5,341 matches
-
ambele părți; grupurile se înfruntă prin acțiuni și contraacțiuni reciproce; fiecare grup încearcă să-și creeze o poziție relativ favorabilă în comparație cu cea a adversarului. În ceea ce privește tipologia conflictului, criteriile luate în considerare sunt foarte variate, rezultând o multitudine de clasificări, care pun în evidență complexitatea fenomenului. Ioan Frujină și Angela Teșileanu clasifică conflictele în funcție de: numărul de persoane implicate - individuale, interioare, între două sau mai multe persoane, de grup, colective; gradul de relevanță - minore și majore; gradul de dezvoltare în timp - instantanee sau intermitente; natura
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
unii față de ceilalți informațiile privitoare la activitatea desfășurată. Bineînțeles, conflictele, anxietatea și ineficiența erau mult mai pronunțate în cea de-a doua agenție (Blau, apud De Visscher, Neculau, 2001). Concluziile cercetării lui Blau sunt cu atât mai valoroase cu cât pun în evidență și efectele pe care conflictele le produc în cadrul grupurilor de muncă, și anume ineficiența și nivelul crescut de anxietate. O altă cauză a conflictelor este dată și de diferențele inerente dintre oameni (cum sunt, de exemplu, diferențele de experiență) sau
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
față de cei nou angajați și cu mai puțină experiență, dar care au fost plasați la un nivel ierarhic superior datorită studiilor. Dintr-o altă categorie de diferențe care stau la baza conflictelor de la locul de muncă și care au fost puse în evidență de cercetările în domeniul organizațional fac parte cele care țin de personalitatea fiecărui angajat. Se știe faptul că oamenii au personalități, perspective, norme sau modele de comportament diferite. De exemplu, unele persoane prețuiesc munca în echipă și cooperarea, în timp ce alte
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
ulterioară a firmei. Strategia de personal orientată valoric: se bazează pe respectarea intereselor, dorințelor sau aspirațiilor personalului, concomitent cu folosirea corespunzătoare a potențialului acestuia. Această strategie aduce în prim-plan necesitățile angajaților și este mult mai adecvată și folositoare, întrucât pune în evidență valorile importante pentru o organizație. Spre exemplu, renumita companie germană de automobile BMW se ghidează după câteva astfel de valori, între care menționăm: dorința de echitate sau dreptate, principiul performanței, realizarea personală în cadrul și în afara muncii, relațiile sociale, informarea și
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
alta. Am considerat că, din perspectiva conflictului organizațional, cele mai importante politici de personal sunt politica recompenselor și a nivelului de salarizare, politica tratamentului egal sau cea a oprtunităților egale și politica de dezvoltare și promovare a angajaților. Pentru a pune în evidență influența pe care aceste trei tipuri de politici o au asupra indicelui de conflict din cadrul grupurilor de muncă și asupra stilului de abordare a situațiilor conflictuale trebuie să ne gândim la efectele produse de absența sau folosirea necorespunzătoare a acestora
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
conflict (A2). Tratament egal Posibilități de promovare Nivel de salarizare Indice de conflict C1 569 570 542 1832 C2 777 822 819 1243 Tabelul 1. Rezultatele obținute de cele două grupuri de subiecți la chestionarele A1 și A2 Pentru a pune în evidență relația existentă între scorurile obținute de subiecți la chestionarele A1 și A2 am procedat prin calcularea coeficientului de corelație Pearson și am obținut valoarea - 0,540, ceea ce înseamnă că între cele două variabile există o corelație negativă semnificativă, în sensul
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
