14,079 matches
-
sărim de pe o stâncă pe alta, și-a dat cu părerea Regele. Nu cred... Numai dacă am zbura, am ajunge acolo, am zis într-o doară. Apoi ne-am uitat unul la altul. Eu aveam deja aripi. Am încercat să zbor, și m am ridicat încet deasupra pământului. Hai cu mine! i-am spus. Trebuie să vii și tu, dacă eu pot să zbor, înseamnă că și tu poți. Dacă te iei după mine, o să reușești! Regele s-a ridicat în
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2901]
-
într-o doară. Apoi ne-am uitat unul la altul. Eu aveam deja aripi. Am încercat să zbor, și m am ridicat încet deasupra pământului. Hai cu mine! i-am spus. Trebuie să vii și tu, dacă eu pot să zbor, înseamnă că și tu poți. Dacă te iei după mine, o să reușești! Regele s-a ridicat în două labe, a sărit de câteva ori, încercând să se ridice, și în acel moment au început să-i apară aripi argintii, exact
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2901]
-
ni s-a mai părut imposibil, nici mie, nici lui. Ne-am înălțat în lumina dimineții, la fel de ușor cum percepeam și energia absolută a întregului univers, în jurul nostru, în directă legătură cu adevărul essential pe care-l aflasem deja... Am zburat spre vârful dealului, privind de sus pajiștea care se îndepărta de noi. Așa cum zburam, ni s-a alăturat rotocolul de fulgi împrăștiați, care era spiritul muntelui. Încotro zburați? ne-a întrebat. Încolo, i-am răspuns. Înspre vârful dealului. Și ce-
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2901]
-
lumina dimineții, la fel de ușor cum percepeam și energia absolută a întregului univers, în jurul nostru, în directă legătură cu adevărul essential pe care-l aflasem deja... Am zburat spre vârful dealului, privind de sus pajiștea care se îndepărta de noi. Așa cum zburam, ni s-a alăturat rotocolul de fulgi împrăștiați, care era spiritul muntelui. Încotro zburați? ne-a întrebat. Încolo, i-am răspuns. Înspre vârful dealului. Și ce-ați aflat? Ați aflat ceva important? Asta în mod sigur. Atunci, înseamnă că veți
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2901]
-
în directă legătură cu adevărul essential pe care-l aflasem deja... Am zburat spre vârful dealului, privind de sus pajiștea care se îndepărta de noi. Așa cum zburam, ni s-a alăturat rotocolul de fulgi împrăștiați, care era spiritul muntelui. Încotro zburați? ne-a întrebat. Încolo, i-am răspuns. Înspre vârful dealului. Și ce-ați aflat? Ați aflat ceva important? Asta în mod sigur. Atunci, înseamnă că veți ajunge la Platoul Adevărului. Am trecut dincolo de norul alb și am aterizat în vârful
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2901]
-
dar nu depinde de mine. Oricum, a spus Regele privindu-mă atent, o să ne mai vedem. Nu plec definitiv, și chiar dacă n-o să mă vezi, eu tot te voi urma, cumva. Pentru că acum am devenit cu adevărat liber, și pot zbura. O să merg la Platou. Dacă trebuie să pleci acum, zboară liber..., i-am răspuns eu. „Oricum, m-am gândit, n-o să ne despărțim niciodată, pentru că amândoi facem parte din același esențial adevăr miraculos, care este prezent pretutindeni și întotdeauna...” Regele
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2901]
-
-mă atent, o să ne mai vedem. Nu plec definitiv, și chiar dacă n-o să mă vezi, eu tot te voi urma, cumva. Pentru că acum am devenit cu adevărat liber, și pot zbura. O să merg la Platou. Dacă trebuie să pleci acum, zboară liber..., i-am răspuns eu. „Oricum, m-am gândit, n-o să ne despărțim niciodată, pentru că amândoi facem parte din același esențial adevăr miraculos, care este prezent pretutindeni și întotdeauna...” Regele și-a întins aripile și a zburat liber spre Platou
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2901]
-
să pleci acum, zboară liber..., i-am răspuns eu. „Oricum, m-am gândit, n-o să ne despărțim niciodată, pentru că amândoi facem parte din același esențial adevăr miraculos, care este prezent pretutindeni și întotdeauna...” Regele și-a întins aripile și a zburat liber spre Platou, dispărând în distanța învăluită de nori. Știam însă că nu era departe și că avea să rămână prezent mereu, într-un fel sau altul... și cândva, aveam să-l reîntâlnesc. Cerul s-a întunecat apoi și eu
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2901]
-
aflat pe-aici. Aproape! Și mi-i gol iarăși decorul în casa-mi prea umbrită. Am mai trecut prin asta, nu cred că se va sfârși! Simt în ochii-ți goi că nu realizezi cum este-acolo. Eu știu că zboară îngeri și diavoli spre noi, cu noi, în noi. Mă mai ridic o dată iar în fereastra spartă-s raze putrezite. ...de Noi De ce să mint? De ce să strig? De ce tot simt? De ce e "Nu"? De ce nu e? De când tot uit
