12,450 matches
-
anume ? 9. Elev, student 10. Pensionar 11. Casnica 12. Șomer 74. Starea civilă: 1. necăsătorit 2. căsătorit cu copii; câți? 3. căsătorit fără copii. 4. divorțat. 5. văduv 75. Care este etnia dumneavoastră? 1. român 2. maghiar 3. rrom 4. german 5. alta; care? 76. Care este religia dumneavoastră? 77. Care sunt sursele de venit în familia dumneavoastră? 1. salariu de la stat sau particular 2. activități ne-agricole pe cont propriu 3. venituri bănești din propria producție agricolă 4. pensie stat
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
1994, pp. 519-526. 156 Susan Nolen-Hoeksema, Abnormal Psychopathology, Editura Mc Grow-Hill, New York, 1998. 157 Ibidem. 158 Susan Nolen-Hoeksema, Abnormal Psychopathology, Editura Mc Grow-Hill, New York, 1998. 159 Ibidem. 160 Ibidem. 161 J. Engelkamp & W. Wippich, "Implicit and Explicit Memory", în The German Journal of Psychology, 9, 1995. 162 Susan Nolen-Hoeksema, Abnormal Psychopathology, Editura Mc Grow-Hill, New York, 1998. 163 Susan Nolen-Hoeksema, Abnormal Psychopathology, Editura Mc Grow-Hill, New York, 1998. 164 Susan Nolen-Hoeksema, Abnormal Psychopathology, Editura Mc Grow-Hill, New York, 1998. 165 I. L. Extein, Treatment of
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
puterea politică: capitalul cultural era astfel pasibil de (re)convertire. De fapt, așa cum arată Sorin Antohi, "De la Republica lui Platon până la planurile din ziua de azi de a construi sau reconstrui societăți deschise, de la paideia elinilor până la idealista Bildung a germanilor, și de la declarațiile-program ale celor mai puțin filozofice proiecte educative contemporane, școala și cetatea, educația și puterea sunt inseparabile"8. Înregimentarea intelectualului în politică - cu sau fără deținerea efectivă a puterii - nu a avut de regulă consecințe fericite. Prin renunțarea
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
clasei a V-a, în 1912. Din anul următor se va înființa catedra de limbă română, în acest an școlar fiind înscriși 319 elevi, din care doar cinci români. După Unire începe crearea liceului românesc și desființarea treptată a celui german. Prima clasă cu predare în limba națională se înființează în 1920, iar din anul următor figurează Liceul românesc "Principele Carol" cu primele două clase gimnaziale. În formă completă, cu clasele V-VIII, școala va funcționa din 1927, an în care
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
practică a ideologiei politice (de exemplu corporativismul a rămas în pe hârtie, iar "Camera Fasciștilor și a Corporațiilor" a fost creată la șaisprezece ani după nașterea regimului în Italia), ca și pericolul că participarea controlată să "scăpe" din mâinile guvernanților [Germani, 1975: 282] sunt posibile, susceptibile să apară la un moment dat pe termen lung (fapt care, în Italia, nu a existat). Această contradicție poate fi considerată azi, în Italia, o descoperire tardivă, capabilă să explice limitele legitimității unui regim, sprijinit
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
tipul prieten-dușman, care uneori par să aibă mai mult de-a face cu identitatea academică contestată a cercetătorilor (și cu problema slujbelor și a funcțiilor), decît cu chestiunile metateoretice. Această dezbatere foarte personalizată, și adesea caustică, apare în ochii observatorilor germani ca un déjà vu (Meyers 1994). Într-adevăr, cele două tabere par să reia o formă reactualizată a Positivismusstreit (disputa pozitivismului), care a avut loc în sociologia germană la sfîrșitul anilor '60 și începutul anilor '70 și i-a inclus
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
Bretania, Corsica, Flandra, etc. erau "națiuni" restrânse având dreptul la propriile mini-state-națiune). Cu câteva excepții, aceste mișcări erau de dreapta, chiar de extremă-dreapta a spectrului politic și, când, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Franța a fost ocupată (de germani în Franța continentală și de italieni în Corsica), mulți regionaliști și naționaliști s-au raliat fie mareșalului Pétain, fie naziștilor și fasciștilor, în funcție de simpatia lor politică. Chiar dacă ultima grupare de colaboratori de extremă dreapta era o minoritate restrânsă a întregii
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
acestei perioade, chiar dacă majoritatea regionaliștilor nu au mers atât de departe. Totuși, în timpul Ocupației din perioada celui de-al Doilea Război Mondial, unii regionaliști flamanzi, bretoni și corsicani au acționat pe baza acestor convingeri și au devenit colaboratori ai ocupanților, germani în Bretania și italieni în Corsica.19 Câțiva dintre acești colaboratori au fost executați după război, iar activitățile lor au servit la discreditarea regionalismului politic pentru mulți ani. Acest lucru nu a însemnat sfârșitul regionalismului, care a supraviețuit în formele
