12,731 matches
-
condei portăreț fără sfârșit”" (stiloul de azi). Dar, el cărturarul, "omul de taină" al marelui revoluționar Tudor Vladimirescu, se remarcă prin faptul că este creatorul steagului național românesc, steag purtat pentru prima oară de pandurii acestuia. Este deasemeni cel care editează primul ziar românesc "„Foaie de propagandă”", ziarul armatei de panduri a lui Tudor Vladimirescu, organizatorul învățământului național românesc, fondatorul "colegiilor naționale" din București și Craiova, este membru al Academiei Române din anul 1870. Trecerea primului domnitor al Țării Românești și al
Județul Vâlcea () [Corola-website/Science/296672_a_298001]
-
aplicate), Imperial War Museum, precum și Muzeul de Istorie Naturală și Muzeul de Știință, ambele din Kensington, sau Muzeul Londrei. Mass-media națională britanică este concentrată în Londra, și este deseori acuzată că acoperă mai bine Londra decât restul țării. Aici sunt editate toate ziarele naționale, care, până în anii 1970, își aveau sediile pe Fleet Street, rămasă celebră ca stradă a jurnaliștilor. Există trei ziare locale în Londra: Evening Standard, Metro și Standard Lite, ultimele două distribuite gratuit în fiecare dimineață în stațiile
Londra () [Corola-website/Science/296823_a_298152]
-
combinărilor. L-au preocupat și pătratele magice. A creat o serie de probleme recreative cu caracter paradoxal, cum este "paradoxul vârstei". Este autorul unor probleme de mecanică. A inventat un aerometru și un hidroscop. Colecția lucrărilor lui Fermat a fost editată de către Tannery și Henry în perioada 1891 - 1896, în patru volume sub îndrumarea Academiei de Științe, iar Brassine a publicat în 1853 la Paris lucrarea "Précis des oeuvres mathématiques de Fermat".
Pierre de Fermat () [Corola-website/Science/296852_a_298181]
-
parte din trustul Intact, alături de Antena 1 și Jurnalul Național. Directorul ziarului este Ovidiu Ioanițoaia, redactor-șef fiind Cătălin Tolontan. Din echipă mai fac parte jurnaliști ca Andrei Vochin, Alin Buzărin, Cristian Geambașu, Maria Andrieș și alții. "Gazeta Sporturilor" este editată de Convergent Media SA, firmă care a avut în 2006 o cifră de afaceri de 6,5 milioane de euro și un profit de 700.000 de euro. Acționarii firmei sunt fiicele lui Dan Voiculescu. Suplimentul "Campionii" este o revistă
Gazeta Sporturilor () [Corola-website/Science/296868_a_298197]
-
în fața lui. La sfârșit, tatăl protagonistului pronunță verdictul: « te osândesc acum la moarte prin înec ». Tulburat, Georg Bendemann iese din cameră și se sinucide, aruncându-se de pe un pod. Povestirea este publicată în 1913 în anuarul lui Max Brod "Arkadia", editat de Kurt Wolff. Franz Kafka o întâlnește pe Felice Bauer la 13 august 1912 în timpul unei vizite la Max Brod. Tânăra stenografă, născută în Silezia în 1887 și crescută în Berlin, este o rudă îndepărtată, prin alianță, a prietenului scriitorului
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
actuală, romanul neterminat conține opt capitole și trei fragmente. Din tot acest material, doar "Fochistul", primul capitol al "Americii" este publicat antum în 1913, dar ca povestire de sine stătătoare, într-o broșură literară, "Der jüngste Tag" ("Ziua de apoi"), editată de Kurt Wolff. "Metamorfoza" apare de asemenea, dar abia în 1915, în revista "Die Weißen Blätter" ("Foile albe") a lui René Schickele. Pe măsură ce blocajul literar se instaurează, Kafka percepe tot mai tensionat relația sa cu Felice Bauer. Perspectiva mariajului, față de
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
a concentra toate impulsurile artistice ale evreilor departe de fibra ariană. Autorilor evrei nu le este permis să publice în afara "Kulturbund"-ului. Max Brod i se adresează lui Salman Schocken, patronul unei edituri din cadrul acestei asociații, dar nu reușește să editeze decât o antologie intitulată " În fața legii" în 1934. La sfârșitul anilor 30, Franz Kafka este interzis cu totul, atât în Germania cât și în Cehia (odată cu ocuparea acesteia de către naziști, 1939), fiind inclus, alături de scriitori precum Bertolt Brecht, Hermann Broch
