55,332 matches
-
1023 vagoane de sare, 4902 vagoane de furaje, 279 vagoane de tutun, 528.647.000 țigări. Iar chibrituri: 35.134.000 cutii... Din septembrie 1944 până la 1 iulie 1945 se livrează Armatei Roșii 385.000 tone de alimente - numai rația zilnică de făină se ridica la 851.482 de porții! Încât "România devensie o veritabilă colonie a Rusiei, când țările Europei vestice renunțau la coloniile lor care, pe rând, și-au câștigat independența." Bani mai necesita și întreținerea Comisiilor aliate de
Cu istoria nu-i de glumit by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16203_a_17528]
-
lucrurile "împotmolindu-se", dublate de cea propusă de Michčle Hechter. Punctul de pornire este un interviu din aprilie 1999 al tinerei scriitoare Mărie Darrieussecq, (autoare a volumului de mare succes Truismes) care face dovada instituționalizării scriitorului, devenit "un vrai ", scriind zilnic, responsabil de meseria lui, conștient de necesitatea de a scrie. Dar Michčle Hechter preferă să rămînă o "veșnică începătoare". "Jeux et désespoir, justesse et inanité, clarté et flottement" - afirmă Barthes (citat și el de autoare) în Délibération "M.&M. story
Michčle Hechter and Mihail Sebastian by Simona Brînzaru () [Corola-journal/Journalistic/16198_a_17523]
-
Întreaga populație din orașul Angora, trimiși legați spre Cezareea, după cinci ore de mers, a fost toată măcelărită într-o vale. La Trabzon bărbații armeni, îmbarcați în bărci pentru ca în largul Mării Negre, jandarmii să-i ucidă pe toți. Ambasadorul primeau zilnic rapoarte de la consulii săi despre aceste atrocități. Protestele sale rămîneau fără consecințe. Alți armeni, încolonați în sinistre convoaie de cîteva sute sau mii de oameni disperați, luau calea deșertului. "Adevărul este, notifică ambasadorul, că aproape șase luni încheiate, din aprilie
Genocidul armenilor din 1915 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16211_a_17536]
-
unei politici de risc asumat, cu debutanți pe care să poată miza în perspectivă. Esențială este și componenta publicitară. Interesul mediilor suprasaturate de informație poate fi trezit doar de o campanie puternică; în fiecare oraș mare sunt zeci de concerte zilnic, circulă sute de CD-uri săptămânal, selecția nu se poate face la întâmplare, ea trebuie ajutată; este misiunea impresarului și dacă acesta nu este în măsură să exercite influență, cercul se închide. Lipsa de informare a mediilor vestice cu privire la artiștii
O reușită by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16260_a_17585]
-
scepticismul modernismului. Pe străzile orașelor din Rusia sovietică, distinsul britanic descoperă tramvaie și troleibuze supraaglomerate, din care oricînd se poate prăbuși fatal un călător, oameni dispuși să vîndă piane și covoare scumpe pentru un braț de lemne, țărani care sosesc zilnic la Leningrad, în căutare de slujbe, de bani, de mîncare. Intelectualii pe care îi cunoaște sînt adeseori temători de contactul cu un străin, naivi, patetici într-un fel pe care Berlin își dă seama că nu-l poate înțelege. Spectacolele
Isaiah Berlin în Rusia sovietică by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16263_a_17588]
-
Ați publicat totuși, în anii la care vă referiți, numeroase volume de versuri: Sufletul nostru (1949); An viu - nouă sute și șaptesprezece (1949); Tinerețe (1953); Florile patriei (1954); Versuri alese (1955), apoi Vârstele anului (1957); Dialogul vântului cu marea (1957); Sărbătorile zilnice (1961); Spectacol în aer liber (1961); Să ne facem daruri (1963). În ce măsură aceste volume poartă pecetea epocii în care au fost scrise? Ultimele cinci volume de care pomeniți reprezintă "întoarcerea poetului la uneltele sale". După un ocol de aproximativ opt
Nina Cassian - "Simțeam nevoia unei evadări într-o zonă în care se mai putea strecura feeria" by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/16234_a_17559]
-