by MIHAI TODERICĂ [Corola-publishinghouse/Imaginative/1008_a_2516]
-
simți azi? Mulțumesc, doctore, bine. Dar vezi că un vierme îmi roade tulpina acolo, mai la dreapta. Limba ascuțită a păsării a prins dușmanul prin crăpătura formată și l-a scos la judecată. Părul a răsuflat ușurat, iar doctorița a zburat spre alt copac. Acesta era un nuc bătrân, care avea o scorbură găunoasă chiar la încheietura ramurilor. Atunci ciocănitoarea și a amintit de pățania ei când a găsit scorbura în care veverița adunase alune și ea, ca o hoață, i
ÎNTÂMPLĂRI ÎN LIVADA BUNICULUI by ECATERINA VICOL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1228_a_1878]
-
de greutatea lor. Dar ce-i asta? În vârful cireșilor au apărut niște arătări cu haine și căciuli, cu rochii și batice asemănătoare gospodarului și gospodinei care au îngrijit până acum livada. La început graurii s-au speriat și au zburat mai departe. Mai ales dacă bătea vântul se auzea un zgomot sinistru provocat de mișcarea sacilor de plastic așezați pe vârfurile cireșilor. Acum graurii au înțeles: bunicul voia să-i sperie! Nu-i lăsa să mănânce și ei cireșele coapte
ÎNTÂMPLĂRI ÎN LIVADA BUNICULUI by ECATERINA VICOL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1228_a_1878]
-
ultima durere-a mea, Ce m-a-ncercat de veghe stînd Lîngă pupitru nopți la rînd: Căci cu mîhnită simpatie Lucești pe scoarțe și hîrtie! Ah! de-aș putea pluti pe munți În raza dulcii tale frunți, Peste prăpăstii să zbor cu duhuri, Peste livadă-n senine văzduhuri, Să-mi spăl în roua ta ființa De negura ce-o dă știința!" Într-o hală de sfîrșit și de început de lume spune Silviu Purcărete povestea sa despre Faust. Despre ispite și
Foarte scurtă istorie incompletă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8948_a_10273]
-
în care s-a mutat cu surle și trîmbițe, cu mic, cu mare pentru aceste reprezentații, tot teatrul "Radu Stanca" din Sibiu. Ofelia Popii parcurge distanțe spirituale enorme, trece de la extaz la sfîșiere, de la șoaptă la țipăt, se tîrăște și zboară, sub ochii mei, deja încercănați și ei. Mefisto al ei duce pe aripile păcatului sufletul lui Faust, al meu, al nostru, martorii poveștii lui Purcărete. Asta, în anul de grație 2007, undeva, la Sibiu, într-o hală stranie și sordidă
Foarte scurtă istorie incompletă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8948_a_10273]
-
ultima durere-a mea, Ce m-a-ncercat de veghe stînd Lîngă pupitru nopți la rînd: Căci cu mîhnită simpatie Lucești pe scoarțe și hîrtie! Ah! de-aș putea pluti pe munți În raza dulcii tale frunți, Peste prăpăstii să zbor cu duhuri, Peste livadă-n senine văzduhuri, Să-mi spăl în roua ta ființa De negura ce-o dă știința!" Într-o hală de sfîrșit și de început de lume spune Silviu Purcărete povestea sa despre Faust. Despre ispite și
Mefisto by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8947_a_10272]
-
în care s-a mutat cu surle și trîmbițe, cu mic, cu mare pentru aceste reprezentații, tot teatrul "Radu Stanca" din Sibiu. Ofelia Popii parcurge distanțe spirituale enorme, trece de la extaz la sfîșiere, de la șoaptă la țipăt, se tîrăște și zboară, sub ochii mei, deja încercănați și ei. Mefisto al ei duce pe aripile păcatului sufletul lui Faust, al meu, al nostru, martorii poveștii lui Purcărete. Asta, în anul de grație 2007, undeva, la Sibiu, într-o hală stranie și sordidă
Mefisto by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8947_a_10272]
-
acută, atac, în ștacheta pe care a ridicat-o sus pentru absolut toată lumea de pe scenă și din fosă. Am urmărit-o la o repetiție. Fabulos! Trăiește tot, știe pe dinafară partitura fiecărui instrumentist sau actor-cîntăreț, dă intrări, îi ceartă, partiturile zboară în toate părțile. Nu iartă pe nimeni. Puțin îi pasă că actorii nu au conservator... îi freacă de o mie și una de ori. În afara baritonului care îl interpretează pe Gianni Schicchi, Sandor Arpad, minunat, o prezență cu clasă care
O mio babbino caro by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8991_a_10316]
-
contemporan aduce tocmai opusul. Făcutul. Strînsul. Agoniseala. De orice și cu orice preț. Cine mai are chef să piardă, așadar, vremea cu povești? Cine le mai citește, cine le mai pigmentează cu intervenții personale, cine mai cutreieră lumi, cine mai zboară, măcar în vis, peste mări și peste țări ca să o găsească pe fata lui Verde Împărat sau chiar tinerețea fără bătrînețe?... Privind "Telefonu', omleta și televizoru'", am înțeles, iarăși, că nu prea mai spunem povești. Că, nespunîndu-le, am pierdut din
