11,840 matches
-
modern” al țării decât În zonele sărace și rurale din centru și nord). Dar Finlanda și Suedia nu erau cazuri tipice: pacifiștii, feministele, ecologiștii, handicapații și alți activiști cu cauză unică erau atât de siguri de un climat cultural favorabil agendei lor, Încât Își puteau permite să se detașeze de marile partide, riscând diviziuni Între simpatizanți, fără ca acest lucru să pericliteze nici majoritatea guvernamentală, nici șansele proprii. Partidele cu cauză unică apăreau adesea, după cum am văzut, În urma unei crize, a unui
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
prizonieri, Întoarcerea a 2.000 de copii la părinții lor și „reglementarea” a 250.000 de cazuri de reîntregire familială ajungea În 1989 la aproape 3 miliarde de mărci germane 9. Una dintre consecințele involuntare a fost dispariția „unificării” de pe agenda politică germană. Desigur, În Republica Federală reîntregirea țării divizate a rămas Lebenslüge („minciuna cea de toate zilele”), cum spunea Brandt. Dar, la jumătatea anilor ’80, cu numai câțiva ani Înainte să se producă pe neașteptate, reunificarea Încetase să mai mobilizeze
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
cu interpretările celor mai febrili susținători. Ca să neutralizeze comuniștii și aripa stângă a propriului partid, Mitterrand le furase straiul revoluționar. În campania electorală crease așteptări pe care acum trebuia să le satisfacă. Epoca lui Mitterrand a debutat așadar cu o agendă ambițioasă și radicală, ce combina reforme sociale moral Înălțătoare și de mult necesare (cea mai semnificativă fiind abolirea pedepsei cu moartea) cu un program fantasmagoric de legislație „anticapitalistă”. Salariile au fost mărite, vârsta de pensionare scăzută, orele de lucru reduse
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
rolul conducător al partidului” - nimeni nu voia să le ofere autorităților de la Varșovia sau Moscova un pretext să trimită tancurile. Limitările autoimpuse s-au dovedit utile până la un punct. Chestiunile evident politice - dezarmarea sau politica externă - nu se aflau pe agenda publică a Solidarității, care se concentra mai degrabă pe strategia verificată a KOR de edificare a unei „societăți civile active”, stabilind legături cu Biserica Catolică (foarte important pentru Adam Michnik, care voia să depășească anticlericalismul tradițional al stângii poloneze și
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
ales, a evitat cu orice preț să blameze Serbia pentru turnura pe care au luat-o evenimentele - și, În general, s-a arătat refractară la orice fel de implicare. Când Washingtonul a Încercat, În septembrie 1990, să pună Iugoslavia pe agenda următorului summit al OSCE la Paris, Mitterrand a refuzat, acuzându-i pe americani că „dramatizează”. Patru luni mai târziu, când s-a pus din nou problema, Ministerul francez al Afacerilor Externe a pretins că deja era „prea târziu” pentru o
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
și mai valabil pentru „noii” belgieni: sutele de mii de imigranți la a doua și a treia generație din Italia, Iugoslavia, Turcia, Maroc și Algeria. Ca și noii basci, acești oameni aveau propriile probleme presante și prea puțin interes pentru agenda prăfuită a bătrâneilor separatiști. Sondajele de opinie din anii ’90 arată că majoritatea oamenilor, chiar și În Flandra, nu mai considerau problemele lingvistice sau regionale niște priorități. În al doilea rând, Belgia era bogată. Diferența evidentă dintre Belgia și alte
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
după sute de ani de domnie turcească) a devenit problema cea mai arzătoare a diplomaților europeni. Înfrângerea Turciei În primul război mondial, căderea otomanilor și apariția statului modern și ostentativ laic al lui Kemal Atatürk au eliminat chestiunea orientală de pe agenda europeană. Guvernați acum de la Ankara, turcii aveau destule necazuri proprii și, cu toate că retragerea lor din Balcani și din Orientul Mijlociu arab a adus un hățiș de complicații și conflicte cu consecințe dramatice pe termen lung pentru Europa și pentru Întreaga lume
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
comunități. În ultimii 200 de ani, În mod voluntar sau (mai frecvent) cu forța, aceste comunități au fost grupate În state. După experiențele din 1914-1945, europenii de pretutindeni au simțit o nevoie imperioasă de a avea un stat: politica și agendele sociale ale anilor ’40 reflectă această anxietate. Însă, odată cu prosperitatea economică, pacea socială și stabilitatea internațională, această nevoie s-a evaporat treptat. În locul ei s-a instalat suspiciunea față de intruziunile autorităților publice: oamenii Își doreau acum autonomie individuală și libertatea
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
războiului de 30 de ani cu instituțiile și culturile lor naționale distincte este, poate, o realizare chiar mai mare decât creația colectivă și reușită a unei Uniuni transnaționale. Aceasta din urmă, dacă ne gândim bine, s-a aflat pe varii agende europene cu mult Înainte de al doilea război mondial, iar dezastrul semănat de conflagrație nu a făcut decât să-i netezească drumul. Dar resurecția Germaniei, a Poloniei și a Franței, ca să nu mai vorbim de Ungaria sau Lituania, era mult mai
