2,112 matches
-
cutremur; și toată firea va fi adusă la cercetare și cărțile care vor avea scrise în ele, în toată amănunțimea, faptele, cuvintele și gândurile noastre, se vor deschide, dezgolindu-se prin ele tuturor toate cele săvârșite de noi în toată zidirea 73, ca să-și cunoască atât unii altora păcatele, cât și fiecare pe ale sale, citind fără putință de înșelare cartea conștiinței sale; în care cei ce vor sta de-a dreapta vor primi negrăitele bunătăți făgăduite, iar cei ce vor primi
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Toate bunătățile nu au sfârșit, nu cunosc capăt, nu pot îmbătrâni, nici se veșteji, sunt fără de bătrânețe și fără de moarte. Acolo nu-i nici o tulburare, ca aici, nici un zgomot, ci multă este ordinea tuturor, cu cuvenită bună-rânduială; cu toții înalță Stăpânului zidirii văzute și nevăzute, ca dintr-o țiteră, cu ritm, o cântare, prea bine întocmită, mai plăcută decât toată cântarea, iar sufletul săvârșește acolo Dumnezeiasca Liturghie ca în niște altare sfinte și în niște taine dumnezeiești”. (Sf. Ioan Gură 87 de
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
clădirea cea nouă, tot așa și apostolii, vrând să zidească această mare clădire, Biserica aceasta care-i ridicată în întreaga lume, n-au săpat adânc, ci găsind temelie veche, cea pusă de prooroci, n-au stricat-o, n-au mișcat zidirea și învățătura, ci au lăsat-o neclintită și pe ea au turnat învățătura lor, credința aceasta nouă a Bisericii. Și ca să vezi că n-au mișcat vechea temelie, ci au zidit pe ea, ascultă-l pe Pavel, zidarul cel înțelept
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
și pe ea au turnat învățătura lor, credința aceasta nouă a Bisericii. Și ca să vezi că n-au mișcat vechea temelie, ci au zidit pe ea, ascultă-l pe Pavel, zidarul cel înțelept, că ne arată cu de-amănuntul chipul zidirii. Că el este zidarul cel înțelept! Ca un înțelept zidar, spune el, am pus temelia. Dar să vedem cum a pus temelia! Am pus-o, spune el, peste altă temelie veche, pe temelia proorocilor. De unde știm asta? Nu mai sunteți
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
de scurt - în priceperea unui lucru, pe când Dumnezeu nici această greutate nu o simte, ci după cum pietrele sunt mai grele decât penele cele mai ușoare ale păsărilor, pe atât mintea noastră este în urmă în ceea ce privește graba cu care Dumnezeu plăzmuiește zidirile. Ai admirat puterea Lui la facerea pământului? Acum gândește-te iarăși cum a făcut și cerul din ceea ce nu era, cum a făcut stelele cele nenumărate, cum a făcut soarele și luna, și toate acestea au fost făcute din ceea ce
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
aceasta atât de scurtă. Dar dacă toate acestea sunt pentru viața de acum, apoi ce nu va face pentru cea viitoare? Și dacă nu va fi viața viitoare, apoi atunci noi suntem cu mult mai prejos și mai necinstiți decât zidirile cele făcute pentru noi. Căci și cerul, și pământul, și marea, și râurile sunt mai statornice decât noi, ba chiar și unele din necuvântătoare, ca de pildă vulturul și elefantul și altele multe, care se bucură de un timp mai
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
corespunzător, s-au făcut unele modificări: "Am poroncit alcătuirea planului pentru un ospițiu îndemănatec și chibzuit în privire cu regulile ospitalicești. Acest plan, săvârșindu-se acum de către arhitectul Kugler, după indicațiile și povățuirile Protomedicului țării, am poroncit a se începe zidirea cea nouă și a se clădi treptat, conform mijloacelor cu o combinație să se cuprindă și să se înlocuiască cu vremea încăperile cele vechi, câtu va urma lucru, ospițiul însă nu va înceta a primi infirmi, după închipurile de astăzi
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
noi suntem stăpânii limbei, ci limba e stăpâna noastră. Precum într-un sanctuar reconstruim piatră cu piatră tot ceea ce a fost înainte după fantezia sau inspirația noastră momentană, ci după ideea, în genere și în amănunte, care-a predomnit la zidirea sanctuarului astfel trebuie să ne purtăm cu limba noastră românească. Nu orice inspirație întâmplătoare e un cuvânt de-a ne atinge de această gingașă și frumoasă zidire, în care poate că unele cuvinte aparțin unei arhitecturi exotice, dar în ideea
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
momentană, ci după ideea, în genere și în amănunte, care-a predomnit la zidirea sanctuarului astfel trebuie să ne purtăm cu limba noastră românească. Nu orice inspirație întâmplătoare e un cuvânt de-a ne atinge de această gingașă și frumoasă zidire, în care poate că unele cuvinte aparțin unei arhitecturi exotice, dar în ideea ei generală este însăși floarea sufletului etnic al românimii."102 În virtutea acestor ecuații ontologice, cuvântul grăiește adevărul chiar și atunci când vrea să-l ascundă. Sau mai ales
