KorAP: Find »[drukola/base=nevastă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...469 470 471 ...474 >

11,840 matches

Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864

Gh. P. unu: Măi tov. Paleu, fi atent ce vorbești...! Ce, ai temperatură?! Gh. P. doi: Nu..., da... Gh. P. unu: Ce nu..., ce da? Păi ce legătură au copiii... cu lemnele?! Gh. P. doi: Ăăă..., știți..., după divorț... ea, nevastă-mea... ăăă... fosta nevastă..., așa, s-a mutat la părinții ei... la casa burghezo-moșierească... a lor... și... Gh. P. unu: Ei și?! Tot nu-nțeleg...! Gh. P. doi: Stați puțin..., și eu am rămas la casa mea... de muncitor..., și

[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
tov. Paleu, fi atent ce vorbești...! Ce, ai temperatură?! Gh. P. doi: Nu..., da... Gh. P. unu: Ce nu..., ce da? Păi ce legătură au copiii... cu lemnele?! Gh. P. doi: Ăăă..., știți..., după divorț... ea, nevastă-mea... ăăă... fosta nevastă..., așa, s-a mutat la părinții ei... la casa burghezo-moșierească... a lor... și... Gh. P. unu: Ei și?! Tot nu-nțeleg...! Gh. P. doi: Stați puțin..., și eu am rămas la casa mea... de muncitor..., și am rămas fără lemne

[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
era frig... da știți..., frig frig, nu glumă... și atunci m-am dus la casa ei... a lor... să mă mai încălzesc și eu oleacă... Gh. P. unu: (a înțeles, și nu iartă) Aha!, adică să te încălzești lîngă fosta nevastă, da? Gh. P. doi: Nu, tov. Pavel, lîngă sobă..., nu lîngă..., păi eram despărțiți, nu? Gh. P. unu: Ei, și? Gh. P. doi: Ei, și ea..., tov. secretar, a profitat de mine... asta-i..., și m-a forțat să... am

[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
de ce nu..., dar... (arată spre albume) fără... Gh. P. doi: (privindu-l într-un fel, deocamdată, indescifrabil) Bine..., fără... (pune albumele în geantă, lasă pachețelele cu mîncare pe masă, și vinul) Gh. P. unu: (luînd un trandafir din vază) Uite, nevestei tale, spune-i că-i pup mînuțele cu aceeași plăcere cu care-i mănînc pîrjoluțele... Iar Desdemonei... (îi dă trandafirul) Gh. P. doi: Îi de anul ăsta...? Gh. P. unu: ...Ia și programele de sală... și cronicile... și afișele... Gh.

[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
ce-i cu asta? Gh. P. doi: Și recunoști că ședința de partid ai înfierat ceea ce se întîmpla la Timișoara? Gh. P. unu: Da, și? N-am făcut rău nimănui... Gh. P. doi: Hai sictir! Dar cînd ai scris despre nevastă-ta, D-zeu s-o ierte, că asculta Europa liberă, și că-și punea părul pe moațe cu hîrtie din Scînteia, tot n-ai făcut nici un rău? Tot nevinovat ești? Gh. P. unu: (descumpănit) ...Tot... (în lipsă de altceva, oarecum

[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-i adevărul! Spune! Gh. P. unu: Ce dracu' mai vrei să-ți spun?! Nu ți-am spus?! Nu ți-am spus că te-am turnat... cu armele și cu porumbeii spioni...?! Nu ți-am spus că am turnat-o pe nevastă-mea că ascultă Europa liberă și că-și face moațe din Scînteia?! Ce mai vrei? Gh. P. doi: Lasă tu turnătoriile astea de catifea..., vinovățiile astea de operetă...! Gh. P. unu: Da tu nu mi-ai cîntat ca un tenor

[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
Gh. P. unu: ... și eu am primit bani... Gh. P. doi: (aproape de delir) Mi-au dat bani... și despre tine am... din străinătate... fugiți... bani... silă... bani... frică... (simultan, Gh. P. unu spune: ...fiul meu... și eu despre tine... Oh, nevastă-mea... colegii...) am luat bani... (pe toate aceste replici, amîndoi ajung să se miște în genunchi, în patru labe, tîrîndu-se, jalnici...; primul care se ridică e Gh. P. unu; îți reface cît de cît ținuta și se îndreaptă către public

[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
desface pachetele din geantă) Da, d-le, nu-i o hîrtie goală...! Ia să vedem... (citește) Dragii mei prostăvani... Adică cine-s prostăvanii?! Gh. P. doi: Noi doi..., mai mult tu... Gh. P. unu: Ce vorbești! Va să zică iubita mea..., adică nevastă-ta, îmi trimite scrisorele... prin chiar soțul ei... ghici cine-i prostăvanul?! Gh. P. doi: Hai, citește mai departe. Gh. P. unu: Așa... (citind) ...mai întîi, să nu uitați să vă luați pastilele...; apoi nu vă lăcomiți la pîrjoluțe..., nici