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
arabo-israelian din 1967, cancelarul Brandt Îngenuncheat la memorialul din ghetoul Varșoviei, asasinarea atleților israelieni la Olimpiada de la München În 1972 și difuzarea miniserialului Holocaust la televiziunea germană În ianuarie 1979 - au plasat evreii și suferințelor lor pe primul loc pe agenda publică din Germania. Dintre acestea, serialul de televiziune a avut de departe rolul cel mai important. Un produs tipic al televiziunii comerciale americane - o poveste simplă, cu personaje plate și o structură narativă concepută pentru un impact emoțional maxim - Holocaust
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
cadrul idilic. Criticul interesat de dimensiunea identitară a artei românești publică în 1903 o carte intitulată, Esquisses Roumaines. Littérature, Folklore et Art, unde propune o serie de direcții pentru evoluția artei românești moderne având ca sursă privilegiată folclorul, tradițiile populare. Agenda înființării unei culturi naționale conform dezideratelor romantice așa cum era expusă în programul Daciei Literare este reformulată într-un context european mai bine precizat teoretic și cultural de către criticul francez, care oferă o avantajoasă și avizată privire din afară asupra culturii
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
umanitate căreia îi rămâne numai speranța. Pictorul ridică această amenințare la nivelul unui cataclism, aluzie la Exod și traversarea Mării Roșii de către poporul ales. Sugestia mesianică, dar și cu o notă revoluționară, se regăsește în titlu. Deși condusă de o agendă patriotică, pictura lui Malczewski din prima perioadă reflectă pe lângă preocuparea pentru destinul Poloniei și exacțiunile la care sunt supuși polonezii deportați în Siberia, și, în ciuda unei precise tușe naturaliste, și o componentă mesianică, mistică, precum tablourile din seria Moartea lui
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
liderii mondiali, naționali și organizaționali În elaborarea planurilor de management al crizelor. Dezvoltând aceeași idee, U. Beck (1992) observa că trăim Într-o societate a riscului În care preocuparea pentru siguranța personală, securitate și bine colectiv au ajuns În topul agendei politice și sociale. Societatea de risc este caracterizată printr-o prăpastie Între expectanțele cetățenilor și eforturile liderilor, managerilor de prevenire și management al crizelor. I. Criveanu și L. Crăciun (2000, 337) precizează că gestiunea crizelor are ca axe principale: prevenirea
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
însă să aibă loc anual, începând din 1968. Guvernele sau marile periodice invitau Clubul să-și țină reuniunile într-o țară sau alta, acoperind toate costurile. Iar în mod constant, marile probleme globale scrupulos identificate și definite au rămas pe agenda Clubului: dezvoltarea durabilă, mediul înconjurător, tendințele demografice, energia, educația și știința, sănătatea, valorile, munca, informația, dar mai ales marile discrepanțe în materie de dezvoltare economică și socială. Concluziile trase cu privire la aceste problematici erau prezentate factorilor de decizie publici și privați
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Democrație, naționalism și mit în Europa post-comunistă, traducere de Magda Teodorescu, Editura Polirom, Iași, 1999] Wallerstein, Immanuel; Clesse, Armand, 2002, The World We Are Entering: 2000-2050, Dutch University Press, Amsterdam. World Bank, 2004, Romania. Restructuring for EU Integration: The Policy Agenda, Report 29123-Ro, Washington, DC. Zamfir, Cătălin, 2004, O analiză critică a tranziției. Ce va fi „după”, Editura Polirom, Iași. Modelul social european Simona Stănescu Data de 1 mai 2004 are, fără îndoială, o rezonanță unică datorită dimensiunii fără precedent a
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sprijine transformarea societății bazate pe cunoaștere spre realizarea obiectivelor stabilite. Atât documentele summitului european de la Nisa (2000), cât și cele ale summitului european de la Barcelona (2002) au inclus în lista de priorități modernizarea și îmbunătățirea, precum și rolul modelului social european. Agenda politicii sociale a Uniunii Europene pentru perioada 2000-2005 cuprinde o serie de acțiuni în vederea îmbunătățirii modelului social european. Totodată, acestui model îi sunt alocate o serie de funcții în direcția inițiată de Agenda Lisabona: „Acest model este proiectat pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și îmbunătățirea, precum și rolul modelului social european. Agenda politicii sociale a Uniunii Europene pentru perioada 2000-2005 cuprinde o serie de acțiuni în vederea îmbunătățirii modelului social european. Totodată, acestui model îi sunt alocate o serie de funcții în direcția inițiată de Agenda Lisabona: „Acest model este proiectat pentru a promova ocuparea completă a forței de muncă, dinamismul economic și o mai mare coeziune socială și echitate în Uniunea Europeană” ( HYPERLINK "http://www.europa.eu.int/scadplus/leg/en/cha/c10115.htm" http://www
