1,495 matches
-
pă scaun șî tăea buricu șî-l înfășa ș d-aci te lua... femea lăuza ș-o punea pă buriian c-așa ierea atuncia la noi te punea-m pat colo dacă te punea-n pat ț-așternea niște... o zdreanță dă rogojână niște buriian acolo șî te-ncingea femeea ști iinima... ț-o strângia cu brâuu șî stăteai trei zâle-acolo șî... d-aci venea moașa și te scula... după ursători c-așa să zicia atuncea te spăla moașa șî [...]." Constatăm
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
a doua oară și luase o femeie cu două fete, era chinuită și necăjită "de mașteha sa". Cum venea duminica, femeia rea le gătea frumos pe fetele ei și le trimetea la biserică, dar pe fata bărbatului o trimitea în zdrențe. Fata însă avea niște straie frumoase în pădure, lângă o apă. O vede și fiul Sfintei Duminici care păștea porcii și o îndrăgește. Fata se sperie când vede pe cămașa sa un șarpe. La întrebarea dacă vrea să fie a
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
pildă, un poem elocvent în privința schimbărilor de gestică și atitudine lirică, imaginile câștigă în concretețe și pregnanță plastică, incantația dobândește mai multă vigoare: „De la o vreme-n gânduri mi-i tot mai vânt și seară. / De unde vii, tu, toamnă, în zdrențe, și ce vrei? Cu greieri și cu stele suspină-n călimară / rugina ta de frunze ucise pe alei”. Autoportretul are altă tăietură, căutând o „tectonică”, o exprimare a contrariilor: „Am simțul timpului, intens, lichid... / În mine fiecare clipă-și taie
ZAMFIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290693_a_292022]
-
de albine. După Încetarea crizelor se introduc În alimentație produse lactate (lapte acru, iaurt, brânză proaspătă de vaci-400 g pe zi, caș dulce, urdă, telemea desărată, smântână). Sunt ușor suportate supele de zarzavat (cu cartofi, morcov, varză, pătrunjel), supe cu zdrențe de ou și făină, ciorbă de vită, legume verzi fierte, salate de legume (lactuca, morcov, spanac, pătrunjel, ardei gras, tomate, sfeclă roșie, varză), carne de pește slab (păstrăv, știucă, lin, liban, șalău, cod), ulei de somon, rasol de vită slabă
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
completă a bolii. La 2-3 zile după Încetarea crizelor se introduc În alimentație produse lactate (lapte dulce, iaurt, brânză proaspătă de vaci, caș dulce, urdă, telemea desărată, smântână), margarină, untdelemn crud și oțet de mere. Sunt ușor suportate supele cu zdrențe de ou, legumele verzi fierte (fasole păstăi, mazăre crudă), salate de legume (cu pătrunjel, țelină, mărar, spanac, lobodă, morcov ras, lactuca, castraveți, ardei gras). Mai pot fi consumați cartofi fierți sau copți, carne de pește slab (păstrăv, știucă, lin, biban
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
mai prețios ca minciuna. De aceea, se cuvine a-i prețui pe mincinoși", " Nicăieri nu se greșește mai mult decât în viața sentimentală", "Dacă suptul copiilor nu ar crea plăcere, multe femei ar uita să-i mai alăpteze", " Chiar în zdrențe poți fi bun de ceva: de sperietoare", " Proștii au un defect își subapreciază prostia", "Poate că geniul nu-i decât mediocritatea conștientă de sine". Câteva pagini aparțin umorului negru, urmuzismului, acel râs galben, ceea ce ne îndeamnă să credem că Theodor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
deschizi fereastra în dorul satului, stea ștearsă, prin urmare mai sigură, ziua după deal și lumina îi crește pe restul senin de indigo, vernil urma de rubin în involuția straturilor, nuanța atîrnă de strălucire și mlădierile ei au făcut-o zdrențe, nu este probabil să mai percepem culorile, n-am avut discernămînt cromatic, am spart sticla luminii, a încăput facere de lumină, ora 20,35 Pașcani, lumina plafonierei înșelătoare în geam, am mers pe teorie, nu mișcă nimeni, mezeluri "Kosarom" cărnurile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
