12,003 matches
-
nu există nici recțiune, nici acord (fiindcă nu sunt condiții pentru existența lor) se numește „relație de subordonare prin aderență” (adică „alipire”) sau, mai simplu, „subordonare cu aderență”. Când regentul este un substantiv, numeral sau pronume, subordonatul său este un atribut: Leneșul mănâncă puțini colaci. Din coadă de câine nu faci sită de mătase. Fiecare din noi pe ale lui le știe. Am douăzeci de frumoși, douăzeci de cuminți, optzeci de nebuni.;sau o propoziție atributivă: Nu fugi după căruța care
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
este hotărâtor mijlocul gramatical de realizare a acestui raport (și nu felurile de cuvinte prin care se exprimă o parte sau alta de propoziție) și dacă în cazul predicatului și subiectului acest mijloc este acordul - același ca și cel dintre atribut și substantiv -, atunci și predicatul este subordonat subiectului, ca și atributul, substantivului”. Chiar dacă admitem că în determinarea tipului de raport sintactic este hotărâtor ,, mijlocul gramatical” de realizare a acestuia, în cazul relației subiect predicat, pe lângă acord, mai există încă un
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
felurile de cuvinte prin care se exprimă o parte sau alta de propoziție) și dacă în cazul predicatului și subiectului acest mijloc este acordul - același ca și cel dintre atribut și substantiv -, atunci și predicatul este subordonat subiectului, ca și atributul, substantivului”. Chiar dacă admitem că în determinarea tipului de raport sintactic este hotărâtor ,, mijlocul gramatical” de realizare a acestuia, în cazul relației subiect predicat, pe lângă acord, mai există încă un mijloc gramatical, încă o marcă formală a relației, și anume recțiunea
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
cazul nominativ și avem un enunț cu subiect și predicat numai dacă verbul distribuit are capacitatea de a se combina cu un nume în nominativ (altfel, avem propoziții fără subiect). În consecință, paralelismul dintre relația subiect predicat și relația substantiv atribut adjectival nu se poate susține, pentru că, deși acordul se realizează de la subiect spre predicat, predicatul impune și el o restricție formală subiectului, pe când atributul adjectival nu impune nici o restricție formală substantivului determinat. După părerea noastră, acordul, mai precis „direcția” în
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
nominativ (altfel, avem propoziții fără subiect). În consecință, paralelismul dintre relația subiect predicat și relația substantiv atribut adjectival nu se poate susține, pentru că, deși acordul se realizează de la subiect spre predicat, predicatul impune și el o restricție formală subiectului, pe când atributul adjectival nu impune nici o restricție formală substantivului determinat. După părerea noastră, acordul, mai precis „direcția” în care se realizează el, nu reprezintă expresia formală (sau gramaticală ) a tipului de raport sintactic; acordul ,ca și recțiunea (care are și ea caracter
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
dintre mărcile formale care indică existența unei relații între două părți de propoziție, fără să dea informații concludente asupra tipului de raport sintactic stabilit între ele. De aceea, în sintagma substantiv-atribut adjectival, faptul că substantivul este elementul regent, iar adjectivul - atribut este termenul subordonat și faptul că adjectivul - atribut este cel care ,,preia” particularitățile morfologice ale substantivului trebuie privite ca două aspecte paralele, ca două caracteristici - stabilite din puncte de vedere și după criterii deosebite ale respectivei sintagme. Așadar, după cum nu
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
între două părți de propoziție, fără să dea informații concludente asupra tipului de raport sintactic stabilit între ele. De aceea, în sintagma substantiv-atribut adjectival, faptul că substantivul este elementul regent, iar adjectivul - atribut este termenul subordonat și faptul că adjectivul - atribut este cel care ,,preia” particularitățile morfologice ale substantivului trebuie privite ca două aspecte paralele, ca două caracteristici - stabilite din puncte de vedere și după criterii deosebite ale respectivei sintagme. Așadar, după cum nu se poate dovedi caracterul de element regent al
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
două aspecte paralele, ca două caracteristici - stabilite din puncte de vedere și după criterii deosebite ale respectivei sintagme. Așadar, după cum nu se poate dovedi caracterul de element regent al substantivului în sintagma amintită numai prin faptul că el „impune” adjectivului - atribut particularitățile sale morfologice, tot așa nu putem susține că subiectul este elementul regent în sintagma subiect - predicat numai prin faptul că verbul predicat „preia” particularitățile morfologice ale numelui prin care se exprimă subiectul. Într-un articol, D.D. Drașoveanu reia teza
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
simultan este o parte secundară de propoziție controversată, având cei doi regenți cu statut egal: regentul verbal și regentul nominal. Între 1957 și 1962 el a fost evidențiat ca unitate sintactică distinctă,cu individualitate proprie, dându-i-se diferite denumiri: atribut circumstanțial, nume predicativ circumstanțial, predicat circumstanțial, complement al calității, element predicativ suplimentar, atribut predicativ, circumstanțial de mod acordat, circumstanțial al stării, nume predicativ de gradul III, element predicativ necesar, predicativ suplimentar , etc.. Acestor părți de propoziție le corespund în planul