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
dimensiunea lor terifiantă. În mod strict, doar povestiri foarte succinte, cu tâlc, precum "În fața legii", "O solie imperială", "Stema orașului", "Prometeu", "Poseidon" și "Vulturul" se înscriu în specia literară parabolă. Ele au și fost incluse într-un volum din 1961, editat de Schocken Books, "Parabole și paradoxuri" ("Parabeln und Paradoxe"). În sens mai larg, caracterul alegoric al parabolei se extinde asupra întregii opere a lui Kafka, astfel încât "Procesul" sau "Castelul", de exemplu, pot fi considerate parabole mai elaborate. Parabolele lui Kafka
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
din acuzația de "laese majestatis". În această călătorie îl cunoaște pe compozitorul francez Jules Combarieu, cu care va întreține o corespondență sporadică în deceniile ce urmează. Devenind pasionat de jurnalismul politic și de politică devine membru al Partidului Liberal și editează ziarul "Oltul" între anii 1873 și 1875, unde publică articole pro-liberale, traduceri din Pierre-Jean de Béranger, Hector de Charlieu și Alphonse de Lamartine, scurte povestiri și primele impresii de călătorie. La vârsta de 22 de ani scrie prima sa piesă
Alexandru Macedonski () [Corola-website/Science/296854_a_298183]
-
române" și o traducere din Gottfried August Bürger, înainte ca Mihai Eminescu, la propunerea lui Titu Maiorescu, să devină redactor al acestui periodic în octombrie 1877. Colaborări intermitente în revista "Familia", cu traduceri din Pușkin, Lamartine, Petőfi. În aprilie 1877 editează ziarul "Vestea", „întâiul ziar vândut cu cinci centime în București”, ziar de opoziție în care publică articole împotriva lui C.A. Rosetti și a „viziratului” politic al lui I.C. Brătianu. Scoate ziarele cu conținut patriotic, dar lipsite de succes: "Dunărea
Alexandru Macedonski () [Corola-website/Science/296854_a_298183]
-
educatori" de Georgiu Părău, "Ce e școala" de Ioan Keri), istorice ("Împăratul Traian ca binefăcător al poporului român" de Pavel Oprișa), informative ("Importanța limbii materne în învățământ și mijloacele ei" și "Băile de aur de la Brad" de Traian Suciu) etc. Editate într-un tiraj relativ mic, de 300-500 de exemplare, ele se adresau părinților, învățătorilor, preoților și altor știutori de carte. Chiar și cei ce nu știau citi puteau fi informați ascultând cititul de către copiii de la școli. Cu ocazia serbărilor de
Colegiul Național „Avram Iancu” din Brad () [Corola-website/Science/298232_a_299561]
-
a dușmanilor de clasă" și de reintegrare a lor prin muncă în societatea sovietică. La început, condamnații (dintre care o parte importantă o reprezentau intelectuali ruși) s-au bucurat de o libertate relativă., în limitele naturale ale insulelor. S-au editat reviste și ziare locale și s-a făcut și ceva cercetare științifică (de exemplu a fost inițiată si menținută o grădină botanică locală, care din păcate s-a distrus în întregime). Până la urmă s-a transformat într-un lagăr obișnuit
Gulag () [Corola-website/Science/298250_a_299579]
-
în registrul-jurnal general (care devine un registru centralizator de control). În condițiile conducerii contabilității cu ajutorul tehnicii de calcul fiecare operațiune se va înregistra în mod cronologic, după data de întocmire sau de intrare a documentelor. În această situație registrul-jurnal se editează lunar, iar paginile vor fi numerotate pe măsura editării lor. Registrul-jurnal parafat și înregistrat la organul fiscal teritorial se completează lunar prin preluarea totalului din registrul-jurnal obținut cu ajutorul tehnicii de calcul. Operațiile de aceeași natură, privind același loc de activitate
Contabilitate () [Corola-website/Science/298224_a_299553]
-
până în 1997), Smaranda Dobrescu, Gheorghe Grigorovici,etc Sergiu Cunescu a murit în 16 martie 2005, în ziua în care împlinea 82 de ani. În amintirea militantismului și principiilor sale democrate și de solidaritate în societate, în 2006 Smaranda Dobrescu a editat cartea: Social democrația, iluzie și realitate, la editura Niculescu. Este înmormântat în cavoul familiei Cunescu în Cimitirul Bellu ortodox.
