23,875 matches
-
din clipă în clipă, de pe soclul său. Adesea, oricât de adâncit ar fi un om în gândurile lui și oricât de tare l-ar înnămoli acestea în mlaștina lor, el tot simte, fără voie, prezența străină, ce, lin și fără zgomot, a pășit până lângă el. Tot astfel, se întâmplă și cu Adriana. Ea o simți pe Luiza și întoarse brusc privirea înspre ea, rămânând pe loc, câteva clipe, încremenită cu totul în poziția ei. Ea înțelese numaidecât că Luiza își
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
cântată la liturghie. Da, așa este... Muzica este cu adevărat divină, și să mă contrazică cineva, dacă îndrăznește! Ea este un cristal neprețuit și fin șlefuit, născut din sensibilitatea de neestimat a compozitorului și spart în mii de bucăți de zgomotul urlător, care se tot aude astăzi în chip de muzică! Și nici n-are cum să fie altcumva, mai ales că, se pare, nu numai eu gândesc și simt în felul acesta. Altfel, nu-mi pot explica deloc cum de
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
tot studia o tactică proprie nou-descoperită; era o capcană în deschidere pe care, încă de pe acum, el deja o întrevedea a fi „imposibil de combătut”. Dintr-odată, însă, pe neanunțate ușa camerei sale se deschise violent și se izbi, cu zgomot mare, de perete. În pragul ei, era Victoria. Arăta precum nu mai arătase niciodată; se vedea că-i neagră de furie; era de-a dreptul schimbată la față. „Ei, drăcie! Iar va trebui să dau jocul meu de șah pe
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
numai logica și radicalismul sunt cea mai bună dovadă de inteligență la om. Acum, sunt întru totul convinsă că doar... Dar vocea i se frânse. Subit, rămânând cu ideea neîncheiată, se prăbuși ca secerată la pământ, scoțând neputincioasă un ultim zgomot gâfâit. Sunetul fu sfâșietor. În sfârșit, inevitabilul se produse! Văzând asta, Șerban rămase o clipă fără reacție, ca înmărmurit. Parcă îi fugea pământul de sub picioare. Un întreg iureș de emoții teribile îi trecură prin inimă atunci, ca un ghimpe înțepându
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
în sec, iar inima îi bătea cu forță în piept, nefiresc de puternic. Așteptarea era grea, tăcerea din jur - apăsătoare. Până și ticăitul ceasului de pe birou i se părea supărător de strident, de parcă niciodată n-ar fi produs mai mult zgomot decât atunci. Era într-o situație disperată cu adevărat. Ce putea să facă el și, mai ales, cum anume?! Deodată, însă, în clipa când nimeni nici măcar n-ar fi sperat vreodată, ceva ciudat se petrecu. Total pe neașteptate și fără
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
a terenurilor sau imobilelor Învecinate. Influențele ce provin de pe fondul vecin, oricât ar fi ele de nocive pentru fondul alăturat nu pot fi limitate dacă nu au depășit nivelul suportabilitații. Legea prevede că În situația când proprietarul vecin consideră că zgomotul, mirosul sau vibrațiile produse și recepționate pe terenul proprietatea sa i-au produs unele prejudicii majore, poate 17 cere despăgubiri sau să se Înțeleagă cu celalalt proprietar În sensul sistării ori diminuării intensitații lor. Când factorii nocivi menționați nu sunt
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
pe cele prevazute de lege, apare un conflict evident și manifest intre proprietarii vecini, sub forma unor dispute, așa cum se Întâmplă deseori intre vecinii de apartamente, când unul dintre ei este Împiedicat să Își folosească În condiții normale locuința din cauza zgomotelor, certurilor si bătăilor repetate care se petrec În spațiul deținut de către unul dintre vecini. Consider ca fiind edificatoare pentru mediatori următoarele exemple de tulburare a posesiei bunului proprietate privată, fără să intruneacă elementele vreunei infracțiuni. Asfel, se considera ca o
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
Între proprietățile ce se construiesc și Între arborii ce se sădesc față de linia de hotar ; trecerea pe proprietatea vecinului pentru folosirea propriei proprietăți(teren și pentru diferite instalații necesare utilităților publice ; alte aspecte specifice ca : creșterea animalelor În vecinătate, nivelul zgomotelor, vibrațiilor, gazelor, etc. Toate acestea dacă devin conflicte se pot soluționa mai Întâi prin procedura medierii și doar În extremă situație În instanța de judecată. Aplicarea medierii ca modalitate de soluționare a conflictului este posibilă pentru că aici părțile pot comunica
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