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
statut egal: regentul verbal și regentul nominal. Între 1957 și 1962 el a fost evidențiat ca unitate sintactică distinctă,cu individualitate proprie, dându-i-se diferite denumiri: atribut circumstanțial, nume predicativ circumstanțial, predicat circumstanțial, complement al calității, element predicativ suplimentar, atribut predicativ, circumstanțial de mod acordat, circumstanțial al stării, nume predicativ de gradul III, element predicativ necesar, predicativ suplimentar , etc.. Acestor părți de propoziție le corespund în planul frazei subordonate echivalente. Echivalența subordonatelor cu segmentele de propoziție rezultă din echivalența funcției
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
prin aceasta, de subiect (După doi ani s-a întors doctorul.). În general, „subordonatele care au dublu regent simultan sunt expresive, deoarece ele sunt rezultate fie prin condensarea unei structuri liniare mai ample (e cazul elementului predicativ suplimentar și al atributului circumstanțial), fie prin reorganizarea unei structuri obișnuite, care, folosind contrastul, evidențiază un segment sintactic”. Să se compare: elemente predicative suplimentare: S-a întors sănătoasă. / S-a întors și era sănătoasă.; Văzându-l pe jumătate adormit, se liniști. Văzând că el
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
S-a întors sănătoasă. / S-a întors și era sănătoasă.; Văzându-l pe jumătate adormit, se liniști. Văzând că el este pe jumătate adormit, se liniști.; Am decretat tricolorul ca steag național. / Am decretat ca tricolorul să fie steag național. atribute circumstanțiale: Om prudent, Busuioc trăgea cu coada ochiului într-acolo. / Busuioc, care era om prudent, trăgea cu coada ochiului, fiind prudent, într-acolo.; Dar ticălos cu trupul, Jap rămase neînvins cu inima. / Ion cel ticălos cu trupul rămase neînvins cu
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
se mai poate face abstracție în gramatica românească. Pentru denumirea acestei părți de propoziție (eventual a unor realități înrudite cu aceasta) s-au propus în funcție de diverse particularități considerate dominante sau sub influența gramaticilor altor limbi - mai multe denumiri, și anume: atribut circumstanțial, nume predicativ circumstanțial, predicat circumstanțial, complement al calității, element predicativ suplimentar, atribut predicativ, circumstanțial de mod acordat, circumstanțial al stării, nume predicativ de gradul III, element predicativ necesar, predicativ suplimentar, etc. III.1 Atributul circumstanțial - Atributiva circumstanțială a) Atributul
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
propoziție (eventual a unor realități înrudite cu aceasta) s-au propus în funcție de diverse particularități considerate dominante sau sub influența gramaticilor altor limbi - mai multe denumiri, și anume: atribut circumstanțial, nume predicativ circumstanțial, predicat circumstanțial, complement al calității, element predicativ suplimentar, atribut predicativ, circumstanțial de mod acordat, circumstanțial al stării, nume predicativ de gradul III, element predicativ necesar, predicativ suplimentar, etc. III.1 Atributul circumstanțial - Atributiva circumstanțială a) Atributul circumstanțial Atributul circumstanțial „este un segment de propoziție care determină un nume(regent
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
mai multe denumiri, și anume: atribut circumstanțial, nume predicativ circumstanțial, predicat circumstanțial, complement al calității, element predicativ suplimentar, atribut predicativ, circumstanțial de mod acordat, circumstanțial al stării, nume predicativ de gradul III, element predicativ necesar, predicativ suplimentar, etc. III.1 Atributul circumstanțial - Atributiva circumstanțială a) Atributul circumstanțial Atributul circumstanțial „este un segment de propoziție care determină un nume(regent nominal), exprimând concomitent o caracteristică circumstanțială referitoare la un verb(regent verbal)” - Ager, oțelul rupe de la fund pământul negru, muncit cu dușmănie
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
atribut circumstanțial, nume predicativ circumstanțial, predicat circumstanțial, complement al calității, element predicativ suplimentar, atribut predicativ, circumstanțial de mod acordat, circumstanțial al stării, nume predicativ de gradul III, element predicativ necesar, predicativ suplimentar, etc. III.1 Atributul circumstanțial - Atributiva circumstanțială a) Atributul circumstanțial Atributul circumstanțial „este un segment de propoziție care determină un nume(regent nominal), exprimând concomitent o caracteristică circumstanțială referitoare la un verb(regent verbal)” - Ager, oțelul rupe de la fund pământul negru, muncit cu dușmănie. Regentul nominal este regentul principal
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
