12,604 matches
-
Trebuia pur și simplu să ieșim din Europa, să fim protocronici în toate domeniile, să edificăm o cultură nouă. Sensul său era limpede: negarea întregii culturi anterioare, a face tabula rasa și a porni de la zero într-o direcție total opusă. Este logica revoluționară radicală de totdeauna. în viața socială, ca și în cea culturală și artistică. De unde al doilea aspect al culturii totalitare: caracterul propagandistic, îndoctrinarea sistematică, educația zisă patriotică, politizarea întregii culturi, citatele rituale și manipulările grosolane de texte
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
ar cere, credem, păstrat. înțelegem, foarte bine, că trebuie recuperat tot ce a fost interzis sub Ceaușescu. Nimic mai legitim. Dar interzisă a fost, să spunem, și o carte ca Neoliberalismul lui Ștefan Zeletin și multe, multe altele, din direcția opusă, democratic-liberală, democratic creștină etc. De ce nu s-a reeditat chiar nimic și din opera lui Virgil Madgearu? Noica n-ar trebui deci transformat, în nici un caz, într unul din patronii spirituali ai iraționalismului și neodreptei românești. Acest risc ar trebui
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
și în neocolaboraționismul cultural actual. Un text concis precum Comunismul ca formă mentală 16 ar merita singur un întreg comentariu. Ce forme generale a luat el în România? în parte comune, generale, în parte specific-naționale? Toate, lamentabile... Din perspectivă diametral opusă, alte câteva probleme cer, de asemenea, aceeași atenție. Nu există încă, la noi cel puțin, un acord deplin și nici măcar o adevărată clarificare conceptuală asupra a două noțiuni-cheie la fel de specifice epocii. Este vorba, în primul rând, de rezistență, respectiv disidență
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
a fost expresia directă a vechiului regim totalitar, cu toate urmările sale esențiale în sfera culturii. Etapa finală nu poate fi decât dizlocarea și eliminarea acestui tip de cultură sau, în tot cazul, înclinarea hotărâtă a balanței în direcția diametral opusă. Termenul de literatură acceptată și oficială începuse să circule la noi, încă din deceniul patru al secolului 1. Adică într-o perioadă când și vechiul regim oficial și ideologia extremistă de dreapta, care-l combătea, defineau cultura în termeni convergenți
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
cu certitudine. Este, în mare parte, focarul de infecție al culturii oficiale actuale, denunțat și din interiorul său, cu tot mai multă vigoare, de unii foști colaboratori: Incompetența instaurată autoritar degradează și descalifică activitatea instituțională. II. Cultura alternativă La polul opus culturii oficiale se află, se profilează mai bine spus, cultura alternativă. Dar ea poate fi definită și ca: independentă, paralelă, autonomă, neconvențională (chiar underground), pluralistă, particulară, privatizată etc. Caracterizată, deci, prin toate atributele ce pot fi recunoscute oricăror activități, structuri
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
ce poate fi mai străin de esența și vocația culturii alternative. Condiția esențială a unei astfel de culturi este existența unui alt tip de societate și de organizare politică, singurul care-o face posibilă. El nu poate fi decât diametral opus sistemului totalitar. Deci: democrat, pluralist, întemeiat pe individ, drepturile omului și proprietatea particulară. Definiție sumară, dar esențială. Pare un truism și o evidență elementară. Și totuși trebuie repetată mereu această concluzie bine subliniată. Mai ales într un context cultural-social, precum
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
o imposibilitate și chiar o mare... naivitate. O altă notă specifică este permanenta umilință resimțită de acest nefericit și etern erou alternativ. De unde o stare de spirit complexată și resentimentară, care definește, în bună parte, resorturile interioare ale culturii alternative opusă, într-o formă oarecare, ordinii totalitare. Revolta refulată, deviată, spiritul vindicativ ulcerat și sublimat, preocuparea permanentă de a propune o contra-imagine suprarealității artificiale, false, dominante, constituie încă una din trăsăturile specifice ale culturii alternative. Mecanismele sale funcționează, prin deprindere și
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Ambele teze se pot susține, în contexte diferite. încă un exemplu foarte recent: o excelentă antologie despre dandism (Dandysmul, Iași, Polirom, 1995) realizată de Adriana Babeți, începută, se pare, înainte de 1989. Ea opune o formulă integral-estetizantă unei estetici ideologice radical opuse. Gestul, inconformist, este însă la fel de valabil și după 1989. Căci a lansa o carte despre dandism, în mizeria economică actuală, reprezintă un gest de independență morală, dar și de avangardă, ca să nu spunem chiar de sfidare socială. Oricum, o bună
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Regimul (opresiv, totalitar) poate deci să prezinte una sau alta dintre acțiunile sale drept liberale, din punctul său de vedere. Dar exact același act cultural publicarea unei cărți controversate, de pildă poate fi considerat, interpretat, înțeles, și din perspectiva diametral opusă, nu mai puțin ca un act de libertate. Doar cu sensul schimbat, de rezistență, de contestare etc. a bazelor regimului existent. Perversitatea, poate și subtilitatea, într-un fel, ca și fatalitatea unei astfel de situații, vin din faptul că ambele
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
