13,415 matches
-
lui Hitler, un simptom de decadență burgheză). De fapt, filmul românesc a trecut de la ineptele melodrame burgheze la ineptele filme mobilizatoare și moralizatoare realist socialiste (uneori făcute de aceeași oameni, că tot se pricepeau). Cinematograful românesc a ratat, din motive ideologice, neorealismul anilor 40 (pe care-l recuperează abia acum), după cum, din aceleași motive, n-a reușit să strecoare mai mult de o mână de titluri (printre care 100 lei, subestimatul film al lui Mircea Săucan din 1973) inspirate de Noul
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
să repete că filmul este o artă pentru mase ba chiar, arta fanion din acest punct de vedere ! , dorința unor regizori la curent cu ce se întâmpla în cinematograful mondial de a-și subiectiviza demersul stilistic se izbea de comandamente ideologice precis codificate. încercări (și reușite) au fost totuși ; pe lângă intensul ”moment subiectiv” din finalul Pădurii spânzuraților abil integrat narațiunii, perfect explicabil din punctul de vedere al perspectivei personajului Bologa și, oricum, episodic în economia filmului , Duminică la ora 6 rămâne
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
Învățământul sub dictatul modelului sovietic și al luptei de clasă ( 1948 până spre începutul anilor ‟60) b). revenirea spre o relativă normalitate și spre unele tradiții românești ( din 1962/1964 până spre anii 1978/1979) ; c). accentuarea violenței politice și ideologice ( 1978/1979 până în decembrie 1989); Instaurarea comunismului în România a impus un model politic și educațional, asemănător celui din U.R.S.S. Reforma învățământului, din august 1948, a avut ca principala preocupare școlarizarea fiilor de muncitori și a muncitorilor tineri, care
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
mine vei trăi mereu, chiar dincolo de viața mea. P. S. Ocazie neașteptată! G[aby] își ia răspunderea acestei scri sori incomplete care este un strigăt de tandrețe dezlănțuită. Te iubesc și trăiesc de mai bine de cincisprezece zile într-o prăbușire ideologică plină de suferință. Dar o să-i învingem, totuși. Curaj! Bunul Dumnezeu are să îngăduie să ne revedem, noi două, scumpa mea fetiță preaiubită! Tandrețe. Sâmbătă, 1 noembrie [1947] Astăzi o zi plină, Monica, draga mea mult iubită și atât de îndepărtată
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
umblu pe străzi beată de somn și de odihnă, că nu mai am timp să stau de vorbă cu tine ca înainte, dar, scumpa mea, nu mă plâng, fiindcă tot ce fac este pe gustul meu, este conform cu linia mea ideologică. Constat doar, așa cum scriai într-una din frumoasele tale scrisori. Azi-dimineață, programul indicat în susul paginii, apoi întoarcere la noi, unde casa se întrece pe sine în gama ei feerică de covoare catifelate și moi, sub pașii mei șovăielnici. Voiam să
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
noastre ? De unde vine ? Din scârnavul obicei ce am luat de o bucată de vreme de a ne e[c]stazia Înaintea orișicărui vânturatic străin” <endnote id="(130, p. 182)"/>. Indignarea În fața acestui „scârnav obicei” al ospitalității românești a prins contur ideologic În epoca interbelică. „S-a zis că neamul nostru e tolerant și ospitalier față de străini”, scria Nichifor Crainic În 1934. „Este el atât de Înfloritor Încât simte nevoia ospitalității ? Adus În sapă de lemn de către străinul cotro- pitor, acest popor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
arătat dispusă să accepte târgul. Tradiția spune că În acel moment Tomás de Torquemada - capul Inchiziției spaniole - și-ar fi pus crucifixul deasupra pungilor cu bani, spunându-i reginei : „Mai vinde-L o dată pe 30 de arginți !”. În fața acestui argument ideologic, regina Isabela a semnat decretul de expulzare a evreilor din Spania. A fost o experiență traumati zantă. Circa 200.000 de evrei au fost nevoiți să plece, rătăcind În căutarea altei patrii ; 20.000 dintre ei au murit pe drum
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Franceză, În 1792, În fața Adunării Naționale, de contele Stanislas Clermont- Tonnerre : „Evreii trebuie respinși ca națiune, dar recunoscuți peste tot ca persoane individuale” ; sau Într-o altă formulare : „Pentru evrei ca indivizi, totul ; pentru evrei ca națiune, nimic”. O formulă ideologică pe care a folosit-o și Lenin În primele două decenii ale secolului XX <endnote id="(612, I, p. 70 ; 278, p. 450)"/>. „Dacă toți evreii ar fi ca tine...” „Evrei ! Acești bravi evrei ! Niciodată n-am mai Întâlnit de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de oameni se vorbește și În mitologia folclorică românească. În cadrul antropogenezei mitice, o populație rebut sunt Jidovii : androizi giganți, monstruoși și antropofagi (vezi capitolul „Jidovii sau Uriașii”). Acest tip de „scenariu” a trecut din spațiul mitic În cel pseudoștiințific. Părintele ideologic al rasismului modern, J.A. Gobineau, care a proclamat „inegalitatea raselor umane” și supre mația rasei ariene, a susținut că Dumnezeu a creat „rasa galbenă” Într-o Încercare ratată de antropogeneză. De aceea, oamenii din „rasa galbenă” ar fi ieșit
