15,241 matches
-
s-au bucurat, la nașterea sa și în timpul creșterii sale apa și plantele au crescut" (13: 93 sq.). Și se anunță că: "De acum încolo, buna religie mazdeană se va răspândi pe cele. Șapte continente" (13: 95)5. Textele târzii insistă îndelung asupra preexistentei celeste a lui Zarathustra. El se naște "în mijlocul istoriei" și în "Centrul Lumii". Când mama lui a primit xvarenah de Zarathustra, 4 Stig Wikander, Der arische Mănnerbund, pp. 50 sq. 5 Cf. G. Widengren, op. Cit., pp. 120
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
se înțeleagă mai bine contribuția mazdeismului la istoria religioasă a Iranului, într-adevăr, se știe că, în pofida "reformei" sale, Zarathustra a acceptat numeroase credințe și idei religioase tradiționale, dându-le noi valori. Astfel, el reia tradiția indo-iraniană a călătoriei morților, insistând asupra importanței judecății. Fiecare va fi judecat după alegerea pe care a făcut-o pe pământ. Cei drepți vor fi admiși în Paradis în "Casa Cântecului"; cât privește păcătoșii, ei vor rămâne "pentru totdeauna oaspeții Casei Răului" (Yasna, 46:11
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Dă-mi acest semn: transformarea totală a existenței acesteia. Pentru ca venerându-te și lăudându-te să acced la bucuria cea mare!" (Y., 34: 6). "Fă-ne să-1 cunoaștem pe mântuitorul care va vindeca existența!", strigă el (F., 44: 16). El insistă: "Cu focul tău arzător și metalul topit, dă semn sufletelor de răsplata pe care o menești celor două tabere, o, înțeleptule, pagubă celui păcătos și celui drept recompensă" (F., 51:9). Probabil că Zarathustra nădăjduise în iminenta "transfigurare" (fraso-kereti) a
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
mare zeu care a creat acest pământ, care a creat cerul, care a creat omul, care a creat fericirea omului, care 1-a făcut pe Darius rege, acest om unic, rege peste mulți, acest om unic, stăpânul multora"30. Inscripția insistă asupra creativității lui Ahură Măzdâ și, aproape ca o consecință, asupra responsabilității religioase a suveranului. Darius a fost făcut rege pentru ca să păstreze creația lui Ahură Măzdă și ca să "asigure fericirea omului'". Această situație religioasă privilegiată a fost justificată de mitul
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
distinge totuși de alte creații, deoarece a fost alcătuit după chipul și asemănarea lui Dumnezeu și are stăpânire asupra Naturii. Mortalitatea omului este consecința păcatului originar, anume a dorinței lui Adam de a fi asemeni lui Dumnezeu (§ 59). Textele biblice insistă asupra zădărniciei condiției umane. Omul din pământ a fost luat și în pământ se va întoarce (Facerea, 3: 19). O viață lungă este bunul său cel mai de preț. Ca în atâtea alte culturi tradiționale, moartea este degradantă: ea reduce
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
deloc la înțelegerea mitului. De la început, cu greu putem concepe un hieros gamos între zeul celest și Pământul Mamă care să se sfârșească prin combustia acesteia din urmă. Pe de altă parte, și e esențial, cele mai vechi tradiții mitologice insistă asupra acestui fapt: muritoare 2, Semele a zămislit un zeu. Această dualitate paradoxală a lui Dionysos îi interesa pe greci, căci numai ea putea să explice paradoxul modalității de a f i a zeului. Născut dintr-o muritoare, Dionysos nu
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
că Dionysos a sosit destul de târziu în Grecia, că, implicit, este un zeu "străin". După Erwin Rohde, majoritatea savanților îl consideră pe Dionysos un zeu trac, introdus în Grecia, fie direct din Tracia, fie din Frygia. Dar Walter Otto a insistat asupra caracterului arhaic și panelenic al lui Dionysos, și faptul că numele său - di-wo-nu-so-jo - se află într-o inscripție miceniană 4 pare să-i dea dreptate. Pe de altă parte, nu e mai puțin adevărat ca Herodot (II, 49) îl
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
epocii elenistice. Ocultarea și epifania lui Dionysos, coborârile sale în Infern (comparabile cu o moarte urmată de o resurecție) și, mai ales, cultul lui Dionysos-copil19, cu rituri celebrând "trezirea" sa - lăsând deoparte tema mitico-rituală a lui Dionysos-Zagreus, asupra căruia vom insista îndată - indică voința și speranța unei înnoiri spirituale. Copilul divin este, pretutindeni în lume, încărcat de un simbolism inițiatic revelând 17 Conform gloselor antice, termenul saboi (sau sabaioi) era echivalentul, în limba frigiană, al grecescului bacckhos; cf. Jeanmaire, Dionysos, pp.