Sergiu Cunescu () [Corola-website/Science/298295_a_299624]
-
Deși profund atașat de Brazilia natală (își scrie operele la calculator, în fața oceanului, în vila de la Copacabana). Cărțile sale dezvoltă drame universale, valabile oriunde și pentru oricine, ceea ce explică primirea entuziastă de care se bucură pe toate meridianele. Cărțile lui , editate în 150 de țări și traduse în peste 50 de limbi, s-au vândut în zeci de milioane de exemplare. Este consilier special UNESCO în cadrul prograrnului "Convergențe spirituale și dialoguri interculturale", co-director al Centrului Shimon Peres pentru pace. Distins cu
Paulo Coelho () [Corola-website/Science/298308_a_299637]
-
More". La sfârșitul lui octombrie 1969 apare dublul album live "Ummagumma", care prinde la public, dar este neînțeles de presă. În 1970 apar cele două albume solo al lui Syd Barrett, produse de Gilmour și Waters. Tot în 1970 este editat albumul "Atom Heart Mother", unul din cele mai reușite albume reprezentând o coproducție cu compozitorul de muzică avantgardistă Ron Geesin, care a aplicat astfel primele efecte sonore, prin cuplarea la mixer a doua magnetofoane. Revenirea trupei pentru un concert în
Pink Floyd () [Corola-website/Science/298317_a_299646]
-
Ateneu”, 1991), „Nichita Stănescu” (1995), „Lucian Blaga” (1990, 1995, 2000), Fundația Scrisul Românesc (1997), „Mihai Eminescu” (Drobeta Tr. Severin, 2000), Membru fondator al Societății Scriitorilor Târgovișteni, Mihai Cimpoi, prin scrierile sale, dă viață unui proiect al editurii Bibliotheca, de a edita o serie de eseuri despre scriitorii premoderni ce au trăit și creat în arealul târgoviștean. Multe din aceste cărți au primit premii ale SST: „Prometeu și Pandora. Eseuri despre Ion Heliade Rădulescu și/sau Itinerar critic dâmbovițeano-basarabean” (2007), „Ion Heliade
Mihai Cimpoi () [Corola-website/Science/298356_a_299685]
-
Să dai un sens vieții“, postum 1956). Toți biografii săi arată că aviatorul și scriitorul Saint-Exupéry era pasionat și de știință. Aprofunda teoria cuantică, principiile entropiei. Citea filosofie, cu sentimentul că este învecinată cu știința. În 2008, editura Gallimard a editat "Lettre a l'inconnue", publicată în România la editura RAO în anul 2009, în traducerea Ilenei Cantuniari. "„Un individ trebuie să se sacrifice pentru salvarea unei colectivități. Nu este vorba aici de o aritmetică stupidă. E vorba de respectarea omului
Antoine de Saint-Exupéry () [Corola-website/Science/298367_a_299696]
-
religii este adevărul și dragostea (compasiunea, nonviolența și Regula de Aur). De asemenea, el punea la îndoială ipocrizia, abaterile și dogma din toate religiile și era un neobosit reformator social. Gandhi a fost un scriitor prolific. Timp de decenii a editat diferite ziare incluzând "" (Harijan = copilul lui Hari/Vișnu) în gujarati, hindusă și engleză; „Indian Opinion” în Africa de Sud; „Young India” în engleza și "Navajivan" (Renașterea), în gujarati, la întoarcerea sa în India. Mai târziu "Navajivan" a fost de asemenea publicată în
Mahatma Gandhi () [Corola-website/Science/298364_a_299693]
-