nume predicativ circumstanțial, predicat circumstanțial, complement al calității, element predicativ suplimentar, atribut predicativ, circumstanțial de mod acordat, circumstanțial al stării, nume predicativ de gradul III, element predicativ necesar, predicativ suplimentar, etc. III.1 Atributul circumstanțial - Atributiva circumstanțială a) Atributul circumstanțial Atributul circumstanțial „este un segment de propoziție care determină un nume(regent nominal), exprimând concomitent o caracteristică circumstanțială referitoare la un verb(regent verbal)” - Ager, oțelul rupe de la fund pământul negru, muncit cu dușmănie. Regentul nominal este regentul principal. El poate
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
răspunsul potrivit. Regentul verbal este un verb(locuțiune verbală) sau, mai rar, un adjectiv (Gândul, ajuns în flacăra lui de ploaie târzie, se face palid). Regentul verbal este de fapt un simplu termen de referință, deoarece legătura dintre el și atribut este slabă. Flora Șuteu, vorbind despre atributul circumstanțial, afirma că „o construcție gerunzială, precum cea din exemplul: Pe respectabila doamnă am văzut-o ieșind de la el, poate fi interpretată ca având valoarea unui atribut circumstanțial”, denumire extinsă de Mioara Avram
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
locuțiune verbală) sau, mai rar, un adjectiv (Gândul, ajuns în flacăra lui de ploaie târzie, se face palid). Regentul verbal este de fapt un simplu termen de referință, deoarece legătura dintre el și atribut este slabă. Flora Șuteu, vorbind despre atributul circumstanțial, afirma că „o construcție gerunzială, precum cea din exemplul: Pe respectabila doamnă am văzut-o ieșind de la el, poate fi interpretată ca având valoarea unui atribut circumstanțial”, denumire extinsă de Mioara Avram și „asupra participiilor trecute”. Astfel, orice construcție
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
referință, deoarece legătura dintre el și atribut este slabă. Flora Șuteu, vorbind despre atributul circumstanțial, afirma că „o construcție gerunzială, precum cea din exemplul: Pe respectabila doamnă am văzut-o ieșind de la el, poate fi interpretată ca având valoarea unui atribut circumstanțial”, denumire extinsă de Mioara Avram și „asupra participiilor trecute”. Astfel, orice construcție gerunzială atributivă poate fi înglobată în definiția atributelor circumstanțiale, deoarece și atributele gerunziale determină un substantiv și exprimă în același timp o idee referitoare la predicat. Gerunziul
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
cea din exemplul: Pe respectabila doamnă am văzut-o ieșind de la el, poate fi interpretată ca având valoarea unui atribut circumstanțial”, denumire extinsă de Mioara Avram și „asupra participiilor trecute”. Astfel, orice construcție gerunzială atributivă poate fi înglobată în definiția atributelor circumstanțiale, deoarece și atributele gerunziale determină un substantiv și exprimă în același timp o idee referitoare la predicat. Gerunziul mormăind exprimă acțiunea ,,a mormăi” sub forma unei însușiri caracteristice subiectului , dar, totodată, el exprimă și circumstanța în care se desfășoară
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
respectabila doamnă am văzut-o ieșind de la el, poate fi interpretată ca având valoarea unui atribut circumstanțial”, denumire extinsă de Mioara Avram și „asupra participiilor trecute”. Astfel, orice construcție gerunzială atributivă poate fi înglobată în definiția atributelor circumstanțiale, deoarece și atributele gerunziale determină un substantiv și exprimă în același timp o idee referitoare la predicat. Gerunziul mormăind exprimă acțiunea ,,a mormăi” sub forma unei însușiri caracteristice subiectului , dar, totodată, el exprimă și circumstanța în care se desfășoară acțiunea exprimată de predicat
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
care poate fi atât subiectul verbului predicativ, cât și un alt substantiv din propoziție. Pentru ca să se asigure înțelegerea exactă a comunicării, propozițiile trebuie astfel construite încât să reiasă clar care este subiectul fiecăruia din cele două verbe. Funcția sintactică de atribut a gerunziului este una secundară, deoarece ea nu poate apărea decât întovărășită de o idee circumstanțială. Gerunziul, care se comportă, în marea majoritate a cazurilor, ca un adverb, se caracterizează din punct de vedere sintactic, în primul rând, ca un
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
cazurilor, ca un adverb, se caracterizează din punct de vedere sintactic, în primul rând, ca un circumstanțial. Totuși, funcția atributivă a dus la crearea unor gerunzii care exprimă categoria genului și a numărului și care sunt deci adevărate adjective gerunziale. Atributul circumstanțial se exprimă: i. prin adjective și participii care se acordă cu regentul nominal în gen, număr și caz: Din izvoare și din gârle Apa sună somnoroasă (M. Eminescu, op. cit., p. 93) Aici se încadrează după părerea noastră și adjectivele
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
în gen, număr și caz: Din izvoare și din gârle Apa sună somnoroasă (M. Eminescu, op. cit., p. 93) Aici se încadrează după părerea noastră și adjectivele provenite prin conversiune din adverbe (care la unii cercetători sunt considerate adverbe cu funcție de atribut circumstanțial), de tipul: ...te-arăți... împotrivă; îl cunoșteam altfel (GRS, p. 153) etc. Exceptând adverbul cum - care are o situație specială și care poate funcționa ca atribut circumstanțial în contexte ca nu știu cum să o prezint -, adverbele care își păstrează valoarea
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]