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
teoretizantă a lui Jean-Pierre Richard, din cunoscutul și mereu fructificatul studiu Poezie și profunzime, se impune de la sine într-o parte a analizei. În prezentarea trăsăturilor definitorii ale generației, puse în discuție prin recursul la diverse surse teoretice adecvate, autoarea insistă asupra încercării din partea poeților respectivi de a deplasa orizontul de așteptare al acelei perioade tulburate ideologic, de a modifica, pe cât posibil, criteriile esteticului, preluând ceea cu este mai bun dintre procedeele și reflexele avangardei istorice, dar și anunțând totodată modificările
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
unele controverse, pentru că am considerat că sunt destule poeme care pot să concureze cu orice dispută pe o astfel de temă, în sensul fascinației pe care au capacitatea să o exercite. În consecință, abordarea noastră va fi, în principal, estetică, insistând asupra celor câtorva poeți care au propus o manieră originală de scriitură. Deși între membrii grupului de la Sibiu și cei care își leagă numele de revista Albatros, se pot descoperi destule asemănări, chiar dacă între ei a existat o distanțare mărturisită
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
idei vehiculate în paginile celei dintâi. Se poate, de asemenea, observa un anume eclectism în materie de opinii exprimate. Programul revistei este conturat mai clar în numărul 7 când atitudinea celor de aici devine protestatară. Și în numerele anterioare se insistase asupra necesității scriitorilor de a fi originali, se produce însă acum o delimitare de avangarda istorică, se atacă vocabularul considerat "poetic", se propune o renunțare la manierism și o "revenire" la realism. Titlul însuși al revistei (sugerând o poezie care
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
literaturii, a fluxului de idei, de concepții, de procedee, mereu în schimbare. Termenul are și dezavantaje și e de apreciat că Thibaudet le-a avut în vedere pe multe dintre ele, atunci când a încercat să facă operațional acest concept. El insistă și asupra caracterului oarecum eclectic al unei generații, care nu va fi niciodată exclusiv de dreapta sau de stânga și discută despre diviziuni în cadrul aceleiași generații (ceea ce el numește "decade", promoții în terminologia ulterioară), la mijlocul perioadei pe care o ocupă
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
nu era absolutizat 14. Precizările țin să elimine confuziile, să adapteze teoria generațiilor literare la contextul mai larg al literaturii propriu-zise. Ceea ce apropie sau diferențiază creatorii este, până la urmă, tocmai opera lor. Este poate și motivul pentru care Mircea Martin insistă asupra necesității de a avea în vedere "vârsta interioară" a scriitorului atunci când se încearcă o periodizare 15. De aceea, pentru o bună delimitare și operaționalizare a conceptului se introduc, pe lângă criteriul vârstei interioare, și acela al modului în care se
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
cauzate de nuanțele semantice pe care le implică termenul generație, s-a încercat o delimitare a conceptului în funcție de sfera, domeniul de utilizare, implicând definirea sa din punct de vedere biologic, sociologic, statistic, istoric, psihologic, cultural, politic și chiar economic. Se insistă asupra unei posibile deosebiri dintre generație și curent literar: dacă generațiile se succed, curentele literare pot coexista uneori 18. Observația este, desigur, discutabilă, în sensul că generațiile coexistă și ele, succesul obținut de o nouă generație nu înseamnă ieșirea de pe
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
nu tratăm literatura după rigorile științelor exacte. Ion Pop31 subliniază unitatea relativă pe care o sugerează conceptul în diversitatea manifestărilor literare, avertizând însă și asupra faptului că ar putea fi un criteriu de sistematizare privit cu suspiciune dacă s-ar insista asupra unificării direcțiilor creatoare sub un semn unic. Principalul reproș care i se aduce termenului generație, în pofida tuturor încercărilor, de a-i elimina conotația aceasta prin precizările aduse de către critica literară, este acela că uniformizează, prezintă scriitorii ca voci ale
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
la revista amintită în perioada directoratului lui D. Caracostea. Criticii de la Revista Fundațiilor Regale vor încerca o regrupare abia mai târziu la revista lui Vl. Streinu, Kalende, până atunci nu lipsesc însă nici luările de poziție asupra cărora nu vom insista acum. Nu numai publicațiile literare întâmpină dificultăți sau sunt suspendate ori obligate să se supună cenzurii guvernării din epocă. Astfel este de observat că timp de câteva luni, în 1941, Nichifor Crainic devine ministru secretar de stat la Departamentul Propagandei
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