altminteri, era o aceeași iritare, ajunsă uneori pînă la exasperare, față de avalanșa de "semne" ale unei receptări cultice, iconodule, a lui Eminescu, "semne" la a căror amănunțită inventariere eseiștii, din păcate, au renunțat, parte din ei considerîndu-le probabil arhicunoscute, hrană zilnică a culturii românești. În mod paradoxal, tocmai această inadecvare s-a dovedit fructuoasă, declanșînd reacțiile ce au urmat. Într-un fel - m-am gîndit încă imediat după apariție -, grupajul de articole din Dilema avea să fie reportajul propriului său efect
Vechi dispute, noi argumente by Liviu Papadima () [Corola-journal/Journalistic/16269_a_17594]
-
într-un univers epic în care singurul Dumnezeu este cuvîntul scris. Protagonistul românului este Hanta, iar ocupația lui e reciclarea gunoaielor din Praga într-o uriașă presă hidraulică. În pivniță în care lucrează înconjurat de șoareci și șobolani, Hanta hrănește zilnic, timp de treizeci și cinci de ani, nesățioasa mașinărie, care înghite laolaltă cu tot felul de obiecte, cărți. Volume scumpe, îmbrăcate în piele fină, cu foita subțire aurita pe margini. Reproduceri de tablouri celebre. Kant, Seneca, Goethe, Schiller, Schopenhauer. Dicționare și albume
Rezistenta prin cultură by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16457_a_17782]
-
serios să reflectăm mai atent la această condiție a dizidentului care nu protestează în piață publică, nu împrăștie manifeste, ci citește pe ascuns un tratat de filozofie idealista, sau își încredințează gîndurile unui jurnal. Hanta, eroul din acest român, duce zilnic acasă tomuri salvate de la măcelul mașinii hidraulice. Cămăruța lui sordida e un depozit de cărți îngrămădite pretutindeni, ca o fortăreața menită să-l apere, odată ce s-a refugiat înăuntrul ei, de lumea de-afară. Dar aceeași fortăreața amenință să se
Rezistenta prin cultură by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16457_a_17782]
-
-l devoreze. Culcat pe spate, în patul sau strimt, Hanta privește în sus și împrejur stiva de cărți oricînd pregătită să se prăbușească asupra lui, ca o sabie a lui Damocles ordonînd revanșa rîndurilor distruse în fălcile mașinii. Deși salvează zilnic o carte, și în felul acesta garantează supraviețuirea în abstract a unei lumi altminteri pe cale de dispariție, Hanta e copleșit de povară unei culpabilități pe care nimic nu o poate îndepărta. Pentru fiecare carte salvată, altele sînt distruse. Dar mai
Rezistenta prin cultură by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16457_a_17782]
-
ziare le-o fac de un deceniu: o educație a subculturii triviale și a violenței de gestică și de limbaj. Le-a fost ușor să recunoască în Vadim pe unul din protagoniștii divertismentelor de două parale pe care le vedeau zilnic pe micul ecran și le-a fost mai greu să distingă elementul parodic din orice artă, fie și de prost gust, identificîndu-se pînă la urmă cu liderul P.R.M. care li s-a părut nașpa și marfă. Lăudînd trezirea la realitate
Cine l-a inventat pe Vadim by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16518_a_17843]
-
română, socotește, în stilul ei inimitabil, că trăsătura dominantă a regelui Ferdinand era timiditatea. " Cine nu l-a cunoscut nu și-ar putea imagina ce nenorocire poate fi timiditatea atunci cînd timidul e chemat, prin natura poziției sale, să facă zilnic gesturile de autoritate, de prioritate pe care i le cere rangul". Martha Bibescu, care l-a cunoscut încă de pe vremea copilăriei, își aduce aminte: "De aceea nici nu intra într-un salon altfel decît pieziș, ca și cum umărul stîng s-ar
Regele Ferdinand by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16538_a_17863]
-
C. Rogozanu S-a scris despre Catalogul mișcărilor mele zilnice, primul volum din jurnalul lui Radu Petrescu, dar parcă nu îndeajuns. Impactul nu a fost pe măsura așteptărilor (editorilor și specialiștilor) și una dintre cauze (cel puțin) poate fi intuită: este un jurnal atipic în avalanșa de memorialistică de după '90
Mișcări zilnice și mișcări istorice by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16571_a_17896]
-
ci o prefer aceleia" etc. Acestea sînt doar cîteva dintre fațetele Catalogului, o carte în care literatura însăși este personaj, este acea "a treia dimensiune" care conferă, paradoxal, credibilitate realităților indiferent de "mărimea" lor istorică. Radu Petrescu, Catalogul mișcărilor mele zilnice. Vol. I: 1946-1951/ 1954-1956. Ed. Humanitas, 1999, 646 p., f.p.