reședința unui fost [[județul Săcuieni|județ Săcuieni]], iar numele Secuieni ar sugera imigrarea medievală a unor elemente etnice maghiare din [[scaunele secuiești]]. [[Nicolae Iorga]], în volumul său de "Documente urlățene", publicat inițial în cadrul "Buletinului Comisiei Istorice a României", în [[1927]] (editat apoi și în extras), își punea întrebarea: "de unde-i vine acest nume?", pe care l-a catalogat în altă parte drept "numele-poreclă" indescifrabil . Și tot el răspunde: "Etimologia care s-ar prezenta la început ar pune numele în legătură cu verbul "a
Urlați () [Corola-website/Science/297058_a_298387]
-
în mare măsură deformată. În această perioadă Ineul devine un important centru economic, politic și cultural. Aici s-a aflat o reședință episcopală ortodoxă (secolul XVI - XVII). Tot aici era un puternic centru cultural românesc, unde se pare că se editau și cărți. Până în mijlocul secolului al XVIII-lea aici exista o biserică, probabil edificată din lemn, în care exista un potir cu inițialele „M KO“ (probabil Matia Corvin), donatorul și protectorul cu chipul lui în armură medievală sculptat pe potir
Ineu () [Corola-website/Science/297078_a_298407]
-
și locuitorii săi. În perioada 1211-1225, pe unul din dealurile de lângă Siret a fost înălțata o fortăreața de către Ordinul Cavalerilor Teutoni. Data exactă nu se știe dar informația apare în „Dicționarul geografic al Regatului Poloniei și al altor state slave” editat în 1880 la Varșovia. Conform aceluiași dicționar, în anul 1241 a avut loc distrugerea de către tătari a orașului Siret și a castelului teuton. În 1326 este menționată existența la Siret a unei mănăstiri franciscane cu hramul Trupul Domnului, în care
Siret () [Corola-website/Science/297082_a_298411]
-
din Chicago îi poartă numele, ca dovadă a vastei sale contribuții la literatura specializată din acest domeniu. La catedră i-a urmat prof. Wendy Doniger. În ultimii ani de viață, în ciuda serioaselor probleme de sănătate, Eliade a continuat să lucreze editând cele 18 volume de enciclopedia religiilor, adunând contribuții pentru ultimul volum de istoria credințelor și proiectând un compendiu al lucrărilor sale de istoria religiilor care să apară sub forma unui mic dicționar. Mircea Eliade a murit la vârsta de 79
Mircea Eliade () [Corola-website/Science/297106_a_298435]
-
este seria Fundația, pe care a combinat-o mai târziu cu două alte serii ale sale, seria Imperiului Galactic și seria Roboților. A scris și romane polițiste și "fantasy", precum și o mare cantitate de lucrări non-ficțiune. Asimov a scris și editat peste 500 de volume și estimativ 90.000 de scrisori sau cărți poștale și are lucrări în toate categoriile majore ale Sistemului Decimal Dewey, cu excepția filozofiei. Asimov a fost prin consens general un maestru al genului science-fiction, alături de Robert A
Isaac Asimov () [Corola-website/Science/297103_a_298432]
-
care Asimov avea o totală libertate de alegere. Primul articol de acest gen a apărut în noiembrie 1958, și au fost publicate în total 399, lună de lună, până în momentul morții autorului. Toate editorialele au fost adunate periodic în cărți editate de cel mai important editor al său, Doubleday and Company, și au contribuit la stabilirea reputației sale de "Mare Lămuritor" al științei. A publicat de asemenea "Ghidul lui Asimov în explicarea Bibliei", în două volume -- Vechiul Testament în 1967 și Noul Testament
Isaac Asimov () [Corola-website/Science/297103_a_298432]