12,621 matches
-
I. Cuza” din Iași (1970). Este profesor suplinitor și apoi profesor în comunele băcăuane Viișoara și Oituz, predă, din 1973, la Liceul Industrial de Chimie din Onești, oraș în care se va stabili. Organizează aici un cenaclu școlar, Zburătorul, și îngrijește trei culegeri ale elevilor (1976, 1983, 1996). Debutează în revista „Ateneu” (1979), iar editorial, cu Viața în tablouri, în 1984, în urma câștigării unui concurs organizat de Editura Albatros. Obține premiul revistei „Vatra” în 1984. Încadrabil modelului optzecist, poetul vine, în pofida
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287657_a_288986]
-
A. Robbe-Grillet). la evidențierea specificului așezării în text a descriptivului (selecție lexicală, planul textului, spațial sau temporal, punere în formă a propozițiilor descriptive...). 3. Exerciții de conceptualizare Principiu: manipularea cunoștințelor predate în ceea ce privește descrierea în scopul verificării competențelor lingvistice dobîndite [secțiune îngrijită de F. Revaz]. EXERCIȚIUL B.13. Comparați următoarele patru secvențe descriptive. Arătați asemănările și/sau deosebirile realizînd pentru fiecare structura ierarhică (= arborele descriptiv). (Pentru textul A, a se considera doar al doilea paragraf). Textul A [Sepia (Sepia officinalis) este o
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
1864 s-au scos unsprezece ediții după textul din 1794. Alături de acestea, circulau și multe copii manuscrise, de cele mai multe ori fragmentare. Narațiunea începe cu venirea în Macedonia a ultimului rege egiptean, Nehtinav, învins de Darie, împăratul perșilor. Aici, Nehtinav se îngrijește, împreună cu filosoful Aristotel, de educația lui Alexandru, moștenitorul regelui macedonean Filip. După moartea lui Filip, tânărul Alexandru urcă pe tron. În prima parte a cărții sunt povestite expedițiile lui Alexandru, dornic să cucerească lumea, în Solun, Antina, Râm, Țara Leșească
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285243_a_286572]
-
mă recreez...) (26). La școala din Ermitage se practica următoarea repartizare a acestor centre de interes pe grupe de vîrstă: de la trei la șase ani, centrele erau ocazionale, favorizate de mediul apropiat (o vizită în pădure, un animal privit și îngrijit în clasă); de la șase la opt ani în fiecare an, toate centrele, din care se selectau cîteva "centre fragmentare" (de exemplu, pentru centrul de interes "alimentația" s-au oferit elevilor șase fragmente: 1. fructele pe care le mănînc, 2. fructele
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
alcătuită prin consimțămîntul mutual, nu reușește să-i angajeze pe toți elevii în jurul unui principiu comun, nu creează condiții pentru ca aceștia să lucreze din îndemn propriu, spontan, potrivit înclinațiilor. Clasa, spunea el, este o școală de instrucție (Lernschule) care se îngrijește numai de dezvoltarea inteligenței. În consecință, ea a fost înlocuită cu comunitatea, care grupează copiii de sexe și valori intelectuale diferite, cu o diferență de vîrstă între ei de aproximativ trei ani. Potrivit Planului Jena, cele opt clase ale școlii
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
să fie puse în practică prin activitatea manuală. c) În sfîrșit, cea de-a treia concepție școala activă integrală include în noțiunea de activitate nu numai actul material (activitate practică), ci și pe cel psihic (activitate intelectuală). Școala se va îngriji deci să dezvolte prin exerciții atît funcțiile psihice, cît și pe cele fizice. Prin școala activă integrală se atinge acel obiectiv al învățămîntului numit de G. G. Antonescu idealism activ (punînd mai presus activitatea psihică de cea fizică, școala activă
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
1985. 8. O. GHIBU, "Anuar pedagogic", Sibiu, 1912. 9. T. T. CIBOTARU (coordonator și redactor responsabil), Istoria învățământului și a gândirii pedagogice în Moldova, Lumina, Chișinău, 1991. 10. Cf. ONISIFOR GHIBU, Pe baricadele vieții. În Basarabia revoluționară 1917-1918. Amintiri, ediție îngrijită de OCT. O. GHIBU, Editura "Universitas", Chișinău, 1992, pp. 187-201. 11. Au apărut: MARIA MONTESSORI, Metoda pedagogiei științifice aplicate la educația copiilor mici, tradusă de C. V. BUȚUREANU, Editura Cartea Românească, București, 1913, J. DEWEY, Școala și copilul, traducere de I.