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
Eva"; apoi Adam și-a construit, din alte coaste ale sale, alte Eve decât cea "oficială". Mâniat foarte, Dumnezeu "l-a izgonit din rai / pentru suprarealism..." Meșterul Manole, arhitectul, se lasă jertfit, cerând să se prăbușească singur de pe propria-i zidire, fiindcă: "Așa cere tradiția". Din unghiuri schimbătoare, se fac aluzii (într-un volum ori altul) la Ulysse, Laocoon, Iov, Don Juan, la celebrități ca Zenon, Seneca, Ovidiu, Dante, Edgar Poe și alții în partituri cu alte rezonanțe decât cele știute
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
banale și nesemnificative ale piesei care numai întreagă poate da efectul artistic". Marginalii la volume de versuri, pagini memorialistice ori de ficțiune (pe fundaluri felurite), monologuri și aforisme veritabile eșantioane de scriitură artistă constituie materia unei cărți de vădit rafinament: Zidirea (1978, reeditare întregită 2004). Eseistul cu imaginație glosează vioi despre "construcția" prin limbaj; termenul "zidire", străvechi, îi pare mai elocvent: "O adevărată construcție impune un fel de ritual, o succesiune exactă a faptelor, ca în toate activitățile umane fundamentale și
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
de versuri, pagini memorialistice ori de ficțiune (pe fundaluri felurite), monologuri și aforisme veritabile eșantioane de scriitură artistă constituie materia unei cărți de vădit rafinament: Zidirea (1978, reeditare întregită 2004). Eseistul cu imaginație glosează vioi despre "construcția" prin limbaj; termenul "zidire", străvechi, îi pare mai elocvent: "O adevărată construcție impune un fel de ritual, o succesiune exactă a faptelor, ca în toate activitățile umane fundamentale și cu o istorie ancestrală". Totuși, "o operă literară nu poate fi asemuită cu o zidire
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
zidire", străvechi, îi pare mai elocvent: "O adevărată construcție impune un fel de ritual, o succesiune exactă a faptelor, ca în toate activitățile umane fundamentale și cu o istorie ancestrală". Totuși, "o operă literară nu poate fi asemuită cu o zidire, ea nu are sau nu mai poate avea caracterul propriu de structură, de construcție, propriu oricărei zidiri (...); ea va fi un fluid continuu, lipsit de orice constrângere sistematică", ceva "aidoma vieții" (p. 15, 21). Sunt repuse în chestiune situații din
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
a faptelor, ca în toate activitățile umane fundamentale și cu o istorie ancestrală". Totuși, "o operă literară nu poate fi asemuită cu o zidire, ea nu are sau nu mai poate avea caracterul propriu de structură, de construcție, propriu oricărei zidiri (...); ea va fi un fluid continuu, lipsit de orice constrângere sistematică", ceva "aidoma vieții" (p. 15, 21). Sunt repuse în chestiune situații din Missa solemnis, revin pe podium apariții diverse din poeme, Aspasio, Pelicanul, melcul Adeodatus. În Zidirea e multă
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
propriu oricărei zidiri (...); ea va fi un fluid continuu, lipsit de orice constrângere sistematică", ceva "aidoma vieții" (p. 15, 21). Sunt repuse în chestiune situații din Missa solemnis, revin pe podium apariții diverse din poeme, Aspasio, Pelicanul, melcul Adeodatus. În Zidirea e multă mitologie personală. Revine, ușor modificată, o constatare ca: Res intensissima, res realissima. Clasificările în poezie "clasică, romantică, modernă, post modernă, șaizecistă, nouăzecistă etc." irită. Câte ceva din toate acestea, tentații din toate unghiurile, grefe din marii antici, din Eminescu
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
au reclădit în permanență altele noi. De fapt, vorbim de un ciclu al vieții și al istoriei, cu bucuriile și tristețile lui, împletind măriri și decăderi, despre care putem spune că își va urma cursul în același cadru geografic. b. Zidirea tectonică Ținuturile noastre s-au zămislit dintr-o teribilă înfruntare tectonică. Pentru a înțelege zbuciumul acestei nașteri, ar trebui să închidem ochii și, folosindu-ne puterea minții, să ne întoarcem în timp la vremuri care pot fi doar închipuite. Așadar
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
naturii. Sufletul ne este invadat de intense trăiri, iar mintea cugetă la însăși ființarea noastră. Într-o teribilă învălmășeală, uriașii telurici se trag, alunecând unul sub celălalt, iar brațele (marginile) lor se cuprind (întrepătrund). Așa s-a întâmplat că, în zidirea gliei noastre, segmente din plăcile est europeană și ponto moesică, angrenate în coliziune cu aria carpatică, s-au subdus sub cea din urmă. O cumplită zbatere, rezultată din încleștarea coloșilor, pune stăpânire pe adâncurile pământului. Spectacolul înfruntării din subteran îl
