12,032 matches
-
matematică au fost Bertrand Russell și A.N.Whitehead (1861-1947) prin lucrarea ,Principia Mathematica.Sistemul logic construit de aceștia avea ca scop să reconstruiască matematica în mod logico-simbolic în conformitate cu concepția lui Gotlob Frege. Anton Dumitriu sintetizează trei trăsături ale sistemului logic al lui Russel: 1)este logic complet și explicit axiomatizat; 2)este primul sistem logic complet formalizat, deoarece nu ține seama decât de semne și de regulile de operare cu acestea pentru construirea de formule;3)este perfectibil el fiind
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
pericole pentru logică și matematică au fost încercate mai multe soluții, cea mai importantă fiind a lui Bertrand Russell, teoria tipurilor.Problema antinomiilor logico-matematice este unul din obstacolele cele mai mari în constituirea logicii ca știință matematică și în fundamentarea logică a matematiciii. Jan Łukasiewicz (1878 - 1956) a introdus o a treia valență, aceea de "posibil". Mai târziu se admite că între "adevărat" și "fals" există un număr nesfârșit de grade intermediare (logica fuzzy). Kurt Gödel (1906 - 1978) a întreprins ambițiosul
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
aceea de "posibil". Mai târziu se admite că între "adevărat" și "fals" există un număr nesfârșit de grade intermediare (logica fuzzy). Kurt Gödel (1906 - 1978) a întreprins ambițiosul program de considerare a logicii ca obiect de studiu al matematicii. Operațiile logice aplicabile diferitelor produse ale gândirii sunt: Definiția este operația prin care se face precis conținutul și clară sfera unei noțiuni pentru mintea unui om dat. Mai puțin riguros definiția se poate face dezvăluind înțelesul sau aria de aplicabilitate a unui
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
Clasificarea este operația prin care obiectele unei mulțimi date sunt distribuite în clase după un anumit criteriu. Este o operațiune sintetică și pornește de la indivizi (obiecte individuale, concrete sau de la noțiunile obiectelor individuale) mergând către specii și genuri. În ordine logică este a doua operațiune, fiind precedată de definiție și urmată de diviziune. Diviziunea este operația logică de descompunere a unei noțiuni în noțiuni subordonate. Este operațiune analitică pornind de la genuri, trecând la specii și ajungând la noțiuni individuale. Diviziunea pornește
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
criteriu. Este o operațiune sintetică și pornește de la indivizi (obiecte individuale, concrete sau de la noțiunile obiectelor individuale) mergând către specii și genuri. În ordine logică este a doua operațiune, fiind precedată de definiție și urmată de diviziune. Diviziunea este operația logică de descompunere a unei noțiuni în noțiuni subordonate. Este operațiune analitică pornind de la genuri, trecând la specii și ajungând la noțiuni individuale. Diviziunea pornește numai de la noțiuni constituite deja prin proces anterior de cunoaștere. În ordinea generării cunoașterii este a
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
a unei noțiuni în noțiuni subordonate. Este operațiune analitică pornind de la genuri, trecând la specii și ajungând la noțiuni individuale. Diviziunea pornește numai de la noțiuni constituite deja prin proces anterior de cunoaștere. În ordinea generării cunoașterii este a treia operațiune logică presupunând definiția și clasificarea având funcția ordonării cunoștințelor achiziționate prin definire și clasificare. Inferarea este procedeul de gândire prin care din cunoștințe inițiale, obținem o cunoștință nouă. Schema operației de inferare se numește inferență sau raționament. Inferarea se bazează pe
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
una negativă obținem una afirmativă. Exemplu: Simbolic și general: „S este P” → «S nu este non-P». Natural și concret : „Omul este spiritual” implică „Omul nu este nespiritual”. Conversiunea Conversiunea este obținerea unei judecăți noi, al cărei subiect logic este predicatul logic al judecății inițiale și al cărei predicat logic este subiectul judecății inițiale. Exemplu: Simbolic și general: „Toți S sunt P” → „Unii P, și numai unii P sunt S”. Natural și concret: „Toți consecvenții sunt oameni” implică „Unii oameni și numai
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
Căutarea obiectului satisfacerii viciului poate cauza o infracțiune. Regula de fundare: O cauză determină un lanț determinat de cauze. Concluzie: Existența viciului poate cauza o infracțiune. În ciuda caracterului ei ordonat logica nu este unitară. Nu sunt acumulate și maturizate cunoștințele logice în așa fel încât să se poată executa o diviziune logică asupra ei însăși. În această situație se pot face doar clasificări provizorii a diferitelor dezvoltări logice. Clasificări ale logicilor ca părți ale logicii în ansamblu se pot face după
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
O cauză determină un lanț determinat de cauze. Concluzie: Existența viciului poate cauza o infracțiune. În ciuda caracterului ei ordonat logica nu este unitară. Nu sunt acumulate și maturizate cunoștințele logice în așa fel încât să se poată executa o diviziune logică asupra ei însăși. În această situație se pot face doar clasificări provizorii a diferitelor dezvoltări logice. Clasificări ale logicilor ca părți ale logicii în ansamblu se pot face după criterii diferite. Se disting criteriul conținutului, adică al obiectului, criteriul metodelor
