24,729 matches
-
Sîngele, zidul, moartea, dragostea, neantul sunt cuvinte-cheie pentru tot atîtea teme care cristalizează o poetică îmbibată de metafore, abstractizări și viziuni bizare ("e după-amiază o femeie plutește cu trăsura prin/ burta unui pix de aluminiu"), în descendență stănesciană: "în fața ei zidul indică un complex infam/ zidul care poate fi și spus/ pentru cine îl curăță de pene și îl spune/ zidul care poate sta și între umeri pentru cine e foarte grăbit". În cîteva poezii autoarea realizează o arheologie citadină cenușie
Inovații formale by Bogdan Iancu () [Corola-journal/Journalistic/16277_a_17602]
-
sunt cuvinte-cheie pentru tot atîtea teme care cristalizează o poetică îmbibată de metafore, abstractizări și viziuni bizare ("e după-amiază o femeie plutește cu trăsura prin/ burta unui pix de aluminiu"), în descendență stănesciană: "în fața ei zidul indică un complex infam/ zidul care poate fi și spus/ pentru cine îl curăță de pene și îl spune/ zidul care poate sta și între umeri pentru cine e foarte grăbit". În cîteva poezii autoarea realizează o arheologie citadină cenușie, care devine pretext pentru reflecții
Inovații formale by Bogdan Iancu () [Corola-journal/Journalistic/16277_a_17602]
-
viziuni bizare ("e după-amiază o femeie plutește cu trăsura prin/ burta unui pix de aluminiu"), în descendență stănesciană: "în fața ei zidul indică un complex infam/ zidul care poate fi și spus/ pentru cine îl curăță de pene și îl spune/ zidul care poate sta și între umeri pentru cine e foarte grăbit". În cîteva poezii autoarea realizează o arheologie citadină cenușie, care devine pretext pentru reflecții: "există cauzele comune și cîinii. comunicatele/ șosetele metropolei și mortul de la fereastră ca/ și cum
Inovații formale by Bogdan Iancu () [Corola-journal/Journalistic/16277_a_17602]
-
să-i construiască lui Vadim Tudor viitoarea legitimitate. Îmbibați de-un naționalism primitiv, trudind la mitul patriei în primejdie și la teoria purității sângelui, toți acești gradați de doi lei se închină unui singur interes: prezervarea privilegiilor și ridicarea de ziduri impenetrabile în jurul vilelor supradimensionate construite, desigur, din leafa de bugetar! Dincolo de naivitate, precipitarea pedesereilor de a-și alcătui servicii de spionaj proprii ascunde o uriașă spaimă. Ajunși la putere în circumstanțe tulburi pentru țară, ei se găsesc între ciocan și
Ordine, jurăminte, pseudonime by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16268_a_17593]
-
vodcă și tu,/ parcă altfel vezi lumea după ce tragi puțin la măsea./ ia, zice, că parcă și ție-ți cam plăcea...". Este un Dumnezeu care trebuie el însuși protejat de viciile pe care le împrumută de la oameni: "peste tine doamne zidurile trupului meu sunt zidite/ tu ești absența pe care o-nvelesc." Un personaj drag poetului este Mircea, colegul de cameră, căruia îi adresează discursul: "l-am rugat pe mircea i-am zis mircea zidește odată/ fereastra asta, aici nu stă
Cartea canibală by Ana-Maria Popescu () [Corola-journal/Journalistic/16312_a_17637]
-
monotoniei stilistice) l-ar fi încîntat pe Bernanos". Ca și: Și ce le-ar mai fi plăcut lui Bernanos ori lui Chesterton ori lui Jules Romains (titlul romanului său fluviu, Oameni de bunăvoie, destăinuie certe analogii cu tendințele Drumului la zid) ori lui Mircea Streinul ori lui Vasile Voiculescu?". Libertatea scrisului e încurajată ca "mister" (măcar parțial), ca sugestivă discontinuitate, ca mirabilă alcătuire de plinuri și goluri (ultimele constituind spații ale reveriei individualizatoare a cititorului, ecrane ale transpunerii noastre sub semnul
Reumanizarea criticii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16311_a_17636]
-