în mod natural, conduita unei persoane evaluată în termeni absoluți înregistrează variații în trecerea de la o situație la alta, dar concomitent asumă că, în termeni relativi, între situațiile succesive, conduita acesteia rămâne stabilă. Această „variabilitate cu rată constantă” poate fi pusă în evidență atunci când este posibilă compararea mai multor indivizi sub aspectul unuia sau mai multor comportamente. Tipul D asumă o variabilitate diferită a persoanei de la situație la situație. Acest tip este caracteristic modelelor interacționiste care consideră că variabilitatea este explicată cel mai
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
de noblețe”( Amédée, Megglé, 1997,p. 165). În aceste circumstanțe, se evită „un veritabil război al sexelor (Amédée, Megglé, 1997, p. 159) și se realizează „devenirea persoanei făcute pentru comuniune” (Amédée, Megglé, 1997, p. 167). În esență, textele religioase creștine pun în evidență două viziuni: una care promovează și alta care neagă oarecum categoric și violent caracterul sacru al procreației/erosului (Berar, 1976, pp. 204-205). Atitudinea promovată este tributară concepției că erosul se justifică numai în măsura în care scopul său este perpetuarea speciei. Orice experiență
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
detaliu, întrucât considerăm că ea poate fi utilizată în contexte foarte variate, de la cele pedagogice sau psihoterapeutice, până la cele organizaționale. De obicei, cuvântul „scenariu” este asociat cu desfășurarea evenimentelor dintr-un film sau dintr-o piesă de teatru, și el pune în evidență chiar încercarea de a construi un curs al evenimentelor cât mai plauzibil pentru spectator. Un scenarist produce în permanență noi alternative și este de așteptat ca el să facă permanent alegeri care influențează desfășurarea acțiunii. Metoda scenariului, aplicată în cadrul unei
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
acestor factori, creată în cadrul centrului Noi tehnologii intelectuale, care are ca obiectiv analiza nivelului de stabilitate a organizației. În cea de-a doua secțiune a acestui capitol este abordată problema pregătirii conducătorilor pentru adaptarea la noile condiții economice. Astfel se pun în evidență principalele obiective pe care ar trebui să se bazeze o programă de instruire a managerilor. În continuare este descris portretul psihologic al managerului care activează în condițiile noi ale economiei de piață, atrăgându-se atenția asupra unor principii și reguli
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
coalițiunea” dintre partidele „anti-conservatoriu” și antiprogresist”. Spre deosebire de alte periodice satirice ale epocii, în A. satira și literatura se împletesc reușit. Hasdeu nu se mulțumește numai să ia în derâdere, ca N. T. Orășanu, ci demontează cu iscusință mecanismul vieții politice, punând în evidență demagogia și exagerările unor oameni politici ai vremii (nu este cruțat C. A. Rosetti - zis Berlicoco), venalitatea și lipsa de convingeri ale altora, indiferența în fața adevăratelor nevoi ale poporului. El se situează astfel în linia unei tradiții inițiate de I.
AGHIUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285199_a_286528]
-
Unii hidrați cristalini (Na2SO4·10H2O, Na2CO3·10H2O) pot pierde apa de cristalizare dacă sunt lăsați în aer. Cristalul se distruge transformându-se într-o pulbere. Fenomenul se numește eflorescență. NaOH cristalizat este delicvescent Pierderea apei de cristalizare poate fi ușor pusă în evidență. încălzește într-o capsulă de porțelan piatră vânătă (CuSO4·5H2O). Se obține o pulbere cenușie, aproape albă. Dacă vei adăuga câteva picături de apă va reapărea culoarea albastră a pentahidratului. Pierderea apei de cristalizare a CuSO 4 Câteva mărimi fizice
Apa, între miracol și științã. In: Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
2-, ionii de calciu precipită sub formă de CaCO3. Ionii de calciu precipită, de asemenea, la adăugarea unei picături de oxalat de potasiu. Identificarea ionilor Fe2+ și Fe3+ Ionii de fer sunt prezenți doar în apele minerale feruginoase. Ei se pun în evidență prin tratare cu o bază alcalină verde brun-roșcat substanță „b” rezultată dacă s-au folosit 3,9 g K. 8) Un litru apă minerală „Amfiteatru” conține 44 mg ioni Cl-; câte grame de precipitat se formează prin tratarea a 5