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
Harper & Row, New York, 1957, apud Steven Best și Douglas Kellner, op. cit., p. 7. 43 A se vedea Susan Sontag, Împotriva interpretării, trad. de Mircea Ivănescu, Editura Univers, București, 2000. 44 A se vedea Andreas Huyssen, "Mapping the Postmodern", în New German Critique, nr. 33, 1984, pp. 5-52 [articol reluat în Linda J. Nicholson (ed.), Feminism/Postmodernism, Routledge, New York, 1990, pp. 234-277, la care vom face și noi trimitere]. 45 Steven Connor, op. cit., p. 16. 46 David Harvey, care realizează un studiu
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
din 1221. Se pare că fusese primit în Ordin de curând, poate în anul 1219, atunci când s-au reîntors frații din prima misiune de dincolo de munți, din Ungaria și Germania. După ce le ascultă povestirile, rămâne impresionat mai ales de duritatea germanilor, față de care simțea o anumită teamă. În acest capitol, încep să fie expuse episoadele cele mai semnificative și fascinante din viața sa, prin intermediul cărora el dorește să schițeze trăsăturile fratelui minor; am putea afirma că este o imagine concretă din
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
nr. 47 și 49). Parcurge întregul său itinerariu franciscan: tânăr întreprinzător și curios, la Assisi; încă diacon (nr. 18), misionar inventiv și cerșetor răbdător de-a lungul anevoioaselor cărări din Alpi și din temuta și necunoscuta Germanie (însă teama de germani, atât de bine evocată în scena finală a Capitulului Rogojinilor, pare să fie depășită în curând de urgentele nevoi de hrană și de adăpost, nr. 21 și 22); întemeietorul lăcașului din Salisburg (nr. 21); harnic și iscusit cerșetor, în călătoria
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
transmită emoțiile și sentimentele sale, pentru «a cere un ministru și un lector» pentru Saxonia (nr. 58). «Reîntorcându-se în Germania, a trecut pe la fratele Toma de Celano», lăsându-ne pe noi să ne imaginăm fericirea primilor doi „cuceritori” ai germanilor. Esența întâlnirii lor se concentrează în întregime pe relicvele Sfântului Francisc pe care fratele Toma le oferă prietenului său și care vor fi pentru el izvor de noi experiențe (nr. 59). Se va reîntoarce în Italia pentru a doua oară
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
fiindcă «timpul oricărui lucru este stabilit de Dumnezeu». 9. Fratele Elia a fost numit, de către fericitul Francisc, ministru provincial al teritoriilor de dincolo de mare. Datorită predicării sale, un cleric, pe nume Cezar, a fost primit în Ordin. Acest Cezar, un german născut la Speyer, și subdiacon, a studiat teologie cu maestrul Conrad din Seyer, predicator al cruciadei și mai târziu episcop de Hildesheim. Pe când era încă un secular, a fost mare predicator și imitator al perfecțiunii evanghelice. Deoarece în orașul său
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
să plece. 18. La acel capitul, era prezent un frate care în rugăciunile sale obișnuia să-i ceară Domnului ca dreapta lui credință să nu fie coruptă de ereticii din Lombardia și să nu se lepede de ea din cauza cruzimii germanilor; stăruia ca Domnul, în îndurarea sa, să-l ferească de aceste două pericole. Acest frate, văzând că se ridicaseră mulți frați și erau gata să meargă în Germania, credea că, fără îndoială, aceștia vor fi martirizați în curând de germani
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
germanilor; stăruia ca Domnul, în îndurarea sa, să-l ferească de aceste două pericole. Acest frate, văzând că se ridicaseră mulți frați și erau gata să meargă în Germania, credea că, fără îndoială, aceștia vor fi martirizați în curând de germani. Regretând că nu-i cunoscuse în mod personal pe frații trimiși în Spania, care fuseseră deja martirizați, a vrut să evite de data asta ceea ce i se întâmplase atunci. De aceea, s-a ridicat din mijlocul mulțimii și s-a
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
a întrebat: Cine ești și cum te cheamă?». Acesta a răspuns: «Mă numesc Palmerio» și, prinzându-l de mână, a adăugat: «Și tu ești de-al nostru și vei veni cu noi», dorind astfel să-l ia cu el printre germani. Fratele respectiv îl rugase deja de mai multe ori pe Dumnezeu să-l trimită oriunde va voi, dar nu la aceia. Fiind îngrozit de numele germanilor, a răspuns: «Nu sunt de-al vostru, dar am venit printre voi cu dorința
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
