care se aflase, nehotărât de cele ce aveau să urmeze. Socotindu-l timid, puțin umblat brin brațele femeilor, fata Îl apostrofă. „Trebue să te grăbești... Timpul trece...” Tony Pavone se Înroși până În
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
pentru care e suficient de bine plătit. Cer scuze, domnule General...! Oricum, comunica-ți fetei Dv. doamna Claudia să-mi de-a un telefon pentru a fixa termenul de Începere a lucrărilor. Mulțumesc pentru timpul cheltuit cu mine..!” După atâta zadarnică alergătură, Tony Pavone abea În prezent realiza propaganda mincinoasă a celor puternici cu privire la drepturile omului...! Acești așa numiți oameni, exploatau, jefuind populația cu mai multă ferocitate decât Însăși năvălirile barbare...!” La un moment dat, Îi fulgeră prin cap o idee
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
de zile iar răspunsul dela Serviciul Pașapoarte nu mai venea, Tony Pavone intrând În panică. De multe ori Îi fulgerase În cap ideea să dispară agățat În jurul gâtului de capătul unei frânghii...! Dar surpriza, nu se lăsă prea mult așteptată...! Zadarnică alergătură, ducându-se pe Apa Sâmbetei un sac burdușit cu parale nu mai vorbim de nopțile consumate prin diferite cârciumi milogindu-se de toți neisprăviții cu puteri de decizie: serviciul pașapoarte Îi trimise la instituție răspunsul negativ...!! Cu lacrimi În
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
-i scape un geamăt răgușit. Vântul capricios se distra cu o cutie de răcoritoare și, de fiecare dată când fundul ei argintat reflecta razele soarelui ce începuse să apună, arunca scânteieri violente. O simplă cutie de răcoritoare! Fusese ultima și zadarnica lui speranță de salvare: o cutie de răcoritoare ce se răsucea pe loc - o dată, și încă o dată... O privi îndelung, fără a schița nici cel mai mic gest de a o atinge, fiindcă prezența ei i se părea o crudă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
Eugen Ionescu revelația că absurdul are rădăcini sufletești. În această caracteristică a romanului, criticul vede nereguli superioare prin care Holban e mai degrabă ionescian avant la lettre decât stendhalian. Valoarea acestei literaturi constă în tragicul inutil și chinul demonic și zadarnic al analizei la care se rezumă, de fapt, activitatea sisifică a personajului. 2. Climatul literar românesc Pe lângă considerarea operei lui Anton Holban ca având o descendență franceză, nu trebuie trecut din vedere climatul literar românesc. În jurul anului 1930, se observă
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
acestea au origine divină, rezultă că nimic nu e mai capricios decât divinitatea. Căci ce poate fi mai nesocotit decât să agiți spiritele muritorilor prin viziuni false și amăgitoare? Dacă imaginile adevărate au o proveniență divină, iar cele înșelătoare și zadarnice țin de natura umană, carei criteriul de a distinge visul divin de cel natural? Nui mai bine să spui că toate visele sunt date fie de zei, ceea ce voi, stoicii, nu acceptați, fie de natură? Și dacă respingeți prima ipoteză
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
fie tras la sorți: aici putem mult și bine glosa despre aura hazardului în care el crede neabătut din vremea când jobenul dumisale a devenit receptacol al întâmplării; Aragon Louis crede că hazardul este în cazul de față o chestiunea zadarnică și că, prin urmare, cel mai potrivit ar fi să-și împartă conținutul; domnul Rigaut zice că normal și cinstit ar fi ca banii să apuce calea pultului de la bar și să capete chipul concret al vinului roșu, al celui
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
Tomești ca să achite restul de salariu ce are a-l primi de la comună învățătorul Ioan Lateș, pentru ca acesta să, se poată permuta la școala din Dumești (jud. Vaslui), totuși și acum încă d-l primar de acolo refuză, pe motive zadarnice, să-i achite salariul, ba-i ține încă și lucrurile sub un fel de secuestru, care n-are nici un temei legal. Vă rog deci să binevoiți să-l faceți pe primar să înțeleagă că puterea sa în comună are oarecare
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
susmenționate ale bibliotecei, ca să binevoiți a ordona, după cum veți crede necesar, pentru rădicarea lor. Aștept, domnule ministru, ordinul domniei-voastre pentru a ști ce este de făcut din parte-mi, după ce toate provocările, pentru restituirea averei bibliotecei, au rămas până acum zadarnice. Totodată, vă rog să-mi însemnați de nu s-ar putea mări suma de 100 lei pe an, destinată pentru cheltuielele bibliotecci, și cu cari nu se pot coperi spezele cele mai trebuincioase ale acestui institut. Constatând totodată lipsa de
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
de-a dreptul prin pădure. Deodată... lunec de parcă cineva mi-ar fi tras pământul de sub tălpi și... o iau la vale de-a berbeleacul pe povârnișul abrupt... Toate încercările mele de a mă agăța de vreo rădăcină sau lăstar sunt zadarnice. Lunec mereu... La un timp mă opresc la rădăcina unui copac... O mulțime de puncte luminoase îmi joacă în față... „M-oi fi lovit la cap” - îmi trece prin minte...Încerc să deschid ochii, dar o lumină puternică mă orbește
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
când Ioan, fost cămăraș, dăruiește mănăstirii Dancul un sălaș de țigani robi. Faptul este confirmat și de Grigorie Ioan (Calimah) voievod la 3 iunie 1763 (7271). Și eu care credeam că am scăpat de aceste danii de țigani robi. Speranță zadarnică, pentru că la 25 noiembrie 1764 Grigorie Alexandru Ghica voievod spune: „Dreptu aceea, cercetat-am... și pentru sfânta mănăstire Dancul de aicea din Ieși... Și mai vârtos, fiind lipsită de robi țigani care să fie de slujba mănăstirii,... domniia mea... am
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
mai primească. Se plimbă în lungul și latul odăii. - Dar, omule, implora el pe Costache, de ce s-o fi supărat domnișoara Otilia, ce s-a întîmplat? Moș Costache, prin încovoierea lui, mărturisea nevinovăția și nedumerirea. În sfârșit, după o așteptare zadarnică, Pascalopol se îndreptă spre ușă, în prada celei mai mari mâhniri. Costache întinse spre el brațe de om care se scufundă definitiv în ocean. În zilele următoare, moș Costache, lipsit de prezența lui Pascalopol, care îi era necesară ca și
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]