pe pîine, kilometru din kilometru, borduri tăietura în stîncă, șosea și mal, sensul de mers calea ferată, sensul de mers șoseaua, grilaj la axa drumului apa, Piatra Neamț "Petrotrans" cutia camionului, tricolor în băț pe buza stîncii la cabană nouă, brad zdrențe de nori, Mureșul să se repeadă în rambleu, sugrumă pe zimți zările brad, bisericuță nouă în lemn, omul oile, pînă la urmă casele, imaginarul antropic și trenul în curgerea apei, pescar la undiță, km 199+6 piatra bisericii, boltă pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
perioade în fraze CFR, țin minutele, Buhăești firescul dintr-un joc respectat îl anticipă, pe fereastră aer încins din locomotivă, luciri uleioase și pe brazii creuzotați, calul pintenog de trei picioare, haina pădurilor metaforă și pleonasm, dar ne îmbrăcăm în zdrențe, tot ce-am putut noi înțelege, Săracă Țară de Sus / Toată faima ți s-a dus / Acu cinci sute de ai / Numai codru îmi erai! în conspect Eminescu, Grajduri pe scaune pliante burțile în brațe, mașinile "Cielo", cazul îngrozitor al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
ea bate galben valea, fuge cu lucrurile țepene zăpezi, explozia copacilor în arma foioase, coniferele fac implozie, Goioasa impiegata dînd înapoi, piatra tunelului ieșirea în altă lume, rătăcirea Sinai Sinaia, podul metalic drum în arcul poalele pădurii, plămînii pe dealuri zdrențe, inima hipertrofică, halta Caralița hidrocentrală, organele adăugate tot atavice sînt, ninge, deșertul om locuibil fără repere interne, Asău lanterna verde se leagănă de frig, plugul de la camion carosabilul de nămeți, biserica neluminată, decît crucea, fulguiește, drumuri secundare albe, Trotușul Comănești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
pus-o lui278... Transformându-l pe același Ioan din Geniu pustiu într-un alter ego, acesta devenise tăcut și respingător... neâncrezător către orice. Își râdea de cer și de Dumnezeu; desprețuia oamenii, încât ți s-ar fi părut că sub zdrențele lui râde un rege sceptic și crud ca Satana 279. Iubita îl caracterizează și ea, portretizând în tușe concentrate: Părul tău pare a fi de eben și ochii tăi diamanți negri!280 Ca o presimțire a firii, Eminescu-omul are, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
a doua pereche de ochi a soțului și stăpânului pentru tot ce ieșea și intra pe poarta Unității petrecut de haita aia de câini de pripas cărora doar ea le Împărțea din codrii de pâine și mămăligă rămași de la masă. Zdreanța aia de halat Îmbâcsită de praf de ciment și mutra Întunecată și ponosită de veghe asupra avutului te-ar fi dus cu gândul la un soi de vrăjitoare ori mumă a pădurii, iar În rest Îl slugărea pe bărbatu-său
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
m-a primit. Păi ce zicea el că n-are ce căuta la el hoții și țiganii, și până la urmă tot cu hoții și țiganii Își face treaba. Cât i-o mai prinde pe-aici, futu-l În gură de zdreanță ordinară și de neam de slugi care suge pula și fute-n cur pă nimica. Ce zici, vere? Mergi cu mine pe litoral după tata, s-o mai Înnădim vara asta cu nămol și floricele? Și-l luăm și pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
cu jurământ, pe cei Năpăstuiți i-alină, doboară pe mișei, Și sub cereasca boltă cu naltu-i baldachin, Îl amețește fala puterii, ca un vin. Da, oamenii aceștia, sărmani printre sărmani, Și deșelați de trudă, împovărați de ani, Sub maldărul de zdrențe cu trupul sfânt, diform, Murdară vărsătură-a Parisului enorm, Se-ntorc duhnind a doagă și a balerci din vii Cu frații lor de arme albiți în bătălii, Le spânzură mustața ca un străvechi stindard. Flori, arcuri triumfale și prapure ce