că și cuvintele, la rîndul lor, civilizează, modelează personalitatea cuiva, treptat, de-a lungul vremii, astfel încît să pot spune cu încredere: "Mult e dulce și frumoasă limba ce-o vorbim!" Obscenitățile articulate în public sau așternute pe pereți, pe ziduri, pe sticla securit a cabinelor de telefon noi, aspectuoase, reprezintă tot atîtea palme răsunătoare pe obrazul orașului, al Capitalei. După "iepoca" limbii de lemn, acea Sahară a monotoniei de import, grija, atenția față de cum vorbim și, mai ales, de ce vorbim
Insomnia cuvintelor by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/16310_a_17635]
-
dacă dl. Arăpașu a participat cu adevărat la devastarea, profanarea și incendierea sinagogii "Reșit Daath" ("începutul științei") din strada Antim, el va trebui să dispară fulgerător din fruntea bisericii ortodoxe române. Și alături de el, întreaga șleahtă de pupincuriști care fac zid viu în jurul acestei figuri mult prea controversate a vieții publice românești. Mă întreb ce atitudine va lua Academia Română, care în urmă cu un an l-a înălțat pe adulatorul lui Ceaușescu la rangul de "membru de onoare". Ce-i drept
Teoctist antimist by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16403_a_17728]
-
sale anterioare: The White Ballon (Camera d'Or, Cannes 1995) și The Mirror (Leopardul de Aur, Locarno 1997). Foarte interesantă și întâlnirea cu un regizor - Tom Tykwer (36 de ani) - figură emblematică a noii generații de realizatori, afirmați după căderea Zidului Berlinului în 1989 și care, prin creațiile lor, au făcut ca cinematograful german să redevină la ora actuală unul dintre cele mai creative și mai dinamice din Europa. 18 filme de lung metraj, 4 scurt metraje și 13 regizori - un
Bruxelles, mon amour! by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16415_a_17740]
-
să spun așa, în măsura în care autorul se apleacă asupra tuturor vîrstelor sale, începînd cu copilăria de la Deva, orașul de obîrșie, "centrul" vieții sale, pe care îl descrie cu dragoste, nostalgie și lux de amănunte atît în datele lui subiective (jocurile pe zidurile cetății în ruină, prietenii, meditațiile solitare) cît și obiective (legendele și istoria orașului, dezvoltarea lui urbanistică și industrială); continuînd cu propria-i traiectorie ideologică și filozofică, odată cu îndepărtarea de matricea părintească, onest mic-burgheză, și înregimentarea în partidul comunist ilegal, cu
Eclipsa by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/16431_a_17756]
-
9000 de locuitori: " Era un orășel bogat, cu o viață tihnită; mulți dintre locuitorii săi aveau pământ în împrejurimi, în suprafețe mai mari sau mai mici. Pe străzile mărginite toate cu arbori se înșirau pe atunci case scunde și cu ziduri trainice, cu grădini înecate de vegetație și brăzdate de straturi ordonate de flori; crengile merilor și caișilor înaintau de multe ori peste gard în stradă și trecătorul, uneori nevoit să se aplece, le putea culege fructele coapte ca în paradis
Annie Bentoiu își amintește... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16481_a_17806]
-
interesantă, pentru că îți lasă impresia că te strecori pe furiș în viața cuiva, că tragi cu urechea, fără ca pînă la urmă să înțelegi tot. Maryna este o făptură enigmatică, apropierea de ea se izbește în cele din urmă de un zid dincolo de care actele și deciziile ei sînt inteligibile. La urma urmelor, orice făptură e un mister. Non-americanismul lui Susan Sontag, așa cum se manifestă în acest roman, ține de o dez-idilizare a Lumii Noi, devenită o fata morgana care ascunde doar
O Europă interioară by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16563_a_17888]
-