o bază legală sunt obligați să suporte mirosuri specifice peste limitele suportabilității. Același lucru se Întâmplă și În apropierea abatoarelor, ecarisajelor și a altor locuri vecine unde se prelucrează cadavrele de animale. frecvente cazuri de conflicte au loc din cauza vubrațiilor, zgomotelor, prafului, fumului și a altor substanțe iritante provenite de la unitățile industriale sau atelierele particulare din vecinătatea caselor din localitățile populate. În ultimul timp se Înmulțesc conflictele În care sunt angajate familiile care locuiesc la etajele superioare ale blocurilor Înalte, asociațiile
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
reuși să-l ating niciodată cu mâna” dacă doream să mai găsesc blândețea dimineților de altă dată... Cine știe?! Am adormit târziu. Visul m-a aruncat, undeva, pe o stradă Întunecoasă ce ducea spre o fundătură sumbră. În urma mea auzeam zgomotele ritmice a unui baston ce pipăia... Am Întors capul și am zărit chipul fantomatic al unui orb care căuta o ieșire... M-am trezit Înspăimântată rătăcind cu privirea prin odaia În care - lumina difuză a veiozei se răsfrângea cu blândețe
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
și, dacă apuca să ațipească și scâncetele copilului Îl trezeau din somn, Începea adevăratul scandal. Putoare nenorocită! Ia naibii copilul În brațe și fă-l sa tacă că, de nu, vă dau afară pe amândoi. Dacă mai aud un singur zgomot te calc În picioare ca pe o “zdreanță” să te Învăț minte să-mi respecți orele de odihnă de acum Încolo. Acest avertisment avea să fie pus În practică mult prea curând. Refuzând de multe ori să ia copilul În
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
liniște. În sală erau doar câțiva elevi din clasele 9-10. Eram nedumerită. Unde este profesoara C. și unde sunt elevii clasei a XII-a? Trebuia să ajung urgent la baie, care era situată la etajul unul. Din stradă răzbăteau anumite zgomote, inexistente până la acel moment. Am coborât repede și am ieșit În stradă. Apăruse primul grup de absolvenți: clasa a XII-a B. Aveau o pancartă mare, purtată de doi băieți frumoși și Înalți pe care era scrisă clasa și liceul
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
Frumosul și plăcutul dans al picăturilor de ploaie începuse. Iubesc ploaia! Foarte mult o iubesc! E fenomenul meu preferat; fenomenul care îmi răscolește în suflet și-mi trezește cele mai frumoase și plăcute amintiri și trăiri. Îmi place să ascult zgomotul ploii. Acest zgomot liniștește toate celalte zgomote din sufletul meu. Îmi place mult această stare de liniște! Îmi place când plouă ziua; am senzația că și timpul se oprește din fugă, pentru a asculta zgomotul ploii. Îmi place senzația de
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
dans al picăturilor de ploaie începuse. Iubesc ploaia! Foarte mult o iubesc! E fenomenul meu preferat; fenomenul care îmi răscolește în suflet și-mi trezește cele mai frumoase și plăcute amintiri și trăiri. Îmi place să ascult zgomotul ploii. Acest zgomot liniștește toate celalte zgomote din sufletul meu. Îmi place mult această stare de liniște! Îmi place când plouă ziua; am senzația că și timpul se oprește din fugă, pentru a asculta zgomotul ploii. Îmi place senzația de siguranță pe care
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
ploaie începuse. Iubesc ploaia! Foarte mult o iubesc! E fenomenul meu preferat; fenomenul care îmi răscolește în suflet și-mi trezește cele mai frumoase și plăcute amintiri și trăiri. Îmi place să ascult zgomotul ploii. Acest zgomot liniștește toate celalte zgomote din sufletul meu. Îmi place mult această stare de liniște! Îmi place când plouă ziua; am senzația că și timpul se oprește din fugă, pentru a asculta zgomotul ploii. Îmi place senzația de siguranță pe care o simt aflându-mă
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
trăiri. Îmi place să ascult zgomotul ploii. Acest zgomot liniștește toate celalte zgomote din sufletul meu. Îmi place mult această stare de liniște! Îmi place când plouă ziua; am senzația că și timpul se oprește din fugă, pentru a asculta zgomotul ploii. Îmi place senzația de siguranță pe care o simt aflându-mă la adăpost și privind prin geam dansul picăturilor de ploaie. Atunci când plouă noaptea și în liniștea întunericului se aude melodia picăturilor ce cad pe acoperișul casei, eu intru
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