Cucurigu! Boieri mari! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9012_a_10337]
-
E greu să distingem, în sonetul Dafne, între textul lui Petrarca și prelungul său ecou românesc: "Eu care-n două a stelelor lumine Văd chiar minuni ce-s mai presus de fire, Numai trecînd privesc la alte zine. Spre Dafne zboară aprins-a me gîndire, Și ajungînd l-a ei lumini senine, Pere-n a lor noian de fericire." Studiind poezia italiană, Asachi a observat varietatea prozodică a acesteia și a încercat să transplanteze în versul românesc formele armonice care îl
Gheorghe Asachi și cerul italic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8989_a_10314]
-
observat varietatea prozodică a acesteia și a încercat să transplanteze în versul românesc formele armonice care îl încîntaseră în italiană. Adoptă astfel hexasilabul într-o variantă subtilă, compusă din doi dactili, pentru a contrabalansa scurtimea versului: "Din sînul timpului/ Ce zboară repede/ Peste noian,/ Derează-atomul/ Și către miile/ Adaoge-un an" (Imnul moldovenilor la anul nou). Altădată, octosilabul de aceeași origine apare format din doi peoni secunzi: "O, tu, pictură netedă/ A mînei lui Apele/ Ce figurezi aidoma/ Icoana feței mele
Gheorghe Asachi și cerul italic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8989_a_10314]
-
acum la Masca, pe strada Uverturii, în cartierul Militari. Acolo unde Mihai Mălaimare spune o altă poveste. Care pleacă cumva din magia "Actorului". Am ieșit după spectacol într-un oraș în care ploaia se oprise, agitația dispăruse, iar sufletul meu zbura, fericit, peste noapte.
Actorul by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9037_a_10362]
-
să le descrie consistențele. Cititorul obișnuit asistă derutat la spectacol. Alex Ștefănescu nu poate rămâne impasibil. Criticul e primul destinatar al zborului cărților. El le pune în ordine, le evaluează, îl lămurește și pe cititorul prezumtiv că nu tot ce zboară merită să fie citit, se miră împreună cu el de ce e bun, dar și de ce e rău. Alex Ștefănescu nu a obosit să facă acest raport zilnic, săptămânal, lunar, anual. A scris și o istorie întreagă despre zborul cărților din 1941
Aaa! Alex! by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9101_a_10426]
-
ces histoires russes", bombănise bătrâna și își lăsase nepotul să se descurce. Și-atunci el se dusese în sat la Anca, nepoata }iplicăi, o țigancă tânără, blondă, cu niște fuste crețe-crețe pe ea și largi, când mergea "făcea ape-ape", parcă zbura, și care purta în picioare niște papuci roșii făcuți din plușul tăiat din compartimentele CFR clasa întâi. Îi dăduse și bani și îi spusese că învățătorul o place și să se ducă la el, să-l bucure. "Care? se făcuse
Clopotul spart (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9228_a_10553]
-
asistăm la ultimele zile ale legendarului erou. Zorbas este acum un om împovărat de vârstă și necazurile vieții, pe care Filippos Filippou îl descrie cu simpatie, dar și cu nelipsita sa ironie. Brusc, Kazantzakis își înălță privirea spre cer, unde zbura un pescăruș. - La liberté. Qu'est-ce que c'est la liberté? declamă și apoi își privi pe rând musafirii în ochi. Gata, s-a zis cu Grecia, e pierdută, forța i-a slăbit, sângele i s-a făcut apă, nu
Filippos Filippou Moartea lui Zorbas by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/9260_a_10585]
-
să-l atragă. Televiziunea trebuie să fie un spectacol non-stop al existenței umane. Un super-serial cu șase miliarde de personaje care: ară pământul, primesc premii Nobel, fac dragoste, iau parte la războaie fratricide, pictează îngeri, mor de sete în deșert, zboară în cosmos. Tot ceea ce înseamnă ceva pentru oameni, tot ceea ce este îmbucurător, dureros, alarmant sau dătător de speranță pentru ei trebuie să-și găsească locul pe dreptunghiul de sticlă luminiscentă. Emisiunile culturale ar putea fi unul dintre cele mai redutabile
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9283_a_10608]
-
se teamă de cleștii racilor/ Fără să se sperie de zvîcnetul peștilor/ ș...ț Așa trece cum trecuse racul meu visător/ peste jăratec/ Iar eu mă întreb cît mai pot să visez/ Că țin în brațe o femeie tînără/ Că zbor că umblu pe apă că țin în palme un bulgăre de jar" (Celălalt rac, p. 43). La antipodul spiritului religios, ultimul ciclu, cel al Didascaliilor, propune ipostaza eului social. Retragerea din scenă a poetului-actor e acum anticipată, numai sufleurul menținând
Poeme în regie proprie by Tiberiu Stamate () [Corola-journal/Journalistic/9330_a_10655]