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
oder die Zweisprachigkeit in der Volksschule (Utraquismul modern sau bilingvismul în școala populară), 1909. 22. Pentru activitatea lui O. Ghibu în perioada 1909-1918 să se vadă studiul introductiv al lui Vasile Popeangă la lucrarea Din istoria literaturii didactice românești, ediție îngrijită de OCTAV PĂUN, E.D.P., București, 1976, pp. 12-24; studiul semnat de I. Gh. Stanciu la volumul O. GHIBU, Pentru o pedagogie românească. Antologie de texte pedagogice, îngrijirea ediției, note și comentarii OCTAVIAN GHIBU, E.D.P., București, 1977, precum și "Prefața" de Nadia
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Criza învățămîntului secundar și reforma liceului, extras din "Arhiva pentru Știință și Reforma socială", anul VII, nr. 1/1928; b. G. G. ANTONESCU, "Criza învățămîntului românesc", în Educație și cultură, ediția a III-a, 1936, a se vedea și ediția îngrijită de I. Gh. Stanciu, E.D.P., București, 1972. c. ILIE CRlSTEA, Impasul școlii, în "Era nouă", nr. 3 (I-IV), 1936. 10. Cf. I. I. GABREA, Mișcarea pedagogică din România între anii 1920-1940, în "Revista de pedagogie", volumul X, 1940. 11
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
în direcția căreia savantul a concertat și alte energii, ca în culegerile de studii Histoire vécue du peuple chrétien (1979), La Première Communion, Les Mahleurs des temps (1987), pentru a nu mai aminti de colecția Les temps et les hommes îngrijită de el la Hachette. În peisajul atât de vast și policrom al "noii istorii", Delumeau deține un loc proeminent 7, ca unul care a deschis căi noi în istoriografia vieții spirituale. Le Christianisme va-t-il mourir?, una dintre lucrările sale, continuă
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
lor, defectele lor, viciile și calitățile lor, particularitățile lor de clase și de situații. Este bine înțelescă acești colaboratori ai geniului guvernului nostru nu vor fi luați dintre creștini, care sunt obișnuiți să-și facă munca administrativă fără să se îngrijească de utilitatea ei. Administratorii creștinilor semnează hârtiile fără a le citi; ei servesc din interes sau din ambiție. Vom înconjura guvernul nostru de o lume întreagă de economiști. Iată pentru ce științele economice sunt cele mai importante care trebuie să
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
în statutele lor de organizare și funcționare prevederi speciale referitoare la educarea religioasă a copiilor și tinerilor. La cultul reformat, printre sarcinile preotului, se prevede: „...Între copii, organizează, controlează și, la nevoie, conduce catehizarea biblică de duminică. [...] În general, se îngrijește de îndrumarea educației morale și religioase a tineretului”7. Cultul Unitarian a prevăzut activități și mai cuprinzătoare: „îndatoririle preotului însărcinat cu educarea moralo-religioasă: a) educarea confirmanzilor și tinerilor unitarieni în sentimentul unitarian conștient; b) vizitarea și îngrijirea lor sufletească; c
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
să-1 convingă pe M. că în interesul bisericii pe care o păstorește este mai bine să renunțe deocamdată la vizitele canonice. El i-a răspuns însă că nu există putere lumească care să-1 poată abate de la îndatorirea de a se îngriji de sufletul credincioșilor săi și că el nu înțelege să cedeze decât în fața forței brutale. Pretutindeni unde merge el este supravegheat de jandarmi și oamenii regimului. Este însă greu să-1 surprindă asupra vreunui fapt concret, căci știe să ascundă subînțelesul
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
