3,844 matches
-
Acasa > Poezie > Credinta > DIALOGURI HIERATICE VII-ECLESSIA DINTRU ADÂNCURI Autor: David Sofianis Publicat în: Ediția nr. 1717 din 13 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Dialoguri hieratice VII de David Sofianis 13.09.2015 (A.D.) Eclessia dintru adâncuri Lada de zestre cu ofrande deschisă te cheamă iubito ca o mamă blajină îmbratișându-ne grija de a fi mereu prea plăpânzi și încă pierduți pe portativele vieții printre note acute și gânduri solemne biserici de litere ne sunt poemele noastre ca aripi ce
DIALOGURI HIERATICE VII-ECLESSIA DINTRU ADÂNCURI de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1717 din 13 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381223_a_382552]
-
zugrăvind-o cu cuprindere, se încăpățâna să nu cunoască prea mult odihna. Asemenea celor dăruiți cu bunăștiință, curățenie sufletească, sanctificați, după o vreme, de noi cei ce-i urmăm. Nu ne rămâne decât să ne aplecăm asupra scrierilor sale, generoasă zestre lăsată spre cumințirea mirenilor mâhniți, nostalgici, îndurerați, suferinzi, îndoiți, desnădăjduiți, revoltați, umiliți, înlăcrimați, rugători, regăsiți, bucuroși, extaziați, îmbunați, toleranți, generoși, încrezători ... Opera lui Bartomeu ... Citește mai mult Timpul zboară și, odată cu el, ne zorim și noi la cele bineplăcute și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381277_a_382606]
-
zugrăvind-o cu cuprindere, se încăpățâna să nu cunoască prea mult odihna. Asemenea celor dăruiți cu bunăștiință, curățenie sufletească, sanctificați, după o vreme, de noi cei ce-i urmăm. Nu ne rămâne decât să ne aplecăm asupra scrierilor sale, generoasă zestre lăsată spre cumințirea mirenilor mâhniți, nostalgici, îndurerați, suferinzi, îndoiți, desnădăjduiți, revoltați, umiliți, înlăcrimați, rugători, regăsiți, bucuroși, extaziați, îmbunați, toleranți, generoși, încrezători ... Opera lui Bartomeu ... Abonare la articolele scrise de daniela gîfu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381277_a_382606]
-
rromani a Universității București. Romilor le-a fost furată identitatea pentru a servi politicii, și le-a fost furată limba pentru a servi românilor dornici de cariere universitare. În trecut romii au fost sclavi cu trupurile lor la români, acum zestrea lor spirituală cea mai importantă este furată și adusă în starea de sclavie, și chiar li se spune în față că limba romani nu mai este a lor prin Nicolae Gheorghe și Martin Kovats.Țiganii au furat și identitatea, și
NICOLAE GHEORGHE ŞI MARTIN KOVATS- O FILOZOFIE A VOTULUI? LIMBA ROMANI NU ESTE A ROMILOR? de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381506_a_382835]
-
legile ei nescrise. Ne naștem singuri și tot singuri murim. Când sufletul se umple de tot ce înseamnă lumesc, îi vine timpul să meargă pe o treaptă superioară, luând cu el în "marea trecere" tot ceea ce a iubit. Ca o zestre de taină. Referință Bibliografică: Ghiocel / Cristina Crețu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2255, Anul VII, 04 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Cristina Crețu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
GHIOCEL de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381539_a_382868]
-
fiu acasă - În astral urcând cu a mea pe veci mireasă. Sub cerul înstelat singur mă preling - Sunt un biet uitat, rânit de zei în ring. Iubit de muze albe și de năluci ecvestre - Gonit din raiuri dalbe, cerșetor fără de zestre. Prin lumina caldă a Lunii mă transform în cel ce-am fost - Un iubit pierdut prin porturi, un lup negru făr' de rost. Am iubit odată singur o femeie făr' de cost - Singur voi muri adesea făr' de haită și-
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381422_a_382751]
-