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
iarna 1942-1943, au murit între 3-4.000 de țigani 1. Țiganii, chiar mai mult decât evreii, nu se armonizau cu abstracul concept românesc al esteticii în Transnistria: nu numai că erau murdari, infestați de păduchi răspânditori de tifos, îmbrăcați în zdrențe, dar și furau, refuzau să muncească, vorbeau aceeași limbă româna ca “stăpânii” lor și era imposibil să-i izolezi de restul populației. Alături de moarte “naturală” și execuții pe alocuri, administrația se folosi de opțiunea ce deveni disponibilă, din vara lui
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
stepă, șoarecii căutau cu voracitate de mâncare. Un soldat a spus că soarecii îi “mâncaseră două degete înghețate de la picioare”, în timp ce dormea. Când soseau rațiile, pe o sanie trasă de un cal lihnit de foame, figuri înțepenite, dizgrațioase, înfășurate în zdrențe, apăreau ca să afle ultimele zvonuri. Nu exista combustibil cu care să topească zapada, pentru a avea cu ce se spala sau bărbieri. Chipurile lor cu obrajii supți erau ca de ceară și nebărbierite, cu bărbi jalnic de răvășite din
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
devreme, în încercarea de a menține vigoarea germanilor 1. Calvarului asediului i-a urmat iadul din lagăre. Voința de a trăi a avut un rol important, pentru cei trimiși în lagărele de prizonieri. Cei descriși de Weinert ca “fantome în zdrențe, schiopătând sau târâindu-și picioarele” nu vedeau decât spatele celui din fața lor. După ce efortul marșului le încălzea trupul, păduchii deveneau mai activi. Unii civili le trăgeau pătura de pe spate, alții îi scuipau în față sau chiar aruncau cu pietre
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
În iarna 1942-1943, au murit între 3-4.000 de țigani. Țiganii, chiar mai mult decât evreii, nu se armonizau cu abstracul concept românesc al esteticii în Transnistria: nu numai că erau murdari, infestați de păduchi răspânditori de tifos, îmbrăcați în zdrențe, dar și furau, refuzau să muncească, vorbeau aceeași limbă româna ca “stăpânii” lor și era imposibil să-i izolezi de restul populației. Alături de moarte “naturală” și execuții pe alocuri, administrația se folosi de opțiunea ce deveni disponibilă, din vara lui
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
stepă, șoarecii căutau cu voracitate de mâncare. Un soldat a spus că soarecii îi “mâncaseră două degete înghețate de la picioare”, în timp ce dormea. Când soseau rațiile, pe o sanie trasă de un cal lihnit de foame, figuri înțepenite, dizgrațioase, înfășurate în zdrențe, apăreau ca să afle ultimele zvonuri. Nu exista combustibil cu care să topească zapada, pentru a avea cu ce se spala sau bărbieri. Chipurile lor cu obrajii supți erau ca de ceară și nebărbierite, cu bărbi jalnic de răvășite din
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
mai devreme, în încercarea de a menține vigoarea germanilor. Calvarului asediului i-a urmat iadul din lagăre. Voința de a trăi a avut un rol important, pentru cei trimiși în lagărele de prizonieri. Cei descriși de Weinert ca “fantome în zdrențe, schiopătând sau târâindu-și picioarele” nu vedeau decât spatele celui din fața lor. După ce efortul marșului le încălzea trupul, păduchii deveneau mai activi. Unii civili le trăgeau pătura de pe spate, alții îi scuipau în față sau chiar aruncau cu pietre
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