tragicului uneori, și una bufă, carnavalescă și jubilatorie. Anne Cathrine Nesa combină, oarecum, cele două momente anterioare, depășindu-le, însă, pe amîndouă. Există în lucrările ei, inspirate direct din scrijeliturile și din intervențiile mai mult sau mai puțin accidentale de pe zidurile orașului, un lirism înalt și o sensibilitate fremătătoare, care trimit atît către memoria unei vitalități ocultate, a unei aluviuni preistorice stocate în amprenta unor misterioase fosile, cît și spre amintirea matricială a unei străvechi geometrii minerale, spre urma abstractă a
Expoziție la Muzeul "Florean" by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16562_a_17887]
-
Apare, în cele câteva studii consacrate acestui deceniu, o eroare foarte gravă de interpretare. Chiar dacă au fost constrângeri mai puține, libertatea nu li s-a oferit tinerilor scriitori, drept cadou politic. Ei sunt cei care și-au cucerit-o, spărgând zidul de mediocritate din jurul lor. Mesajul lui Iona, "E invers. Totul e invers!" și "Răzbim noi cumva la lumină!", a devenit mesajul civic al intelectualilor de mare performanță, care, la rândul lor, și-au pus în pericol carierele, s-au smuls
Poveste fără sfârșit by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/16540_a_17865]
-
fi pipăit crestele Himalaiei sau pustiul încins al deșertului Gobi. Atunci îmi dădusem seama că pătrundeam în altfel de civilizație, în cu totul alta decît cea europeană. Străjuită de lanțul Himalaiei, de imensitatea deșertului celui mai întins din lume plus Zidul gigantic pe care aveam să mă cațăr gîfîind de emoție dar și de grandoarea neomenească. Abea atunci îmi adusesem aminte de Condiția umană: La Chine est la Chine et le reste du monde est le reste du monde. Mai tîrziu
Spre China by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16596_a_17921]
-
ați plecat din București? Din București. București-Timișoara. Timișoara-Arad. Arad-Curtici. De fapt, ar fi trebuit să ne dăm jos cu o gară mai înainte, dar Bodolea era cam îndrăzneț. La Curtici, cînd am coborît, a trebuit să ne lipim imediat de zidul bisericii, pentru că era un proiector uriaș, care mătura cu lumina lui trenul și călătorii. Proiectorul se oprea la un metru de locul unde ne aflam noi și rămîneam în umbră. După ce acest proiector s-a plimbat de cîteva ori, căci
Theodor Cazaban: "În Scânteia erau asemenea minciuni, încît mi s-a părut un ziar mai mult decît suprarealist" by Cristian Bădiliță () [Corola-journal/Journalistic/16541_a_17866]
-
este legislația în Franța. Așa că ducîndu-ne acolo și atacînd această casă, ca să avem unde dormi, am găsit pe Ierunca și pe alți doi prieteni, Anton și Liza Cerbu. Evident, toți trei cu trecut de partea noastră. De partea cealaltă a zidului au apărut un domn Stoichiția, un altul, Arapu și un al treilea, Coteanu. A urmat o mică încăierare. Veneam din țară, unde se produsese ultima dramă cumplită, izgonirea Regelui, dintr-o țară de unde toată lumea voia să fugă, și ne-am
Theodor Cazaban: "În Scânteia erau asemenea minciuni, încît mi s-a părut un ziar mai mult decît suprarealist" by Cristian Bădiliță () [Corola-journal/Journalistic/16541_a_17866]
-
fiind de "a dezarticula /.../, de a desface trupul din cuvântul său". Dezbrăcat de haine și schingiuit, trupul victimei este de două ori înstrăinat, drept care el devine o închisoare care emite sunete de durere, disperare și solitudine. Pielea rănită este ultimul zid de apărare al trupului înainte ca acesta să fie, în mod simbolic, jupuit. Or, torționarul așteaptă exact acest lucru: ca victima să emită sunete și cuvinte care să legitimeze violența suferită. Chipul victimei este o "carte", iar gura este "ușa
LIMBAJELE DURERII by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/16576_a_17901]
-