fiu acasă -În astral urcând cu a mea pe veci mireasă.Sub cerul înstelat singur mă preling -Sunt un biet uitat, rânit de zei în ring.Iubit de muze albe și de năluci ecvestre -Gonit din raiuri dalbe, cerșetor fără de zestre. Prin lumina caldă a Lunii mă transform în cel ce-am fost -Un iubit pierdut prin porturi, un lup negru făr' de rost.Am iubit odată singur o femeie făr' de cost -Singur voi muri adesea făr' de haită și-
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381422_a_382751]
-
lumină și bătând în ușă strigă așa: "Doamne, Doamne, deschide-ne nouă!". Iar Însuși Domnul le dă acea hotărâre înfricoșătoare, zicându-le: Duceți-vă, nu vă cunosc pe voi! Căci cum veți putea vedea pe Mire, dacă nu aveți ca zestre milostenia". Pentru aceasta deci au rânduit purtătorii de Dumnezeu Părinți să se așeze în această zi pilda celor zece fecioare, ca să ne îndemne să veghem necontenit și să fim gata să ieșim în întâmpinarea adevăratului Mire prin fapte bune, dar
CÂTEVA CUVINTE DUHOVNICEŞTI CU PRIVIRE LA SĂPTĂMÂNA SFINTELOR ŞI MÂNTUITOARELOR PĂTIMIRI ALE DOMNULUI ŞI MÂNTUITORULUI NOSTRU IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380811_a_382140]
-
poartă înserării” și neapărat „zâmbind vieții”, însoțită mereu de un „gând purtat de dor” de acel dor al locurilor natale, de cel al unuversului copilăriei, al oamenilor Tiganeștiului natal, oamenii din mijlocul cărora m-am ridicat, am luat de la ei zestrea de suflet așa cum apa ia forma vasului în care este pusă. Cu această zestre ... Citește mai mult În largul fluviu al anonimatului și din rostogolirea neîndurătoare a timpului, mi-aș dori, ca din tot ce am fost și am scris
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380808_a_382137]
-
de acel dor al locurilor natale, de cel al unuversului copilăriei, al oamenilor Tiganeștiului natal, oamenii din mijlocul cărora m-am ridicat, am luat de la ei zestrea de suflet așa cum apa ia forma vasului în care este pusă. Cu această zestre ... Citește mai mult În largul fluviu al anonimatului și din rostogolirea neîndurătoare a timpului, mi-aș dori, ca din tot ce am fost și am scris, să dăinuie ceva pentru posteritate, să rămân măcar atâta cât spunea Nicolae Titulescu: „Chiar
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380808_a_382137]
-
poartă înserării” și neapărat „zâmbind vieții”, însoțită mereu de un „gând purtat de dor” de acel dor al locurilor natale, de cel al unuversului copilăriei, al oamenilor Tiganeștiului natal, oamenii din mijlocul cărora m-am ridicat, am luat de la ei zestrea de suflet așa cum apa ia forma vasului în care este pusă. Cu această zestre ... X. ELENA BUICĂ - SĂRBĂTOAREA LANSĂRII CĂRȚILOR MELE ÎN ROMÂNIA 2016, de Elena Buică , publicat în Ediția nr. 2128 din 28 octombrie 2016. În șirul lansărilor de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380808_a_382137]
-
de acel dor al locurilor natale, de cel al unuversului copilăriei, al oamenilor Tiganeștiului natal, oamenii din mijlocul cărora m-am ridicat, am luat de la ei zestrea de suflet așa cum apa ia forma vasului în care este pusă. Cu această zestre ... X. ELENA BUICĂ - SĂRBĂTOAREA LANSĂRII CĂRȚILOR MELE ÎN ROMÂNIA 2016, de Elena Buică , publicat în Ediția nr. 2128 din 28 octombrie 2016. În șirul lansărilor de carte, și în vara acestui an, 2016, s-au desfășurat două lansări ale volumului
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380808_a_382137]
-
alerge agitată de colo-colo, urlând: - Ce-și închipuie supușii mei că îmi risipesc diamantele pe ei pentru că sunt frumoși? I-am izbăvit de noroiul și murdăriile Toamnei. Mi-am risipit florile prin păduri, pe gardurile și pe geamurile lor. Toată zestrea mea de pietre scumpe am împrăștiat-o pe drumurile și pe casele lor. De ce nu le-au luat dacă au vrut să fie bogați? Le-am poleit casele și le-am pus ciucuri de cristal la uși, flori de argint
MĂRŢIŞOR- 2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374298_a_375627]