Mișcări zilnice și mișcări istorice by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16571_a_17896]
-
răi, realitate (complicată foarte) și ficțiuni (de gustat ca atare). Nuanțe și verigi intermediare nu există. Este motivul pentru care urmărește cu detașare la TV filme violente ori partide de wrestling, dar suferă la cele mai mici perturbări ale programului zilnic. Într-o parte avem ficțiunea, în cealaltă realitatea, percepută ca îngrozitor de complexă, încurcată, aleatorie. Toate aceste date ale bolii lui Matthew nu fac decât să sublinieze și mai bine, prin contrast, frumusețea lui morală, candoarea serafică, angelismul de care tatăl
La școala Harmony by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11838_a_13163]
-
Mircea Mihăieș Intr-o lume dominată de tsunami-uri, de confruntări armate între triburi și neamuri, atentate sângeroase intrate în logica existenței zilnice, de asasinarea unor lideri politici, de corupția la cel mai înalt nivel, de nesfârșitele boli ale Papei, de nesiguranța generală a planetei pe care trăim, câte o imagine ți se blochează pe retină și nu mai scapi de ea. Pentru
Omul de cauciuc by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11851_a_13176]
-
cu o muncă nespusă, continuă. Exercițiul acesta este, poate, dintre cele mai dificile. Există instalată, de pildă în teatru, un soi de comoditate a actorului, pe de o parte, precum și a regizorului, pe de altă parte. Puțini actori au grijă, zilnic, ca muzicienii sau ca balerinii, de "instrumentele" lor, de corp, de voce, de provocarea întîlnirii cu personajul, de lumile lui. Există o anumită suficiență, chiar o aroganță față de limitele fizicului și ale psihicului. Care conviețuiesc cu noi. Și nu întotdeauna
Studii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11866_a_13191]
-
pe care mi le-ați trimis nu scrie nimic ,chiar nimic, despre aceste împrejurări foste, atât de importante. Cum poți face biografii trecându-le cu vederea? Ignorându-le? În cursul anilor de studii, când ne formam, legăturile dintre noi erau zilnice. După masă, pe la orele 5, Jenică se înființa; deseori mai veneau încă trei patru colegi. V-am mai scris despre asta. Atunci locuiam în casa bunicului ( "Conu' Mitiță"). El murise de mult, în 1916, aproape în același timp cu Regele
Mărturii inedite despre Ion Țuculescu - In memoriam Eugenia Iftodi by Dr. S. Sturdza () [Corola-journal/Journalistic/11869_a_13194]
-
și acuma, la capătul actualei străzi "Pictor Verona". Camerele mari erau închiriate unei societăți agricole. Fostele locuințe de servitori fuseseră frumos amenajate pentru mine.Aveam de toate: pat, mobile, pian. Buna mea mamă, avusese grijă... Era plăcut. Jenică Țuculescu venea zilnic. Se întâmpla să mănânce la mine. Mă anunța zicând: " Vin la o conopidă". Pe vremea aceea, cel mai ieftin zarzavat: mi se dădea zilnic conopidă. În afară de acestea, au fost numeroase împrejurările colegial-amicale în care mă vedeam cu Țucu. Mergeam cu
Mărturii inedite despre Ion Țuculescu - In memoriam Eugenia Iftodi by Dr. S. Sturdza () [Corola-journal/Journalistic/11869_a_13194]
-
Aveam de toate: pat, mobile, pian. Buna mea mamă, avusese grijă... Era plăcut. Jenică Țuculescu venea zilnic. Se întâmpla să mănânce la mine. Mă anunța zicând: " Vin la o conopidă". Pe vremea aceea, cel mai ieftin zarzavat: mi se dădea zilnic conopidă. În afară de acestea, au fost numeroase împrejurările colegial-amicale în care mă vedeam cu Țucu. Mergeam cu el la expoziții, la concerte, la operă etc. Chiar și în cursul vacanțelor de vară, eram deseori împreună. În scrierile pe care mi le-