[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
Și eu sînt tolerant... mai ales cu mine... Și mi-e rușine..." (Octav scos din "dialog" de venirea lui Costache care intră cu anevoie prin spărtura din gard) Marieta: Credeam c-o să intre vreo fantomă... Costache: (e obișnuit cu înțepăturile nevestei și n-o ia în serios) Sărut mîna, Mona. Mona: Bună ziua, domnu' Costache. Costache: Și tu ce stai așa de pleoștit! Marieta: E și el obosit..., tocmai a stat de vorbă cu o fantomă... Costache: Marieta! Marieta: Ia să mă

[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
să nu ajung! Securistul: Eu nu-ți spun să te pripești..., dar nici s-o lungești cu devenirea pînă la venirea deplină a comunismului... Costache: Da... sigur... lăsați că devin eu la timp... (pauză) Aș vrea să vă rog ceva... Nevastă-mea mi-a spus că săptămîna viitoare sînt alegerile de partid la ei... și ea vrea să fie în comitet... mai departe... Securistul: S-a făcut... nici o grijă. Și, dragă, nu-ți mai pune atîtea întrebări... Dă-le încolo! Sau

[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
Filosofie de tribunal! Groparul: Fugarule, tu știi ce-i aia morală? Octav: Hai, lasă... Groparul: Bine, văd că știi... Bravo! Atunci spune-mi și mie ce fel de morală e aia care dă voie turcului să aibă o turmă de neveste... iar pe mine, dacă mă pune dracu' să am numai două măcar, mă bagă la pîrnaie... Octav: Stai puțin... Groparul: Ce să stau! Morala trebuie să fie una pentru toți oamenii. Adică turcul e mai om ca mine?! Nu! Și

[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
două măcar, mă bagă la pîrnaie... Octav: Stai puțin... Groparul: Ce să stau! Morala trebuie să fie una pentru toți oamenii. Adică turcul e mai om ca mine?! Nu! Și dacă nu, atunci îmi iau și eu o duzină de neveste, cu acte în regulă...! Și pe tine te iau să le faci planificarea... la rînd... să nu iasă intrigi... otrăvuri și păruială... Octav: Mamă, ce te mai pricepi tu s-o ștergi din calea răspunsurilor... Fugi... luneci... Chișcarule! Groparul: Da

[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785

poziția de complement). Aceste clase de verbe nu sunt rigide, putând exista mai multe tipuri de treceri: ● treceri între tranzitive și inacuzative, o ilustrare a fenomenului alternanțelor de tranzitivitate (alternanța cauzativă − vezi infra, 5.): Ion deschide ușa > Ușa se deschide Nevasta îl îmbătrânește pe Ion > Ion îmbătrânește; ● treceri între inergative și tranzitive, prin adăugarea unui complement intern, de unde și posibilitatea de a trata inergativele ca tranzitive cu încorporare obligatorie și opacă a obiectului (Hale și Keyser 1993, Holmer 1999) − vezi infra

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
Stăncescu) − p. ext.; (13) Are oi la munte − prin extindere; (14) Peștera... în loc necunoscut își are răsuflarea (Alexandrescu) − p. ext. a. Ca o posesiune se pot considera și drepturile pe care le dă puterea părintească asupra copiilor, puterea maritală asupra nevestei, p. ext., "puterea stăpânului asupra slugii": (15) Acest vestit împărat avea doi feciori (Gorjan). b. Când voim să numim și persoana (ființa) care ne e rudă, prieten etc., avem construcția cu acuzativ dublu: (16) Tot creștinul are pre călugăriță sor

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
dragă ca ochii din cap (Sbiera) − a avea pe cineva drag "a-l iubi"; (23) Cu care se avea ca niște frați (Ispirescu). d. Al doilea complement se poate indica și prin prepoziția de: (24) Acela va avea fata de nevastă (Reteganul); (25) Își alese... un ogar să-l aibă de tovarăș (Ispirescu); (26) S-o aibi de zestre când te-oi mărita (Sbiera); (27) Eu nu am [bani] nici de cheltuială (Drăghici) − complementul în acuzativ poate fi omis, ca de la

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
îmi sunt mai aproape decât ceilalți (22) El o avea dragă ca ochii din cap/ Îi era dragă ca ochii din cap (23) Cu care se avea ca niște frați/ Erau ca niște frați (24) Acela va avea fata de nevastă/Aceluia îi va fi fata nevastă (25) Își alese... un ogar să-l aibă de tovarăș/să-i fie tovarăș (29) Am uitat ce dată avem/e azi (30) Mai avem/e un kilometru până ajungem (41) Avut-am odată

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
22) El o avea dragă ca ochii din cap/ Îi era dragă ca ochii din cap (23) Cu care se avea ca niște frați/ Erau ca niște frați (24) Acela va avea fata de nevastă/Aceluia îi va fi fata nevastă (25) Își alese... un ogar să-l aibă de tovarăș/să-i fie tovarăș (29) Am uitat ce dată avem/e azi (30) Mai avem/e un kilometru până ajungem (41) Avut-am odată... dor de fală/ Mi-a fost