Apa, între miracol și științã. In: Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
din Pindar și Anacreon, încerca să valorifice în 1953 manuscrisele a două importante traduceri, Istoria romană de Th. Mommsen și opera lui Sofocle. Amestec de romantism, parnasianism și simbolism, poezia lui tinde spre modelul clasic, ale cărui semne exterioare le pune în evidență cu o anume ostentație. Antichitatea romană este Mecca lui A., tărâmul spre care îl poartă destinul și imaginația (Viziuni antice). Este tărâmul poeziei, întrezărit, la modul simbolist, într-un absorbant „dincolo de orizont”. Instalat într-o Romă imaginară, poetul face, epicureic
AL-GEORGE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285211_a_286540]
-
Fulga), reconstituirea orizontului vast al imaginarului în propria lui dialectică (Zaharia Stancu). Cu un instrumentar critic mai complex, I. a elaborat, în Ochiul ciclopului. Tudor Arghezi, prozatorul (1981), cea dintâi exegeză de dimensiuni mai ample a prozei argheziene. Aici sunt puse în evidență individualitatea fiecărei lucrări, dar și imaginea caleidoscopică a artei de prozator a lui Tudor Arghezi. Forța scriitorului ar consta în extraordinara însumare de perspective multiple ce se deschid privirii sale „ciclopice”, într-o viziune ce îmbină aspectele paradisiace și infernale
IONESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287583_a_288912]
-
contemporani, ponderea cea mai mare având-o „clasicii” literaturii române din secolul al XIX-lea, precum și marile personalități din prima jumătate a secolului al XX-lea. Profund cunoscător al graiurilor, mai ales din zona Transilvaniei și a Moldovei, I. a pus în evidență stratul popular, dar și inovațiile semantice individuale din limba unor poeți precum V. Alecsandri, Mihai Eminescu, Al. Macedonski, G. Coșbuc, O. Goga, I. Pillat, ori prozatori ca I. Creangă, Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Calistrat Hogaș ș.a. Studierea atentă a textelor
ISTRATE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287634_a_288963]
-
prin Ungheni 18. Sunt cunoscute contribuțiile deosebite pe tărâm științific ale chimiștilor de origine evreiască Lazăr Edeleanu și A. Polzer și ei implicați prin participarea lor în industria petrolieră de la noi. Realități și fenomene similare celor din Moldova pot fi puse în evidență și în Valahia, desigur la altă scară, cu precădere în București, capitala țării. Aici, la începutul secolului trecut, alături de cele 1.430 ateliere meșteșugărești aflate în proprietate evreiască, circa 27% din numărul total al acestora 19, întâlnim și personalități ale
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
cerea imperios astfel de măsuri, au fost un impediment, dar și un stimul - în special legile de încurajare a industriei din 1887 și 1912 - în calea formării și afirmării industriașilor evrei și a raporturilor acestora cu industriașii autohtoni. Numeroși autori pun în evidență faptul că evreii au beneficiat din plin de legile de încurajare a industriei. Una din imaginile cele mai exacte și coerente în același timp despre inițiativa evreiască în domeniul industrial în România ne-o oferă ancheta industrială 25 întreprinsă în timpul
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
estică a spațiului românesc, de a fi menținut, cel puțin în anumite cercuri ale opiniei publice, interesul pentru rezolvarea problemei basarabene în conformitate cu drepturile fundamentale ale națiunii române. Desfășurarea evenimentelor din Rusia în general, din Basarabia în special, în 1917-1918, a pus în evidență o descătușare a energiilor naționale greu de • A. Frunză, Note pe marginea unei hărți (Harta etnografică a Basarabiei de d. Al. Nour), în „Viața Românească“, vol. XLI, nr. 4-6, 1916, p. 268-276. Aceeași poziție era dezvoltată de A. Frunză în
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