-
montare de „familie”, căci regizorul spectacolului e fostul soț al Mayei, Claudiu Istodor, iar rolul junelui prim, Franck Gardner, e jucat de fiul Mayei, Tudor Aaron Istodor. El interpretează cu succes tipul tânărului dandy superficial în sentimente și vânător de zestre, cuceritor, șarmant, dar alături de care, și din motive care se descoperă spre sfârșitul piesei, Vivie nu-și poate clădi un viitor. Radu Gheorghe în Praed este cel care, cu eleganță și calm britanic, deschide spectacolul printr-un monolog despre invențiile
UN RECITAL ACTORICESC – MAYA MORGENSTERN ÎN „PROFESIUNEA DOAMNEI WARREN” LA TEATRUL MIC DIN BUCUREŞTI de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1369 din 30 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374359_a_375688]
-
nucului se preling în brazdă, Răcorindu-ne explozia verii din piepturi. În micul voievodat de la marginea râului Seninul are la rădăcină fântâna, Frunzele legănându-se mă cheamă Și respiră adânc între cer și cumpăna ei. Apoi acolo, în lăzile de zestre ale mamei Din podul casei, răsfoind mirosul de nuci Și caietele, gândesc la trecerea iute a toamnelor, Timpul rămâne pe lucrurile din podul casei Copil Ca mine în rugăciunile mamei. IV Coloane de dealuri cu ferestre, Satul ca o licărire
AL.FLORIN ȚENE-POEME de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2326 din 14 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374451_a_375780]
-
Domnul providențial al Valahimii este Alexandru Ioan Cuza, eroul din panoul central: tânăr / student valah la Paris, „ultrasensibil“ la Lecția de anatomie, abandonează „la timp“ Facultatea de Medicină și urmează cursurile Facultății de Drept, descoperindu-și vocația politică, rafinându-și „zestrea ereditară“ în cercurile revoluționar-pașoptist-franceze; demn, impunător, strateg, neînfricat cavaler, diplomat, charismatic, locuit de modestie și de prudență, mai totdeauna, știe să-și atragă sprijinul / prietenia persoanelor politice / culturale influente (de la Grigore al V-lea Ghica și Vasile Alecsandri, până la sultanul
UN ROMAN ISTORIC ÎN CALIGRAFIA UNUI HAIJIN VALAH de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374369_a_375698]
-
și taina apariției lui, Mărțișorul cu bucuria pură a primăverii și Dragobetele nostru- ”Zeul” dragostei la români. Apreciez intenția și reușita doamnei scriitoare de a face concurență prin ”Legenda lui Dragobete” Sfântului Valentin , care nu ne aparține , nu este în zestrea noastră folclorică, nu reprezintă comoara noastră străveche. Un Dragobete născut din ființa Dochiei (Daciei) și a spiritului muntelui , care s-a metamorfozat într-o plantă numită ”Năvalnic”, la fel de năvalnic precum furtuna dragostei, care strecoară în sufletele tinerilor fiorul primelor iubiri
FLOAREA CĂRBUNE-” LEGENDE” SAU BALSAMUL IUBIRII LUI DRAGOBETE PRIN ÎNTOARCEREA INOROGULUI de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374597_a_375926]
-
dar și Așchierea metalelor (ing. S. Gubiță) etc. Desigur, nu pot lăsa neamintite orele de Atelier (lăcătușărie, strungărie, freză și raboteză etc.) care mi-au ajutat, toate, foarte mult în viață! Opțiunea pentru disciplinele umaniste se explică, desigur, printr-o zestre venită din familie E.Ț.: Ce amintiri legate de familia dvs. din perioada copilăriei și a tinereții aveți? T.G.:. La noi, în casa de la Cordun, tata Nicolae Ghideanu era tâmplar la Atelierul Fabricii de zahăr Roman; mama țărancă și casnică
INTERVIU CU PROF. UNIV. DR. EMERIT TUDOR GHIDEANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374525_a_375854]
-