gustului, ca practică discriminantă: "Gustul este principala activitate culturală [...], activitatea unui spirit elevat [...]. Gustul produce o cultură, îl scoate pe individ din subiectivitatea sa și îl lansează într-o tentativă de căutare a celuilalt [...]. Este o atitudine care știe să îngrijească, să conserve și să admire lucrurile din lume [...]. O societate de consumatori nu este deloc capabilă să se preocupe de o lume și de lucrurile care aparțin exclusiv spațiului de apariție în lume, fiindcă atitudinea sa centrală față de orice obiect
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
luările de poziție, ba chiar și judecățile de valoare. În dialogul său cu Hans Haake (Pierre Bourdieu și Hans Haake, Libre-échange, Seuil, Paris, 1994), el denunță deschis dezvoltarea liberalismului cultural contemporan, mecenatul de firmă cu pretenția lui de a se îngriji de "nevoile" statului, retragerea sau neintervenția puterilor publice. Trece astfel de la postura obiectivistă la postura normativă și militantă. Cea de-a doua este în acord cu o poziție dominantă superioară a sociologului, care, prin mijloace de obiectivare, "domină" socialul. Devine
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
PUF Pârvu, Ilie(ed), 1981 Istoria științei și reconstrucția ei conceptuală, București, Editura Științifică și Enciclopedică Pârvu, Ilie, 1984 Introducere în epistemologie, București, Editura Științifică și Enciclopedică Popper, Karl, 1981 Logica cercetării, București, Editura Științifică și Enciclopedică Postmodernismul-deschideri filosofice (antologie îngrijită de Aurel Codoban), 1995, Cluj-Napoca, Dacia Prigogine, Ilya, Stengers, Isabelle, 1984 Noua Alianță, București, Editura Politică Sebeok, Thomas, 1994 An Introduction to Semiotics, Univ. of Toronto Press Segre, Cesare, 1986 Istorie-culturăcritică, București, Univers Steiner, George, 1991 Réelles présences. Les arts
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
mănânce singură după ce o fierbe. În basmul Țintă Mândră - Frunză de aur [Botezatu], doi bătrâni mâhniți din cauza lipsei copiilor se hotărăsc să aducă orice găsesc în cale. Baba găsește o căpățână de cal, pe care o pune la scăldătoare, o îngrijește 9 luni, până când capul de cal începe să vorbească. Le cere bătrânilor să meargă în pețit la Împăratul Roșu, care-l supune unor probe înainte de a-i da fata de nevastă. Îndeplinește cele trei probe și se căsătorește cu fata
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
de acțiune propriu-zisă față de ursitoare este blestemul proliferat de subiectul liric, singura posibilitate de întâlnire conflictuală a individului "cu ursitoarea lui". Tot în Mitologie românească, T. Pamfile relatează și o legendă în care Ursitoarele trăiesc "laolaltă într-o casă" se îngrijesc de "candelele vieții omenești" ("sufletele celor ce se nasc și mor") și se hrănesc "cu carne de furat". Ursitoarele, numite de români "ursitori, ursători, ursite, ursoi, ursoaice sau ursoni, iar de macedoromâni Mire, - ca și la neogreci și bulgari -, albe
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
cârnilegile" sunt perioade menite pentru celebrarea nunților; sfârșitul acestor câșlegi cade în ziua lăsatului de sec. În celelalte "câșlegi" se fac nunți mai mult pentru cei văduvi, "care au rămas cu mulți copii și care nu sunt în stare a îngriji cum se cuvine de dânșii." În ajunul cununiei și în ziua cununiei, dis-de-dimineață, atât mirele cât și mireasa trebuie să se scalde "într-o scaldă sau baie, anume spre acest scop construită, sau într-o apă curgătoare. În scaldă, făcută
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