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cametei, de aceea voievodul Petru [Șchiopul] a poruncit În anul 1579 să fie scoși În masă din țară” <endnote id="(12, I, p. 258)"/>. Ulterior, Grigore Nandriș a considerat această interpretare ca fiind eronată, „nu numai din punct de vedere ideologic, ci și istoric”. El a contracarat-o, la rândul său, cu o explicație globală și nenuanțată : „Persecuția religioasă nu este cunoscută de-a lungul istoriei ortodoxiei românești” <endnote id="(12, II, p. 139)"/>. Scene reprezentând Judecata de apoi sunt zugrăvite
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
totuși profund de modul În care Richard Wagner, de pildă, a utilizat motivul „jidovului rătăcitor” atât În scrierile sale muzicale (pentru unii comentatori, personajul Kundry, din opera Parsifal, 1882, este Întruparea feminină a lui Ahasverus), cât și În scrierile sale ideologice. Pentru compozitorul german, evreii se pot izbăvi de blestemul „tip Ahasverus” pe „o singură cale” : „o mare soluție” regeneratoare (Cunoaște-te pe tine Însuți, 1881), „nimicirea completă”, care pare să anticipeze „soluția finală” nazistă : „Participați fără reticență la această operă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Kosidowski, Povestirile evangheliștilor, Editura Albatros, București, 1983. 485. C. Rădulescu-Motru, Scrieri politice, ediție Îngrijită de Cristian Preda, Editura Nemira, București, 1998. 486. Joseph Campbell, The Power of Myth (Împreună cu Bill Moyers), Doubleday, New York, 1988. 487. Ion Lungu, Școala Ardeleană. Mișcare ideologică națională iluministă, Editura Minerva, București, 1978. 488. Liviu Rotman, Școala israelito-română (1851- 1914), Editura Hasefer, București, 1999. 489. Constantin C. Giurescu, Contribuțiuni la studiul originilor și dezvoltării burgheziei române până la 1848, București, 1972. 490. Leon Volovici, „Jurnalul lui Mihail Sebastian
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
880. Geoffrey Wigoder, Evrei În lume. Dicționar biografic, coordonator Viviane Prager, Editura Hasefer, București, 2001, p. 233. 881. Vasile Alecsandri, Cele mai frumoase scrisori, volum Îngrijit de Marta Anineanu, Editura Minerva, București, 1972. 882. Măriuca Stanciu, Necunoscutul Gaster. Publicistica culturală, ideologică și politică a lui Moses Gaster, Editura Universității din București, 2006. 883. Dumitru Cristian Amzăr, Rânduiala, legea lăsată lumii de Dumnezeu, ediție Îngrijită de Dora Mezdrea și Dinu D. Amzăr, Editura România Press, București, 2006, p. 67. 884. Andrei Oișteanu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cumpărat pământurile la un preț just, iar arabii vor accepta cu recunoștință luarea în posesie a țării de către evrei. Ca urmare, sionismul este o mișcare politică, influențată de modelul politicii expansiunii coloniale europeane, el a utilizat metodele și anumite justificări ideologice ale colonizării. Încercarea de reformare a iudaismului a luat mai curând forma naționalismului decât a religiei. Evreii începeau să-și dea seama că statul-națiune era unitatea firească a dezvoltării istorice. Dacă popoare și-au dobândit identitatea națională în secolul al
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
din 1-22 iulie 1920 poartă amprenta opiniilor sioniștilor americani referitoare la reorganizarea sionismului, pentru a face posibilă colonizarea evreilor și reconstrucția în Palestina. Aceștia considerau că misiunea politică sionistă era încheiată; că organizația sionistă trebuie să-și piardă caracterul ei ideologic și să se transforme într-o reprezentanță a tuturor evreilor binevoitori operei de reconstrucție în Palestina; iar prioritate să aibă caracterul de rentabilitate a reconstrucției. În Conferința de la Londra se pune accent pe crearea instituțiilor financiare, care să permită opera
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Evreesc”. Activitatea se desfășura prin conferințe, șezători literare și artistice. Comitetul de conducere era numit de organizația sionistă Carmel, iar fondurile se obțineau din cotizațiile membrilor și din „produsul activităților”. Organizația de tineret „Hașomer Hazair” din Dorohoi avea următoarele principii ideologice: „hașomerul este omul adevărului; pionierul renașterii poporului, limbii și patriei sale; știe să trăiască din produsul muncii sale; este milos și ajutător; supus conducătorilor, energic, vesel și voios, prietenul naturii, el știe să trăiască în mijlocul ei, își perfecționează spiritul și
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
dorea un stat totalitar, atât pe plan economic, cât și politic. Era interesat în problema puterii politice, el dorea lichidarea oricărei instituții, grupări politice, sau structuri ale statului care s-ar fi opus unei conduceri totalitare legionare. Intransigența politică și ideologică a șefului mișcării legionare era determinată de prezența lui Ion Antonescu, cel care a considerat că maniera conservator autoritară, fără intervenția unei grupări revoluționare în problemele esențiale ale statului era singura cale posibilă, pentru că se simțea urmat de majoritatea societății