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
caracterului ei ordonat logica nu este unitară. Nu sunt acumulate și maturizate cunoștințele logice în așa fel încât să se poată executa o diviziune logică asupra ei însăși. În această situație se pot face doar clasificări provizorii a diferitelor dezvoltări logice. Clasificări ale logicilor ca părți ale logicii în ansamblu se pot face după criterii diferite. Se disting criteriul conținutului, adică al obiectului, criteriul metodelor folosite, criteriul evoluției istorice a logicii ca formă a vieții spirituale umane. Logicianul poate cerceta formele
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
dar și formele de gândire corectă specifice anumitor oameni în anumite activități.Mișcarea gândirii după obiectul gândit cere adecvarea formelor de gândire la structurile obiectului ceea ce determină apariția logicilor speciale.Pentru gândirea unui anumit obiect se cere o anumită gândire logică. Logica dialectică Termenul de logică dialectică a fost utilizat cu înțelesuri diferite.Din totalul înțelesurilor în contextul logicii considerăm înțelesul de teorie a compoziției, structurii și funcționării operațiilor logice unice ale spiritului uman în situații epistemologice în care întemeierea formală
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
speciale.Pentru gândirea unui anumit obiect se cere o anumită gândire logică. Logica dialectică Termenul de logică dialectică a fost utilizat cu înțelesuri diferite.Din totalul înțelesurilor în contextul logicii considerăm înțelesul de teorie a compoziției, structurii și funcționării operațiilor logice unice ale spiritului uman în situații epistemologice în care întemeierea formală extensională devine inoperantă fiind necesară o întemeiere materială, de conținut, intensională. Nivelul cel mai înalt, mai general al abordării formelor raționale de cunoaștere este întruchipat de logica dialectică. Presupoziția
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
situații epistemologice în care întemeierea formală extensională devine inoperantă fiind necesară o întemeiere materială, de conținut, intensională. Nivelul cel mai înalt, mai general al abordării formelor raționale de cunoaștere este întruchipat de logica dialectică. Presupoziția inițială este că fiecare formulă logică îndeplinește o anumită funcție cognitivă în ansamblul (întregul) cunoașterii omenești. În consecință fiecare formă logică se supune unei anumite ordini în dezvoltarea cunoașterii. Temeiul logicii dialectice constă în caracterul secund și dependent al cunoașterii în raport cu obiectul de cunoscut. Logica formală
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
conținut, intensională. Nivelul cel mai înalt, mai general al abordării formelor raționale de cunoaștere este întruchipat de logica dialectică. Presupoziția inițială este că fiecare formulă logică îndeplinește o anumită funcție cognitivă în ansamblul (întregul) cunoașterii omenești. În consecință fiecare formă logică se supune unei anumite ordini în dezvoltarea cunoașterii. Temeiul logicii dialectice constă în caracterul secund și dependent al cunoașterii în raport cu obiectul de cunoscut. Logica formală nu poate satisface decât exigențe interne de corectitudine și nu exigențe ale raportării la obiectul
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
secund și dependent al cunoașterii în raport cu obiectul de cunoscut. Logica formală nu poate satisface decât exigențe interne de corectitudine și nu exigențe ale raportării la obiectul exterior conștiinței. Această deficiență este compensată parțial de logica dialectică prin considerarea procesului gândirii logice în desfășurarea reală care în fapt are atât formă cât și conținut. Este încă nesistematizată (nematurizată), dar necesară. Logica pură De cercetarea formelor comune de gândire se ocupă logica teoretică, logica pură numită și logică formală, deoarece cercetează formele gândirii
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
nesistematizată (nematurizată), dar necesară. Logica pură De cercetarea formelor comune de gândire se ocupă logica teoretică, logica pură numită și logică formală, deoarece cercetează formele gândirii, fără conținut. Are următoarele caracteristici: 1. studiază numai formele cele mai generale de propoziții logice; 2. cuprinde numai legile care depind de formele generale de propoziții și de valorile de adevăr "adevărat" și "fals"; 3. nu cuprinde niciun fel de termeni, operații sau relații determinate (relative la domeniu particular); 4. consideră ca scop al logicii
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
înseamnă trecerea de la forme de propoziții la propoziții despre obiecte determinate și implicit la logica aplicată; 6. operațiile și relațiile logicii sunt studiate numai prin prisma proprietăților formale ale relațiilor și prin prisma adevărului și falsului; 7. cuprinde toate legile logice posibile care satisfac condițiile indicate mai sus. Logica aplicată Este logica obținută din logica pură pe următoarele căi: determinarea formelor de propoziții prin determinarea termenilor, operațiilor și relațiilor cu sau fără restrângerea numărului formulelor care sunt logic-adevărate. Logica științei Este
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