fi determinat să încerce să-și armonizeze ideile. Mircea Iorgulescu îl prezenta, în Al doilea rond, pe Geo Dumitrescu ca fiind, în 1941, animatorul "unei reviste nonconformiste (Albatros), interzisă repede, la al șaptelea număr, de cenzura vremii"65 fără să insiste asupra elementelor care scot această revistă din tiparele epocii, cele prin care se manifesta spiritul de frondă al redactorilor. Avem de-a face probabil, în acest caz, așa cum remarca Lucian Valea, cu o preluare a unei "legende": revista Albatros apărănd
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
celor care i-au sprijinit. Doar încheierea e în acord cu stilul dinamitard al primei pagini: "pentru a încheia așadar, cât mai bine un anunț, atârnăm aici această pancartă semnificativă și îmbietoare: intrarea liberă, după ștergerea prealabilă a picioarelor"161. Insistam asupra diferențelor de ton pentru că trecerile de la serios la ironic, de la limbajul standard, de la stilul oficial la grotesc și parodic vor caracteriza și creația principalilor reprezentanți ai grupării. Mult mai în ton cu articolul de pe prima pagină este însă cel
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
la transformări în plan literar. În Albatros se reflectă o atitudine parțial diferită. Deși se remarcă și aici o apropiere a celor din redacție de orientările de stânga (apropiere evidențiată și de Traian Mihăilescu în articolul din Chemarea Vremii), se insistă întotdeauna pe promovarea valorii. Se recomandă, e drept, aceeași atenție acordată universului cotidian, dar direcționarea aceasta a literaturii are, mai degrabă, menirea de a exclude manierismul, de a oferi o modalitate de reînnoire a recuzitei poetice. Dacă Geo Dumitrescu își
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Paraschivescu, că spiritul epocii pe care ei îl reprezintă se regăsește și în scrierile celorlalți membri ai generației, dar opiniile acestora, legătura cu grupul Albatros au fost amintite în prezentarea revistelor care-i unesc temporar, motiv pentru care nu vom insista aici asupra acestui aspect. Geo Dumitrescu debutează în revista Cadran (sub pseudonimul Vladimir Ierunca). Urmează cursurile Facultății de Litere și Filosofie a Universității din București în perioada 1939-1944. Totodată, între 1939 și 1940 face parte din cercul revistei Cadran în
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
la primele semne de "strângere a șurubului" sub influența cenzurii, demisionează. În urma acestor întâmplări, Geo Dumitrescu mărturisea că nu a mai putut rămâne de stânga. Stelian Diaconescu, Ion Caraion, e în felul său, un caz aparte al acestei generații. Nu insistăm foarte mult asupra controverselor pe care le-a generat omul, victimă a regimului comunist și colaborator al Securității. Notele publicate în Săptămâna, imediat după plecarea în Elveția a lui Caraion, ca file din jurnal și-au atins scopul și l-
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
o literatură sinceră, lipsită de estetizarea gratuită, anticalofilismul devenind în acest caz nu doar o formulă în sine, ci și o modalitate de exaltare a grotescului și a urâtului ca tematică literară și mod de expresie. Am ales însă să insistăm asupra poeziei, căci ea este cea care l-a apropiat în tinerețe de grupul de la Albatros, dincolo de părerile exprimate de el sau reticențele altora din redacție cu privire la lirica sa. Poezia sa exprimă, poate, cel mai bine și viziunea asupra creației
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
ca să-ți fac plăcere"), demitizarea atinge și sacrul, "așteptând să plouă peste ele Dumnezeu - latifundiarul/ urina lui gratuită și binecuvântată". Repetițiile formale sau semantice întăresc discrepanța dintre așteptare și oferta lirică. Sunt o serie de elemente apoetice pe care eul insistă să le introducă în universul liric. Repetiția lor însă scoate în evidență caracterul teatral al discursului ("Hei, Violaine, dragostea ta caniculară/ a eșuat undeva în halucinațiile cu păduri de mămăligă", " Pe legea mea, Violaine, îl vom judeca -/ bobul de porumb
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
puteri demiurgice reduce omul la praf, materie moartă, de aceea omul nici nu mai apare aici în calitate de actant, ci de "obiect" asupra căruia se exercită acțiuni devastatoare ("Mă fură trecutu-ndărăt și mă-njunghe,/ încep să-mi uit caligrafia, cuvânt", Partitură). Insistăm asupra acestor elemente ale imaginarului poetic pentru că ele se constituie într-o rețea de motive care revin obsedant în lirica lui Ion Caraion. Sunt aici câteva structuri șocante generate de efortul repoetizării limbajului folosind ca sursă grotescul. Astfel se revalorifică
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
sau, în alte cazuri, lumea de hârtie sunt reprezentări curente în poezia generației albatrosiste). Spațiul acesta se compune din cele mai banale elemente ale existenței zilnice, dar este descris prin prisma unui ochean care deformează, sunt amănunte asupra cărora se insistă, dar care sunt asamblate într-un tablou nefiresc, de coșmar. 2.2. Ancorarea în cotidian. Pecetea coșmarului Așa cum anunțaseră, poeții aceștia preferă o poezie în care discursul adesea cu aparențe de monotonie se încheagă pornind de la existența de zi cu
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]