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
edificiului românesc a fost supradimensionat. În realitate, din participarea indo europeană la formarea noastră s-a păstrat destul de puțin pe filieră geto dacică. Și nu doar e cazul lor, ci și al slavilor, presupuși că au așezat multe cărămizi la zidirea seminției noastre. Mai degrabă, putem spune că am rămas cu o parte din contribuția triburilor înrudite, de aproape sau de departe, cu geto dacii și slavii, provenind din Caucaz și Orientul Mijlociu. În România, aportul R1b, specific romanilor, dar și unei
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
noi puterea de a lumina și încălzi cu adevărat cosmosul întunecat și rece. martie 2014 mai 2015 Cuvânt de încheiere Deși prezenta lucrare nu și-a propus să aibă o ținută strict științifică, mă simt obligat de a preciza că zidirea acesteia a presupus asumarea unei diversități de idei vehiculate în diferite domenii de specialitate. Studiile și cărțile lecturate de-a lungul anilor au fost așezate ca niște cărămizi la temelia cunoștințelor mele. Pe această bază mi-am construit, cu sprijinul
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
și promoroacă. În prima versiune a poeziei, cu titlul inițial Tristeță, iar mai tîrziu Melancolie, tînărul poet scria îndurerat despre ea: "Cu multele-i icoane stă lumea risipită Ninsoarea viorie acopere-amorțită Întinsele ei plaiuri... și ca unse cu var Lucesc zidiri, ruine, pe cîmpul solitar. Și țintirimul doarme și crucile stau strîmbe O cucuvaie sură sună-n streine limbe .................................................................... Clopotnița plesnește, în stîlpi izbește toaca, Aripa unui demon sfîșie promoroaca ........................................................................ Și în convoi de iluzii ce luminau ca stele, A fost
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
din această modernă cutie a Pandorei - revoluția în știință și tehnică - sunt ambivalente: ele pot genera progres, dar pot aduce și distrugeri; pot deschide omenirii zări luminoase, dar pot fi și instrumente cinice ale dominației, terorii, sufocării; pot contribui la zidirea unei noi civilizații, dar pot totodată să o ruineze pe cea veche. Pentru prima dată în istorie, omul a dobândit puterea de a săvârși acte de o asemenea natură și dimensiune, încât să pună în cauză însăși supraviețuirea speciei umane
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
poruncește Creatorului-Lumii-Noi să clădească În Sudul Îndepărtat o Închisoare În care demonii să fie Întemnițați pe veci, după Frashegird 93. Psalmul maniheist copt 233 ne dă și alte amănunte: „Alături de Întreaga lume, care va exista un timp, se află o zidire mare, clădită În afara lumii acesteia. CÎnd Ziditorul ei va fi gata, lumea Întreagă se va destrăma, i se va da foc, pentru ca flăcările s-o nimicească”94. Rămășițele de Lumină Împrăștiate vor fi adunate Într-o ultimă Statuie, andrias, iar
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
semen; semenii; servește; sfat; a sfătui; solidar; speranță; sponsor; a sta; stare de bine; suflet bun; super; a supune; a tăcea; tinde; tot; toți; de treabă; țopăi; Ucraina; umanitar; umanitate; ușor; vecin; vecinul; viața; virtute; viteaz; vizita; voință; a vrea; zidire (1); 843/341/117/224/3 ajutor: nevoie (74); prieten (38); sprijin (32); bunătate (26); salvare (21); mînă (16); ambulanță (12); necesitate (10); help (9); prieteni (9); spital (9); susținere (9); părinți (8); bani (7); bine (7); binefacere (7); medic
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
3); ciment (3); duritate (3); jos (3); de piatră (3); puternic (3); suport (3); arde (2); bătaie (2); cană (2); educație (2); groasă (2); încredere (2); pilon (2); rădăcină (2); solidă (2); strămoși (2); trainic (2); viață (2); viitor (2); zidire (2); a avea obiectiv; acid; acoperit; adăpost; așezămînt; avariat; bară; bază de încredere; bine clădit; biserică; bolțari de piatră; bucurie; cap; carte; la casă; case; căldură; centură; cimitir; construi; credință; cunoștințe; cutie; i-a dat; îi dau; daună; definitiv; drum
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
teamă ca Sfânta Vineri să nu le apară noaptea în vis ca să le certe și să le schilodească. Vinerea bărbații nu lucrează la vie, nu găuresc în lemn, nu încep nici un lucru, nu cumpără și nu vând. Vinerea simbolizează ziua zidirii omului, este ziua când s-a răstignit Hristos. Sâmbăta este o zi nefastă, cea mai nenorocoasă din săptămână, având un ceas rău. Sâmbăta nu se începe nicio lucrare și nu se pleacă la drum. Duminica este o zi bună, o
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]