care satisfac condițiile indicate mai sus. Logica aplicată Este logica obținută din logica pură pe următoarele căi: determinarea formelor de propoziții prin determinarea termenilor, operațiilor și relațiilor cu sau fără restrângerea numărului formulelor care sunt logic-adevărate. Logica științei Este analiză logică a științei atât în faza devenirii cât și în faza stabilă în care știința este constituită. În acest caz logicianul studiază modul în care procesele și schemele logice se manifestă într-un domeniu sau altul al cunoașterii științifice. Logica matematică
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
sau fără restrângerea numărului formulelor care sunt logic-adevărate. Logica științei Este analiză logică a științei atât în faza devenirii cât și în faza stabilă în care știința este constituită. În acest caz logicianul studiază modul în care procesele și schemele logice se manifestă într-un domeniu sau altul al cunoașterii științifice. Logica matematică Are în practica filozofică și științifică două înțelesuri: a.Un înțeles mai larg, anume logică expusă cu ajutorul limbajelor formalizate; din punct de vedere practic prin logică matematică se
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
și schemele logice se manifestă într-un domeniu sau altul al cunoașterii științifice. Logica matematică Are în practica filozofică și științifică două înțelesuri: a.Un înțeles mai larg, anume logică expusă cu ajutorul limbajelor formalizate; din punct de vedere practic prin logică matematică se înțelege aplicarea matematicii la studiul logicii formale. Logica matematică este o consecință a evoluției științei și în special a aplicării matematicii la logică. Neclaritatea și imprecizia limbajului natural au fost ameliorate prin matematică. Sub acest înțeles logica matematică
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
generale. Sensul obținerii concluziilor este de la judecățile universale către cele generale, apoi către cele particulare și în final către cele individuale. Nicholas Rescher a făcut următoarea clasificare a logicii considerând criteriul dezvoltării istorice. a.Logica tradițională b.Logica modernă ortodoxă: logica matematică clasică (bivalentă) c.Logica modernă neortodoxă: ---Logica modală ---Logica polivalentă ---Sistemele nonstandard de implicație: implicația strictă, „entailment” ș.a. ---Sistemele nonstandard de cuantificare: pluralitate, ș.a. a.Sintaxa logică b.Semantica logică c.Pragmatica logică d.Lingvistica logică ---Teoria structurii ---Teoria
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
logicii considerând criteriul dezvoltării istorice. a.Logica tradițională b.Logica modernă ortodoxă: logica matematică clasică (bivalentă) c.Logica modernă neortodoxă: ---Logica modală ---Logica polivalentă ---Sistemele nonstandard de implicație: implicația strictă, „entailment” ș.a. ---Sistemele nonstandard de cuantificare: pluralitate, ș.a. a.Sintaxa logică b.Semantica logică c.Pragmatica logică d.Lingvistica logică ---Teoria structurii ---Teoria înțelesului ---Teoria validității a.Dezvoltări matematice ►Dezvoltări aritmetice În ordine istorică aceste dezvoltări au fost primele aplicații ale logicii simbolice. Logica matematică a debutat ca o logică a
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
b.Dezvoltări științifice Aplicații fizice • Logica cuantică • Teoria modalităților fizice ori cauzale Aplicații biologice •Aplicații în stilul lui Woodger •Logica cibernetică Aplicații sociologice •Logica normelor • Logica evaluării Aplicații legale Procesul de matematizare precede în general procesul de logicizare prefigurând structurile logice în domeniul aplicației. c.Dezvoltări filozofice Aplicații etice -Logica acțiunii -Logica deontică -Logica comenzilor (a imperativelor) -Logica preferinței și alegerii Aplicații metafizice -Logica existenței -Ontologia lui Leśniewski -Logica constructivistă -Ontologia (disputa nominalism-realism) Aplicații epistemologice -Logica întrebărilor și răspunsurilor -Logica temporală
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
alegerii Aplicații metafizice -Logica existenței -Ontologia lui Leśniewski -Logica constructivistă -Ontologia (disputa nominalism-realism) Aplicații epistemologice -Logica întrebărilor și răspunsurilor -Logica temporală -Logica parte-întreg (mereologia) -Logica epistemică -Logica supoziției -Logica informației -Logica inductivă ••• Logica evidenței și confirmării ••• Logica probabilistă În măsura în care reflecția logic filozofică asupra unui domeniu dat se maturizează, gândirea logică a obiectului trece în aplicații științifice ale logicii. Ceea ce rămâne constant în sfera logicii filozofice sunt temele ontologice și gnoseologice. 1. Enescu Gheorghe 2. Țuțugan F. 3. Petre Botezatu 4. Petru
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
constructivistă -Ontologia (disputa nominalism-realism) Aplicații epistemologice -Logica întrebărilor și răspunsurilor -Logica temporală -Logica parte-întreg (mereologia) -Logica epistemică -Logica supoziției -Logica informației -Logica inductivă ••• Logica evidenței și confirmării ••• Logica probabilistă În măsura în care reflecția logic filozofică asupra unui domeniu dat se maturizează, gândirea logică a obiectului trece în aplicații științifice ale logicii. Ceea ce rămâne constant în sfera logicii filozofice sunt temele ontologice și gnoseologice. 1. Enescu Gheorghe 2. Țuțugan F. 3. Petre Botezatu 4. Petru Ioan 5. Anton Dumitriu
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]