prin procedeul discontinuu (numai muncitorii de la morile pentru dezmembrat, formarea plăcilor în filtre și alimentarea preselor cu 10 etaje). 110. Vidanjarea manuală. Curățarea canalelor subterane (personalul care lucrează în interior). Desprăfuirea, sortarea, manipularea, tocarea și destrămarea cîrpelor, a maculaturii, a zdrențelor nedezinfectate și deșeurilor de maculatura în unitățile industriale. Fierberea cîrpelor și a maculaturii în unitățile de celuloza și de materiale de construcții. 111. Dispecer energetic național (personalul operativ de tură). 112. Operatorii de la conducerea circulației trenurilor la regulatoarele de secție
ORDIN nr. 50 din 5 martie 1990 (*actualizat*) pentru precizarea locurilor de muncă, activităţilor şi categoriilor profesionale cu condiţii deosebite care se încadrează în grupele I şi II de muncă în vederea pensionării. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106889_a_108218]
-
prin procedeul discontinuu (numai muncitorii de la morile pentru dezmembrat, formarea plăcilor în filtre și alimentarea preselor cu 10 etaje). 110. Vidanjarea manuală. Curățarea canalelor subterane (personalul care lucrează în interior). Desprăfuirea, sortarea, manipularea, tocarea și destrămarea cîrpelor, a maculaturii, a zdrențelor nedezinfectate și deșeurilor de maculatura în unitățile industriale. Fierberea cîrpelor și a maculaturii în unitățile de celuloza și de materiale de construcții. 111. Dispecer energetic național (personalul operativ de tură). 112. Operatorii de la conducerea circulației trenurilor la regulatoarele de secție
ORDIN nr. 50 din 5 martie 1990 (*actualizat*) pentru precizarea locurilor de muncă, activităţilor şi categoriilor profesionale cu condiţii deosebite care se încadrează în grupele I şi II de muncă în vederea pensionării. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106890_a_108219]
-
prin procedeul discontinuu (numai muncitorii de la morile pentru dezmembrat, formarea plăcilor în filtre și alimentarea preselor cu 10 etaje). 110. Vidanjarea manuală. Curățarea canalelor subterane (personalul care lucrează în interior). Desprăfuirea, sortarea, manipularea, tocarea și destrămarea cîrpelor, a maculaturii, a zdrențelor nedezinfectate și deșeurilor de maculatura în unitățile industriale. Fierberea cîrpelor și a maculaturii în unitățile de celuloza și de materiale de construcții. 111. Dispecer energetic național (personalul operativ de tură). 112. Operatorii de la conducerea circulației trenurilor la regulatoarele de secție
ORDIN nr. 50 din 5 martie 1990 (*actualizat*) pentru precizarea locurilor de muncă, activităţilor şi categoriilor profesionale cu condiţii deosebite care se încadrează în grupele I şi II de muncă în vederea pensionării. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106888_a_108217]
-
Într-un sat din Ucraina. Aici am trăit sub spectrul morții: lente exterminări prin foamete, bătaie, goniți din loc În loc, desculți prin zăpadă... Evreii erau cazați Într-o fostă școală, unde dormeau pe jos, se Înveleau cu tot felul de zdrențe care au rămas din lucrurile aduse, goi sub acele zdrențe. Într-o foarte mică Încăpere dormeam 7 persoane, pe jos, Înghesuiți unii În alții ca sardelele - eu, fiind copil, dormeam deasupra mamei. Noaptea mama, Împreună cu Jigun Smil, desculț, În zăpadă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
morții: lente exterminări prin foamete, bătaie, goniți din loc În loc, desculți prin zăpadă... Evreii erau cazați Într-o fostă școală, unde dormeau pe jos, se Înveleau cu tot felul de zdrențe care au rămas din lucrurile aduse, goi sub acele zdrențe. Într-o foarte mică Încăpere dormeam 7 persoane, pe jos, Înghesuiți unii În alții ca sardelele - eu, fiind copil, dormeam deasupra mamei. Noaptea mama, Împreună cu Jigun Smil, desculț, În zăpadă, În frig, reușeau să fugă pentru a aduce hrană pentru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]