nostru și vei veni cu noi», dorind astfel să-l ia cu el printre germani. Fratele respectiv îl rugase deja de mai multe ori pe Dumnezeu să-l trimită oriunde va voi, dar nu la aceia. Fiind îngrozit de numele germanilor, a răspuns: «Nu sunt de-al vostru, dar am venit printre voi cu dorința de a vă cunoaște și nu cu intenția de a pleca cu voi». Însă Palmerio, biruindu-l prin jovialitatea sa, l-a reținut și trăgându-l
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
autoritatea de a alege pe cine voia dintre cei nouăzeci de frați. Descoperindu-l printre ceilalți și pe acel frate curios, a fost convins de aceștia să-l ia și pe el. Dar pentru că acela nu vroia să meargă la germani și repeta mereu: Nu sunt de-al vostru și nu m-am ridicat cu intenția de a merge cu voi», a fost condus la fratele Elia. Atunci frații din provincia în care fusese trimis, auzind acestea, au insistat să-l
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
el, legat prin ascultare, nefiind sigur pe sine, nu a îndrăznit să aleagă conform conștiinței, pentru a nu da impresia, în cazul în care s-ar fi pronunțat, că acționează conform propriei voințe. Îi era teamă să plece din cauza cruzimii germanilor, și nu voia să-și pună în pericol sufletul dacă din cauza suferințelor și-ar fi pierdut răbdarea. Și astfel, nehotărât între cele două alternative și nemaigăsind soluții, s-a adresat acelui frate, deja încercat de diferite suferințe, care în Ungaria
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
în virtutea sfintei ascultări, să se grăbească să meargă în Germania cu fratele Cezar. Acel frate este fratele Giordano din Giano, care scrie pentru voi aceste memorii; care a venit în Germania printr-o asemenea aventură; care a scăpat de furia germanilor de care era îngrozit, și care împreună cu fratele Cezar și alți frați a sădit pentru prima oară Ordinul Fraților Minori în Germania. 19. Fratele Cezar a fost primul ministru provincial al Germaniei. Din dorința de a-și îndeplini cât mai
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
în Germania. 19. Fratele Cezar a fost primul ministru provincial al Germaniei. Din dorința de a-și îndeplini cât mai eficient ascultarea încredințată, i-a luat cu sine pe frații Ioan din Pian del Carpine, predicator în latină și lombardă; germanul Barnaba, distins predicator în lombardă și germană; Toma de Celano, care mai apoi a scris prima și a doua Legendă a Sfântului Francisc, Iosif din Treviso; ungurul Abram, toscanul Simon, fiul contesei Collazzone; clericul german Conrad; preotul Petru din Camerino
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
a doua Legendă a Sfântului Francisc, Iosif din Treviso; ungurul Abram, toscanul Simon, fiul contesei Collazzone; clericul german Conrad; preotul Petru din Camerino; preoții Iacob și Walter; diaconul Palmerio; fratele diacon Giordano din Giano și câțiva frați laici, și anume: germanul Benedict din Soest, Henric din Suabia și mulți alții al căror nume nu mi-l amintesc. Au fost în total doisprezece clerici și treisprezece laici. După ce i-a ales pe acești însoțitori, fratele Cezar, care era o persoană evlavioasă și
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
văzând că prin acea frază nu primeau absolut nimic, s-a gândit și a spus: «Acest God berad ne va face astăzi să crăpăm!». Și mergând în fața confratelui, care cerșea în germană, a început să cerșească în limba latină. Dar germanii au spus: «Noi latina nu o înțelegem, vorbește-ne în germană!». Iar fratele, pronunțând stâlcit, a spus: «Nicht diudisch», adică «Nu știu germană». Și a adăugat în germană: «Brot durch Got». Iar ei au spus: «Este un lucru ciudat că
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
atât pentru frații de la Speyer, cât și pentru cei de la Worms și le asculta spovezile. În consecință, în același an, a promovat la preoție trei frați, adică pe Palmerio, despre care am vorbit mai sus, pe ungurul Abram și pe germanul Andrei, care înainte se numea Hartmuth. 29. În anul Domnului 1223, la 29 noiembrie, domnul papă Honoriu, a confirmat Regula fraților minori. 30. În același an, la 18 martie, fratele Cezar a promovat la preoție un al patrulea frate din
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
jignite sau prejudiciate de către Augustus și de Împărații ce i-ai succedat. Vrem să subliniem că situația la granițele orientale și la altele nu era întrutotul liniștită pentru Imperiu. Amintim că în anul 13 î.H. a avut loc rebeliunea germanilor și a panonilor, în anul 6 d.H. o violentă răzmeriță în Dalmația și în Panonia, condusă de cei doi Batoni 223, despre care vorbește și Ovidiu 224, fapt ce demonstrează că poetul avea atenția îndreptată spre asemenea evenimente. Mai subliniem
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]