Ne așteptai serile, în amiaza mare Când veneam de la școală sau liceu În tindă cu pită caldă și mâncare Și bunătatea ta de la Dumnezeu Ne furișam adesea în odaie Unde aveai poze, amintiri, ,,doftorii,, În cufăr prosoape și ceva ,,straie,, Zestrea ta,... când noi eram copii Într-o batistă-n colț țineai bănuți Agoniseala ta pentru fiecare, Pentru zile negre...nu erau mulți Strânși de mâna ta cu sudoare Azi este atâta tristețe-n poartă La gard printre uluci un câine
DRAGA MEA BUNICĂ de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373354_a_374683]
-
de părinți, bunici și străbunici, buni gospodari, care munciseră, ca urmașii lor să aibă „ceva”. Asta arătau fetele la lume: că sunt de „NEAM”. Acel „ceva” avea menirea să atragă flăcăul de ispravă, vrednic să-l primească odată cu fata, ca zestre, ce trebuia fructificată, spre fericirea urmașilor lor. Căci mahmudelele se puteau transforma oricând în pogoane, în cai, în perachi de boi, în atelaje sau în case. Tinerii căsătoriți țineau la aceste valori, pentru că și ei, la rândul lor, urma să
POVESTIREA MAHMUDELE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/371300_a_372629]
-
mahmudelele se puteau transforma oricând în pogoane, în cai, în perachi de boi, în atelaje sau în case. Tinerii căsătoriți țineau la aceste valori, pentru că și ei, la rândul lor, urma să aibă copii. Și ei trebuia să lase „ceva” zestre la fetele lor. De aceea și ei se străduiau să mai cumpere mahmudele, să fie salba mai bogată, să aibă ce împărți la mai multe fete. Sigur că în viața lor apăreau și momente disperate, din care se salvau cu
POVESTIREA MAHMUDELE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/371300_a_372629]
-
sufletul omului. De aceea n-am insistat ca să aflu detalii despre cele întâmplate atunci. Știu numai că la horă, de atunci n-au mai apărut fete îmbrăcate în costume populare și cu salbe de mahmudele. Mahmudelele au dispărut definitiv din zestrea fetelor. Li s-au dat părinților niște petice de hârtie...Cât de autentice au fost? Ce scria în ele? Probabil că unii le-au aruncat, altele au fost pierdute, altele au fost distruse la disperare. Nimeni nu mai credea că
POVESTIREA MAHMUDELE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/371300_a_372629]
-
și redactor șef „Memoria slovelor”, România X MARELE PREMIU “MEMORIA SLOVELOR“: MARIANA BENDOU (Onești/Bacău) Citat din proza premiată, intitulată „Războiul de țesut”: „Țolici de coade colorate, covoare de lână țesute iarna trecută zăceau, așezate palii , palii, peste lada cu zestre, plină cu cerșafuri frumos brodate tot de mânuța ei... De la o vreme mânuța asta a cam început să-i tremure... iar la bucătărie mai scapă lucruri pe jos... Lâna covoarelor era de la oile ei, pe care le dăduse la ciobani
UN OCHI PLÂNGE, ALTUL RÂDE) de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371408_a_372737]
-
copii!” Oile erau puține dar bune, le dăduse la stână dar când trecea anul, ciobanii îi dădeau pe ele caș, lapte și lână... „Ei, tot a fost bună și lâna asta! Mi-am mai facut cu ea treaba... Covoarele aistea, zestrea fetelor, o flanea lui Nică, o fanșonetă pentru mine, ciorachi...”. Acum lâna s-a terminat, fetele i s-au măritat la oraș... Nu mai pun ele pe jos cioarsele mele!” Pentru cine să mai țeasă? “Am auzit că au ieșit
UN OCHI PLÂNGE, ALTUL RÂDE) de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371408_a_372737]
-
gândul mă poartă departe, Orhidee-nflorite zâmbesc, Parfumul prin trupu-mi răzbate! Îndrăgostiții, mereu visători, Se pierd pe alei alergând, Purtând în inimi comori Și orhidee-nflorite în gând! Natura-și transcrie povestea, Se scriu capitole-n doi, Inima-și valorifică zestrea, Iubirea-i frumosul din noi! Referință Bibliografică: Orhidee înflorite! / Virginia Vini Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1409, Anul IV, 09 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Virginia Vini Popescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
ORHIDEE ÎNFLORITE! de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371516_a_372845]