cu nimic altceva. Urletul unui torționar cu pregnanță sonoră poate să facă să vibreze trupul supliciatului său. Prin lovirea alternativă a urechilor (după tehnica "telefonul"), un bâzâit interior face să vibreze capul victimei: sonoritatea se desfășoară, în acest caz, între zidurile trupului, și nu în afara lui. În supliciu se nasc scâncete, răsuflări speriate, sunete animalice, vorbe în răspăr, jumătăți de cuvinte, bolboroseli, vorbe înecate în gât, bufnituri: toate acestea alcătuiesc o sonoritate variată, întrucât fiecare parte atinsă violent sună altfel, iar
LIMBAJELE DURERII by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/16576_a_17901]
-
alb din Africa de Sud. Sonia Futtle se aruncă și ea pe urmele lui MacMordie. - Domnul Piper e un faimos romancier britanic! urlă ea din toți bojocii, dar momentul unor asemenea declarații neechivoce trecuse de mult. Tot mai multe rachete zburau spre zidul clădirii, pancartele erau sfîșiate și folosite ca arme de asalt, iar Piper se văzu tras înapoi în hol. - N-am împușcat pe nimeni, chițcăi el. N-am fost în viața mea în Polonia. Dar nimeni nu-l auzea. În jur
Tom Sharpe "Marea aspirație" (fragment) by Radu Pavel Gheo () [Corola-journal/Journalistic/11824_a_13149]
-
cu călărimea care a nimicit puterea egipteană 43, adică patimile, iar, după celelalte urcușuri este comparată cu un crin (χρίνον)44 simbol al curăției și al virtuții, în general, apoi cu o „grădină ... împrejmuită din toate părțile ca de un zid de amintirea poruncilor”45. Înaintând fără încetare, mireasa a sporit atât de mult în căile virtuții încât „din gura ei odrăslește raiul” (βλαστάνειν παράδεισον)46. Ea și-a făcut gura „izvor de miere” (μέλιτος ποιῆσαι πηγήν τό στόμα) și limba
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
ca de "katiușe" și un huruit ca de tancuri "Ferdinand" la Cotul Donului... Culmea e că, din profil, iuncheru' seamănă simultan cu domnul Prim-ministru Tăriceanu și cu domnul general Stănculescu pe când avea piciorul în ghips... Doamne, ferește-ne de zidurile Târgoviștei!... -Ca să vezi! Și soacră-ta, ce zice de toate astea ? Că o știu mare tălmăcitoare de visuri? -Da' ce ? Mai vorbește cu mine ? De când cu cele trei liste de medicamente, compensate, o doare-n cotul drept și pupă
Așa grăit-a Haralampy... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11848_a_13173]
-
ba chiar și guri de canalizări care aduc și ele ce aduc de pe la câteva din curțile boierești. Pe drumurile ce duc spre aceste palate sunt o sumedenie de gropi deoarece aceiași boieri ai vremurilor noi, când și-au ridicat semețe ziduri proprii au adus mii de basculante sau "tiruri" cu diverse materiale care cântăreau greu și călcând pre moarte, călcând greu și apăsând și mai greu, spărgeau vechiul asfalt. Ar fi fost firesc (ne închipuiam noi) ca aceste drumuri pe care
Palate pustii by Anatolie Paniș () [Corola-journal/Journalistic/11876_a_13201]
-
impozitul de la localnicii Snagovului, să plătească reparația drumurilor ce duc înspre palate. în fapt, toată marginea de Lac Snagov a fost acaparată decisiv de către noii boieri. Ei au onoare, noi avem dreptul la paloare. De jur-împrejurul acestor palate s-au înălțat ziduri din beton, adevărate metereze de până-n 4 metri înălțime (caz boier Cataramă) pe unde însă nu mai pătrunde nici ochiul omului, nici vrabie, nici rândunică, nici vânt. înăuntrul acestor metereze clima e stătută. N-ai cum s-o primenești. Ei
Palate pustii by Anatolie Paniș () [Corola-journal/Journalistic/11876_a_13201]
-
pentru ochii lumii. Spre deosebire de acei olteni, noii ciocoi din Snagov și-au ridicat palate că la soare te mai poți uita, dar la ele ba. Povestea noastră e însă alta. în aceste palate nu locuiește nimeni. Ici, colo, și dincolo de zidurile acelea înalte, câte un paznic mai udă o floare, ori udă gazonul, sau mai dă cu mătura pe mozaicul ce duce la intrare. Alții au în grijă niște câini mari cât vițeii, care latră gros, hău, hăuuu... în loc de ham, ham
Palate pustii by Anatolie Paniș () [Corola-journal/Journalistic/11876_a_13201]