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
de grăsimi part. lichefiat, -ă nom. lichefierea A SE LIMPEZI Vinul se limpezește la câteva zile de la cules tranz.: Ion limpezește rufele part. limpezit, -ă nom. limpezirea, limpezitul A SE LOVI Ion se lovește la deget tranz.: Ion își lovește nevasta part. lovit, -ă nom. lovirea, lovitul A SE LUMINA Dimineața, camera se luminează tranz.: Ion luminează camera cu lanterna part. luminat, -ă nom. luminarea, luminatul A SE LUXA Glezna Ioanei s-a luxat din cauza tocurilor tranz.: Ioana și-a luxat

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561

oamenii „teribili și fericiți”. Să cităm din opera lui Mussolini, din discursurile lui publicate pentru prima dată în 1926 și reeditate. Într-o zi, regelui Macedoniei Filip i-au venit 3 vești: un general al său obținuse o mare victorie, nevasta îi născuse un copil, iar el fusese declarat învingător la jocurile olimpice. Atunci regele a implorat zeii să-i trimită și o mică nenorocire. Oprirea libertății prin voință. Această voință fermă aplicată societății duce tot la grija aproapelui. Această voință

[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
ascunde încă mărturii arheologice valoroase care pot ajuta la refacerea trecutului istoric al zonei. Originea oiconimului „Fetești” Originea oiconimului Fetești se pierde în negura vremurilor; legenda spune că tot mai mulți ciobani poposeau în zonă pentru a-și căuta o nevastă: „Se zice (...) că prin acele vechi timpuri, ciobanii împrăștiați prin Câmpia Bărăganului veneau în acest sat să-și caute fete pentru însurătoare”. Mai târziu, apelativul inițial - derivat dintr-o poreclă cu conținut pornografic - s-a schimbat cu cel de Fotești

[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191

44 În Germania sau Spania..., din acele categorii de fugari făceau parte atunci, În 1947-48, mai ales fostele cadre politice ale României Mari, oameni maturi, căsătoriți. Pentru ei o fugă peste graniță se făcea cu riscul vieții, trebuiau luate și nevestele, mulți au fost prinși pentru că trăgeau după ei valize noaptea, prin păduri. Granițele erau foarte bine păzite, după 1949 deveniseră impermeabile... Au mai fost cîteva cazuri, puține, dar spectaculoase, de fugă cu bărcile pe Marea Neagră spre Turcia, iarăși foarte periculos

[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
demisioneze și să devină student, motivînd că prietenii lui sînt la facultate, iar el „este doar un sublocotenent de securitate” (p. 319). Un coleg al său, mult mai pragmatic și probabil resemnat, pleacă din orele de program pentru că „ Își ajută nevasta la bucătărie” (p. 319). Primii lideri ai noii structuri represive au „farmecul” lor. Teohari Georgescu agresează sexual peste 50 de femei, dar este foarte ferm ca ministru (pp. 113-131), pînă cînd Îi vine și lui sorocul, fiind demis În 1952

[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
Corola-publishinghouse/Science/289518_a_290847

personaje de alegorie, își pledează fiecare cauza în „tragicomedia” Iov, de contaminație pirandelliană, dar și cu momente de commedia dell’arte. Realistul, de profesie autor dramatic, vrea să transporte în lumina rampei faptul nud: un ins, părăsit de iubita lui nevastă, vrea să se sinucidă. Fantezistul, și el în căutare de subiecte, complică lucrurile, văzând în nefericitul soț un Iov al zilelor noastre. De fapt, fugara nu e o femeie plină de vino-ncoa, ci o matroană bașoaldă, iar văicărețul își

Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/289518_a_290847]
Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343

mama lui era moașă și oamenii o chemau să moșească mai des decât pe Dichtlin. Un al treilea bărbat a declarat că, cu opt-nouă ani Înainte, porcii săi au intrat În curtea lui Dichtlin și ea a blestemat-o pe nevasta lui, care a Început să șchiopăteze la scurt timp (În realitate, se pare că Dichtlin spusese doar niște fraze ambigue). De asemenea, el o văzuse pe Anna stând În râu și Împroșcând apa cu picioarele. Ea Îi spusese că pescuiește

[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
pomului și apoi răsturna albia cu gura În jos (ca să nu fie adus „golul” malefic Înapoi În casă) și se așeza pe ea. Femeile o Înconjurau și cântau diferite cântece sau jucau un dans marcat de strigături vesele. Moașa invita nevestele tinere să sară peste covată ca să aibă și ele un copil. De asemenea, În unele locuri se mimau diferite munci agrare sau casnice pentru ca nou-născutul să fie priceput și norocos În viață. Copilul era prezentat familiei, În special nașilor, care

[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]