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și echitate în Uniunea Europeană” ( HYPERLINK "http://www.europa.eu.int/scadplus/leg/en/cha/c10115.htm" http://www.europa.eu.int/scadplus/leg/en/cha/c10115.htm). Modelul social european devine, astfel, un instrument în implementarea cu succes a obiectivelor Agendei Lisabona. Deși i se acordă diferite responsabilități, modelul social european nu este definit explicit, ci doar caracterizat prin sisteme sociale capabile să le ofere un nivel ridicat de protecție socială și coeziune socială cetățenilor. Coeziunea socială, concept european promovat la
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
durabilă cu locuri de muncă mai multe și mai bune și o mai mare coeziune socială”. Decizia care a fost luată presupune concentrarea tuturor eforturilor statelor membre spre promovarea unei coeziuni sociale mai ridicate. În acest context, a fost adoptată Agenda Politicii Sociale care a transpus obiectivul stabilit într-un program concret de acțiuni pe cinci ani și care are „drept principiu de bază întărirea rolului politicii sociale ca factor productiv” (Preda, 2003, p. 11). Dintre prioritățile politicii sociale, menționăm: gradul
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
extrem de important îl joacă mobilizarea reprezentaților societății civile. În acest sens, Platforma organizațiilor nonguvernamentale europene din domeniul social (Platfoma Socială), înființată din anul 1995, este unul dintre partenerii constanți în dezbaterile privind viitorul social al Europei. Propunerea Platformei Sociale pentru agenda politicii sociale europene în perioada 2006-2010 cuprinde următoarele măsuri: garantarea accesului la drepturile fundamentale, promovarea incluziunii sociale, politica antidiscriminatorie, egalitatea între bărbați și femei, îmbunătățirea calității și numărului locurilor de muncă, asistența în inserția pe piața muncii, accesul la servicii
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
reducerea bunăstării, ci „mai degrabă printr-un angajament colectiv, o viziune a valorii de a investi în standarde ridicate și consimțământul de a plăti pentru aceasta” (Schubert, Martens, 2005, p. 109). Modul în care politica economică își va impune propria agendă asupra politicii sociale depinde de maniera în care actorii naționali și europeni reușesc să reinventeze și să implementeze noul model social european în loc să urmeze direcția orientării pe criteriile pieței. (Palier, 2004, p. 15). Supraviețuirea modelului social european în viitor depinde
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
financiară, prin redistribuirea unei părți din bugetul comunitar realizat prin contribuția statelor membre către regiunile subdezvoltate și către grupurile sociale defavorizate (pentru perioada 2000-2006, suma alocată reprezintă 35% din bugetul UE - http://europa.eu.int/comm/regional policy/index fr.htm). Prin „Agenda 2000”, politica de dezvoltare regională a fost reformată, în sensul reducerii priorităților (de la șase obiective la trei). Acum, aria de acțiune a fondurilor de tip structural cuprinde următoarele obiective-priorități: obiectivul 1 - 70% din FS vizează regiunile al căror PIB este
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
http://www.ier.ro/Proiecte/Brosuri/Politica%20regionala.pdf. Documente oficiale European Commission, 2002, First progress report on economic and social cohesion, Bruxelles, 30 ianuarie. European Commission, 2003, Second progress report on economic and social cohesion, Bruxelles, 30 ianuarie. *** 1997, AGENDA 2000 - Commission Opinion on Romania’s Application for Membership of the European Union, Bruxelles, 15 iulie. *** 1998, Carta verde a dezvoltării rurale. *** 1998, Legea dezvoltării regionale nr. 151/1998. *** 2001, Legea administrației publice locale nr. 215 din 23 aprilie 2001
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
pieței, ar trebui să fie ridicate de-a lungul a câțiva ani consecutiv. În afara faptului că acest lucru este rar întâlnit în realitate, o astfel de abordare ar adânci și ar perpetua inegalitățile. Problema inegalităților s-a impus explicit pe agendele de lucru odată ce preocupările privind nivelul de trai au scos în evidență existența unui segment de indivizi constat rămași în afara sistemului economic, care, prin forțe proprii, în lipsa intervenției sociale, nu ar fi putut depăși statutul de excluși. Deși dezvoltarea economică
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
lume a fost lansat de Națiunile Unite acum 50 de ani, dar, din perspectiva dezvoltării, deosebit de importantă este întâlnirea la nivel înalt desfășurată în 1995 la Copenhaga. Reuniunea are meritul de a fi impus pentru prima dată obiective sociale pe agenda politicilor macroeconomice ale dezvoltării, de a fi atras atenția asupra creșterii inegalității dintre și din cadrul țărilor și - tot pentru prima dată - de a fi concentrat dezbaterile asupra multiplelor valențe economice ale dezvoltării sociale, trecând peste dependența tradițională a socialului de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]