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
masoni”601. De asemenea, la 16 ianuarie 1941 toți șefii de cuiburi au fost convocați pentru a fi informați de evoluția evenimentelor și a primi instrucțiuni. Nicolae Pătrașcu, secretar general al Mișcării a ținut 600 Rebeliunea legionară a avut cauze ideologice și de construcție politică a celor două forțe implicate, dar la acestea s-au adăugat și motivele ce țineau de ostilitatea dintre instituții foarte importante în domeniul informațiilor și poliției politice. Serviciul Special de Informații, condus de Eugen Cristescu și
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
pentru finalitatea conflictului dintre Ion Antonescu și Horia Sima, ce avea ca scop preluarea puterii. În ianuarie 1941, Adolf Hitler și-a dat acordul pentru înlăturarea legionarilor de la putere, dar în decizia sa, importante au fost nu considerentele de ordin ideologic, care plasau Mișcarea legionară într-o poziție de aparentă apropiere cu Germania nazistă, ci mai mult considerente de ordin tactic, care făceau din Ion Antonescu un partener mai eficient pentru interesele Germaniei în perspectiva continuării războiului. Câteva precizări devin utile
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
manifestațiile de stradă, coagularea unei mistici revoluționare, epurări pe criterii politice și chiar rasiale, intenția de a lichida vechiul regim, amestecul principiilor „capitaliste” cu cele de stânga „socializante”. Aceste aspecte, indicau un anumit grad de similitudini și chiar o congruență ideologică între formele fascismului românesc și cel italian sau nazist. Însă, în opțiunea lui Hitler importante erau condițiile concrete impuse de 608 Ibidem. 609 Ion Calafeteanu, Români la Hitler, București, Editura Univers Enciclopedic, 1999, p.75-76. 610 Ibidem, p.81. 163
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
lui Hitler importante erau condițiile concrete impuse de 608 Ibidem. 609 Ion Calafeteanu, Români la Hitler, București, Editura Univers Enciclopedic, 1999, p.75-76. 610 Ibidem, p.81. 163 desfășurarea războiului, care nu făceau necesară sau obligatorie o aliniere politică și ideologică a celor două regimuri, chiar dacă existau argumente de natură istorică ce ar fi indicat necesitatea unui sprijin popular pentru un partid sau un regim. Altfel spus, pentru buna desfășurare a relațiilor germano-române, nu era necesară o organizație similară românească cu
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
cu ministrul Dănulescu. Poziția legionarilor în județul Dorohoi se consolidează și prin înscrierile care au avut loc în lunile septembrie - octombrie 1940, chiar dacă multe înscrieri erau din oportunism, în așteptarea unor beneficii personale și nu întotdeauna o problemă de opțiune ideologică, nu din convingeri. Într-un raport din anul 194, se aprecia că numărul legionarilor din orașul Dorohoi a ajuns la 870 membri activi. Situația a fost găsită la o percheziție la locuința fostului șef al organizației legionare din județ, Andrei
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Habenim, Hașomar Hazair, Thora V’Avoda, Herzlia, Buselia, Brith Haluței Borohovia, Borohovia, B’nei Avoda”. Cu toate cercetările noastre arhivistice, nu am găsit la Huși nici măcar o Încercare de Închegare a acestui „front” date fiind, credem noi, marile diferențe ideologice și practice promovate de cele două tabere: CDE și Hehalutz. b.d. Marea metamorfoză Toată lumea știe ce este cameleonul, acel animăluț cam urâțel careși schimbă des culoarea pielii, pentru a se descurca mai bine În viață și pentru a nu
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
cuvinte aproape banale au fost rășluite din textul piesei cu pricina: „Pagina 73. Magazionerul Pompilian (...) Îi reproșează lui Bartolomeu: <<Eu știu una; pînă ați venit dv. eu trăiam liniștit (subl. În orig.)>>”, adică (după mintea fecundă a născocitorilor de greșeli ideologice, fără cote obligatorii, fără cartele de pâine, haine și Încălțăminte, fără, fără, fără, fapt ce nu trebuia reamintit sclavilor regimului roșu). În fine, ca să nu se creadă că partidul, doamne ferește, se băga ca un microb periculos peste tot, inclusiv
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Iată-le cum sunau În original: „De liberi ne-am născut să fim/ Sau numai-n temniți să trăim”. Mai dur fusese textul ungurului din țara vecină, nu de la noi, Simon Magda, ale cărei replici au sunat În sensibilele timpane ideologice ale tovilor noștri precum niște ciocane pneumatice de mii de tone-forță: „Pag.31. Raczne: Topi-i-ar dumnezeu pe spurcații ăștia de comuniști (subl. În orig.) În frunte cu Szilagyi Imre că pînă ce el n-a Început...>>” sau: „Pag
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]