ține vrerea; / ca mâne, peste inimi, va izbuti tăcerea” (Lui Taliarh). Exegeza acestor scrieri de tinerețe va privilegia concretețea poeziei „roadelor”, a „voluptății contactului cu forțele naturii” (G. Călinescu), va observa „peisajul de o rară prospețime” (Perpessicius), neîntârziind însă a pune în evidență, dincolo de aparența calmului agrest, semnele expresioniste, „întronarea de anarhie elementară în univers” (Ov. S. Crohmălniceanu). Expresionismul lui F. se exprimă însă deopotrivă prin „ideea de a opune mecanicii distructive a războiului energiile năvalnice ale firii” (Mircea Martin). Poezia în limbă
FUNDOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
și societate, există relații sensibile de cauză-efect. Literatura, ca expresie a vieții sociale, reprezintă reflexul unei epoci, al unei societăți, dar, la rândul ei, influențează această societate. Din relația artă-societate, înfățișată la început prin determinări rigide, mecaniciste, D.-G. va pune în evidență moralitatea artei, susținută, mai ales, prin combaterea, excesivă, a teoriei lui Maiorescu despre impersonalitatea în artă. El crede că „înălțimea morală” a operei este condiționată (relație abordată, uneori, prea simplist) de moralitatea autorului, de unde datoria artistului de a fi o
DOBROGEANU-GHEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286804_a_288133]
-
cu A. Philippide în Idealurile sociale și arta, în sfârșit, cu G. Panu în D. Panu asupra criticei și literaturii. A preferat forma polemică pentru că o considera accesibilă unui cerc mai larg de cititori nespecialiști și mai potrivită pentru a pune în evidență propriile puncte de vedere în probleme estetice și literare. Pentru el polemica însemna o confruntare pe terenul ideilor, uneori foarte tăioasă, care nu excludea, însă, respectul pentru persoana adversarului; dimpotrivă, preopinentul trebuia convins, convertit. Tonul e volubil, degajat și ironic
DOBROGEANU-GHEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286804_a_288133]
-
cel care i-a atras, în primul rând, interesul. Comediile lui Caragiale sunt pentru el un prilej de a analiza societatea românească, cu tipurile sociale reprezentative, așa cum se reflectă în operă. Cele mai multe observații vor fi, deci, de natură sociologică. Sunt puse în evidență anomaliile rezultate din introducerea „formelor” occidentale peste un „fond” autohton cu totul nepregătit pentru înnoiri. „Neajunsurile” semnalate de critic în comediile lui Caragiale (lipsa adâncimii psihologice, a unui ideal social înalt, amoralismul) sunt, de fapt, neajunsurile interpretării sociologizante. Analize amănunțite
DOBROGEANU-GHEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286804_a_288133]
-
cele provenite din studiul hârtiei și filigranelor ș.a.) sunt corect interpretate, rezultă că F.M. a dăruit, prin Evangheliar, prima carte tipărită în limba română care s-a păstrat. El apare ca o figură importantă a începuturilor culturii românești, activitatea sa punând în evidență un centru tipografic și cultural mai puțin cunoscut. Repere bibliografice: I. Crăciun, Catechismul românesc din 1544, Sibiu-Cluj, 1945-1946; Arnold Huttmann, Pavel Binder, Prima carte tipărită în limba română, „Călăuza bibliotecarului”, 1965, 2; Ion Gheție, Considerații filologice și lingvistice asupra „Evangheliarului
FILIP MALER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286995_a_288324]
-
de Aurelius Augustinus, în cazul căruia o singură interpretare este, cu siguranță, insuficientă. Cel mai mare gânditor creștin (și nu numai creștin) din Occident poate justifica diferite tipuri de cercetare, dată fiind complexitatea figurii sale, în funcție de dorința noastră de a pune în evidență un aspect sau altul. Abordarea lui Augustin poate să țină cont mai cu seamă de profunzimea speculației sale teologice; așa cum incitantă devine ideea de a-l considera om al Bisericii în sens restrâns, adică episcop și părinte spiritual; dar și
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]