luna, cununa. Zina [Niculiță-Voronca, II], o babă o certa mereu pe fata moșului că-i leneșă, până când aceasta se hotărăște să meargă în lume. Curăță o fântână, un măr spinos, o cățea cu salbe la gât și se tocmește să îngrijească o cloșcă cu pui de aur, o furcă de aur cu fus și un caier de aur, care se-nvârte și toarce singur. Fata primește ca simbrie o mulțime de vite. Fecioru 1 de împărat bate la tatăl Zinei la
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
lopătari etc.). În cele din urmă adoarme și asistă, în somn, la o ședință de vindecare șamanică: "ei erau jos, la poalele muntelui. Îi auzeam vorbind și cântând. După aceea am auzit un șaman gemând. Un doctor cânta și îl îngrijea". Bolnavul, în cele din urmă, moare și candidatul aude familia jelindu-l. Stânca începe să se crape. "Un om a apărut din despicătură: era înalt și zvelt și avea o pană de vultur în mână. El îi poruncește să-și
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Iași, Ed. Polirom, 2003. CANDREA, I.-A., Folclorul medical român comparat. Privire generală. Medicina magică, București, Ed. Casa Școalelor, 1944. CAQUOT, André, LEIBOVICI Marcel, La divination, Paris, Presse Universitaire de France, 1968. CARTOJAN, Nicolae, Cărțile populare în literatura românească, ediție îngrijită de Nicolae Chiriacescu, București, Editura. Enciclopedică, vol. I-II, 1974. CASTORIADIS, C., L'institution imaginaire de la société, Paris, Seuil, 1975. CĂLINESCU, Matei, Cinci fețe ale modernității, București, Ed. Univers, 1995. CHELCEA, Septimiu, Metodologia cercetării sociologice. Metode cantitative și calitative, București
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
ale educației, prefață de Traian Rotariu, Iași, Ed. Polirom, 1996. STĂNOIU, Damian, Necazurile părintelui Ghedeon, București, Ed. Minerva, 1974. Surse orientale, Lumea vrăjitorului, traducere de Laurențiu Zoicaș, București, Ed. Symposion, 1996. ȘINCAI, Gheorghe, Învățătură firească spre surparea superstițiilor norodului, ediție îngrijită de Dumitru Ghișe și Pompiliu Toader, București, Ed. Științifică, 1964. TALOȘ, Ion, "Cercetări folclorice în Țara Oașului", în Anuarul Arhivei de Folclor, Cluj, I, 1932. TEODORESCU-KIRILEANU, Gh., Credinți populare în cărți bisericești, în "Șezătoarea", nr. 6-7, 1899. TOCILESCU, Grigore G.
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
1976; Artur Gorovei, Credinți și superstiții ale poporului român, București, Ed. Socec, 1916; Tudor Pamfile, Văzduhul după credințele poporului român, București, 1916; Tudor Pamfile, Pământul după credințele poporului român, București, 1924; Gheorghe Șincai, Învățătură firească spre surparea superstițiilor norodului, ediție îngrijită de Dumitru Ghișe și Pompiliu Toader, București, Ed. Științifică, 1964; Henri Stahl, Eseuri critice despre cultura populară românească, București, Ed. Minerva, 1983; Elena Niculiță-Voronca, Datinele și credințele poporului român, vol. I, Cernăuți, 1903 etc. 50 Marie-Sylvie Dupont-Bouchat, op. cit., p. 257
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
el. 96 Sismologionul este un exemplu în acest sens. Alte lucrări care au surprins și aspecte legate de geomanție sunt, în special, cele semnate de Tudor Pamfile, Pământul după credințele poporului român, București, 1924; Moses Gaster, Literatura populară română, ediție îngrijită de Mircea Anghelescu, București, Ed. Minerva, 1983. 97 Unul dintre exegeții și intepreții cei mai recunoscuți ai lui Nostradamus a fost românul Vlaicu Ionescu, membru al New York Academy of Sciences. În lucrarea sa Nostradamus, profet al lumii moderne (traducere de
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]