În ce măsură puterea finanțatorului și orgoliul de expert/consultant pot să alimenteze practici elitiste sub paravanul unor mecanisme formale de consultare locală sau de evaluare? Atâta vreme cât există încă o cultură democratică slab structurată, iar sursele de informare publică lucrează cu mult zgomot și cu puțină obiectivitate, în timp ce evaluările de programe de dezvoltare sunt realizate majoritar sub umbrela celui care finanțează sau gestionează proiectul, șansa de simulare a democrației în programele DEVCOM este foarte mare. Cele de mai sus nu reprezintă o pledoarie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
o voce pe care probabil nu a auzit-o decât ea. O cuprindea din nou moleșeala, ulița se strâmta tot mai tare, ceva îi tăia respirația. "Doamne, să ajungem odată la vale", își zicea îngrozită, ochii i se împăienjeneau, un zgomot asurzitor îi presa timpanele. S-a trezit lângă apă, în brațele bunicii. "Draga mamii, draga mamii de ce n-ai spus la nime?" Nu prea înțelegea ce spune bunica, dar frica o făcea să se agațe de gâtul ei. Frica, da
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
niciodată cu adevărat. Se răsucește, deschide poșeta, dar nu izbutește să scoată plicul cu bani până când doctorul se răstește la ea, poruncindu-i: "Sus pe masă". E la amiază, soarele strălucește undeva pe pământ, se face dintr-odată cald, zarvă, zgomote metalice, monosilabice, "o valvă..., seringa..., căldura, căldura, ce cald e... chiureta, soarele dispare, arbori scheletici, un sicriu alb și bunica cu mâinile în poală, fără lacrimi, vorbele i s-au uscat în gâtlej, scade pulsul... vitamina C..., repede, intravenos, repede
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
de-a lungul gardului s-au pișat pe ei de frică, femeile stau îngrozite cu mâinile la gură, clipa s-a dilatat, ea aleargă spre tatăl ei, acesta răcnește ca o fiară, răcnește cu ochii ieșiți din orbite: "mișeilooo-oorrr", un zgomot asurzitor, siluetele bărbaților se frâng, se schimonosesc, din corpurile lor țâșnesc șiroaie de sânge, din colbul uliței se ridică un nor de praf, praful acoperă chipul de ceară, femeia aleargă, aleargă, cu toate acestea nu poate înainta, picioarele i s-
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
își retrage mâinile dintr-ale lui, dar continuă să se uite la băiatul de dincolo de gardul de sârmă ca și cum ar fi legați cu fire nevăzute care nu o lasă să plece, se așează în genunchi lângă gard, ciulește urechile, aude zgomotele care se furișează spre ei, frica începe să i se strecoare pe șira spinării, simte umbre în jurul lor, umbre care se mișcă precaute, simte un miros rău, simte o presiune a aerului care vine spre ea, un fel de aer
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
fiindcă și-a pierdut bucuria de a trăi. În drum spre capitala țării își repeta în gând aproape cu frenezie: "O să fiu fericită, indiferent ce o să se întâmple acolo, o să fiu fericită", de zece ori, de o sută de ori, zgomotul șinelor îi sfredelea creierul ca un burghiu, acesta se lichefia, durerea din coșul pieptului îi oprea respirația, "respir ușor, respir cu spor", își spunea ca să-și bată joc de ea, poate scapă de durere, "mi-e bine, sunt fericită", " pe
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
amăgești, vrei să te amăgești ca să scapi de durere, dar durerea va fi din ce în ce mai mare, până te vei sufoca", "nu, nu, o să fiu fericită, o să fiu mai puternică decât tine, voce blestemată, am să te scot de acolo din creier", zgomotul sacadat al roților de tren îi sfredelește creierul, își trage perna peste cap, nu mai vrea să audă nimic, dar vocea din interiorul ei e din ce în ce mai insistentă, "nu-ți aduci aminte cum te-a tratat ultima oară, v-ați întâlnit
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
creier, în piele, nu este clipă să nu-l vezi, să nu-l auzi, ești bolnavă de dorul lui și el te tratează ca pe o cârpă", ar fi vrut să sară din tren, și-a băgat capul în pernă, zgomotele roților îi sfredeleau creierul, nu mai avea aer. Sala e ticsită de oameni, tot felul de oameni, încearcă să-și stăpânească bătăile inimii, nu a dormit toată noapte, s-a foit, doar spre dimineață a adormit într-un somn rău
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
presimțind că întoarcerea acasă va fi după o lungă perioadă de timp. Tabloul ei, insinuat pe retina înfiorată de emoțiile și grozăviile trecutului, s-a transformat la maturitate întrun sentiment profund de însingurare, melancolie și ură. Din noaptea aceea, orice zgomot, fie el și subliminal, îmi părea suspect, mă înfricoșa, apucându-mă un tremur delirant de necontrolat în patul din dormitorul pustiit. Umbra legănată de vânt a liliacului din dreptul ferestrei, pe care o vedeam cu ochii închiși dincolo de perdea și
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]