Mărturii inedite despre Ion Țuculescu - In memoriam Eugenia Iftodi by Dr. S. Sturdza () [Corola-journal/Journalistic/11869_a_13194]
-
că în fostul partid de guvernământ consensul predomină și că formula de conducere va fi colegială, adică după modelul constituției romane unde în frunte se aflau doi consuli; poate că imitația va merge până acolo, încât conducerea efectivă va alterna zilnic între cei doi; dar, mai degrabă cred că raporturile dintre cei doi consuli ai PSD vor fi similare raporturilor dintre Iulius Caesar și colegul său de consulat din anul 59 î.d.Cr. Calpurnius Bibulus: în asemenea măsură îl scosese din
Eșecul lui Galba by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/11896_a_13221]
-
în rolul trăpașilor înzorzonați și înzurgălăiați. Că Vadim își face o socoteală greșită imaginându-și că, schimbând tonul, îi va convinge pe români să-i voteze partidul, se va convinge cât de curând. Nu e suficient să ții un talk-show zilnic, turnând cu tolcerul în capul românilor doctrina european-naționalistă spre care se îndreaptă, pare-se, partidul. Mesajele trebuie ambalate atrăgător și, mai ales, diseminate. Oricâtă energie ar poseda Vadim Tudor, oricâtă poftă de a se asculta vorbind, oricâte idei și oricâte
Lumea după Vadim by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11895_a_13220]
-
al unei cercetări în trei părți. Formal, cel puțin, continuă mai curînd "proiectul" din 2000, În căutarea comunismului pierdut, o "culegere" de analize despre literatura perioadei, cu pete de culoare biografice. A face, aici, "arheologia" relațiilor dintre literatură și viața zilnică ar trăda oarece prețiozitate, mai ales că firele sînt, de obicei, destul de la vedere. Literatura, confiscată de regim, devine repede instrument de "paradă", cale de-a specula emoțiile și de-a forma sensibilități care, întotdeauna, sînt mai greu părăsite decît
Citiți-le noaptea! by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11929_a_13254]
-
de imaginea femeii self-confident, cu carieră de succes ș.cl., câte articole despre feminism citim într-o lună în mai toate periodicele culturale, la câte conferințe universitare despre feminism suntem invitați în decurs de un semestru, câte trupe muzicale girl-power ascultăm zilnic la radio... În ceea ce privește statutul problematic al femeii în societatea falocratică, literatura românească pare să fi pierdut startul. Nu i-a rămas decât să proiecteze această abordare fie asupra comunităților tradiționale marginale (rrome, din zona rurală sau de mahala), fie asupra
Disertație de gen romanțată by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11924_a_13249]
-
Alfred, odată persoană autoritară în sânul familiei, intră într-un soi de vegetație. Începe să prefere un anume fotoliu și caută un spațiu cât mai ascuns de ochii celorlalți. Bătrânețea nu e imaginea cosmetizată din reclamele pe care le vedem zilnic la televizor. Bătrânețea nu înseamnă (numai) indivizi veseli, plini de vitalitate, alergând pe biciclete alături de batalioane de nepoți. E teamă. Invaliditate. Descompunere. Dependența de ceilalți. Alfred e cazul clasic al bolnavului dependent de familie, mai exact, de soție. Care sunt
O carte în două lecturi by Georgiana Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/11916_a_13241]