din faptul că ambele teze pot fi susținute în egală măsură în legătură cu unul și același act cultural. Sistemul nu putea proceda decât în acest mod. Numai că exact, în același mod, gestul său putea fi interpretat și în sens radical opus. Cine a trăit și publicat sub acest regim și este vorba, dacă nu de două, cel puțin de o întreagă generație literară știe că aceasta a fost, în esență, situația reală. Mai ales în așa-zisele perioade de liberalizare, generatoare
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
dat totuși dovadă de liberalism, aprobând apariția unei astfel de cărți dubioase (prima la noi, în treacăt fie spus, ca și în Franța de altfel) despre un autor până atunci interzis. în timp ce noi intenționam, în primul rând, din direcție diametral opusă, spargerea unei blocade și recuperarea unei interdicții. Deci un gest de libertate spirituală (dacă nu chiar de rezistență prin cultură). Doar că ambele teze puteau fi susținute, de pe poziții net opuse, prin același argument strict obiectiv, irefutabil: editarea unei astfel
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
în timp ce noi intenționam, în primul rând, din direcție diametral opusă, spargerea unei blocade și recuperarea unei interdicții. Deci un gest de libertate spirituală (dacă nu chiar de rezistență prin cultură). Doar că ambele teze puteau fi susținute, de pe poziții net opuse, prin același argument strict obiectiv, irefutabil: editarea unei astfel de cărți profund controversabile. Dar ambiguitățile au fost și mai numeroase. Le am evocat anterior, cu mai multe detalii. Deși nu se poate pune, în nici un caz, semnul egalității integrale între
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
activitate culturală, sunt ulcerate, în primul rând, de nerecunoașterea confraților cu alte criterii de selecție. Adevărata conștiință estetică a generației se exprimă prin acești adversari. Excluderea din palmaresul și ierarhia, să-i spunem, elitistă actuală, îl aruncă inevitabil în tabăra opusă. Iar refugiul defensiv-ofensiv este îmbrățișarea deschisă a ideologiei culturale oficiale. Cu înțelesul că doar ei o exprimă în toată puritatea și intransigența (vezi demersurile așa-zișilor scriitori comuniști sub regimul Ceaușescu etc.). Doar de la această adeziune publică așteaptă ei protecție
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
literar, urmărit, să presupunem, cu generozitate, de o mie-două de cititori fideli, când o discuție la TV, despre aceeași carte recenzată anterior este urmărită de cel puțin două-trei milioane de spectatori? Iar caracterizarea televizată este mai totdeauna diferită sau diametral opusă? Azi, reputațiile nu se mai fac numai în redacții (unde succesul de stimă încă n-a dispărut), ci la radio și mai ales la TV. în orice caz, mitul cronicarului ce pretinde a fi singurul abilitat să enunțe judecăți absolute
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
o gândire filozofică redusă practic doar la compilații universitare, de ce s-ar relua de la capăt același ciclu, în condiții spirituale actuale total schimbate? După o perioadă de dogmatism feroce, limba pendulului se poate îndrepta, pentru o perioadă, în sens diametral opus. Este de înțeles. Apoi, ea trebuie adusă spre un centru mobil, foarte sensibil la presiunile simultane, permanente, care vin din ambele direcții. Nu jurăm in verba magistri. într-o cultură încă de început oricât de plate și lipsite de spiritualitate
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
pe intuiție, impresie și improvizația scrisă (sau pretins bine scrisă). în această fază intelectuală imediată, rigoarea raționalistă, abstractă, rece și sistematică tinde să corecteze, în mod necesar și salutar, abuzurile dogmatismului marxist, dar și toate exagerările lirico-intuitive-bombastice venite din direcția opusă. Chiar și mesajele, platformele și mai ales programele politice au nevoie de această exigență și colaborare intelectuală. De ce am reveni la stilul Generației bombastice? Spiritul critic, foarte mult timp persecutat, reprimat, compromis și înainte de unii ce pretindeau că nu ne
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
a cunoașterii sau specializare? Enciclopedism difuz și împrăștiat, sau formație riguroasă, strict disciplinată, tehnicizată și precis compartimentată? Sincronizarea actuală, la antipodul întregii noastre vocații latente enciclopedice, ne obligă, evident, la specializare. Deci, la o reorientare decisă și radicală la polul opus. Enciclopedismul are azi o foarte proastă cotă intelectuală în Occident. Pare profund amatoristic și iremediabil diletant, depă șit, anacronic. Nimic mai adevărat. Se pot introduce totuși din punctul nostru de vedere și câteva amendamente și nuanțe. Unele sunt importante: a
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
idealului național, colectiv, în noi direcții, prin realizarea unor proiecte strict individuale, în primul rând, dar și prin noi deschideri externe, spre zone până atunci nefrecventate: orientalistică (India, cazul lui Mircea Eliade), zona anglo-saxonă, dar și filozofiile iraționaliste, mistice etc. opuse, în general, filozofiei tradiționale de catedră. Instaurarea regimului comunist, după 1947, și politica sa de izolare antieuropeană totală, în principiu ermetică, au produs alte două tipuri de integrare europeană. Cel dintâi a avut un sens net de rezistență (prin cultură
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
demnă de dispreț și caricatură ! O enormitate ! Și cu câtă suficiență jalnică privesc anumiți compilatori qui puent la mădiocrită unele eforturi locale de a propune malgră tout și soluții și sisteme proprii. în sfera ideilor literare, de pildă. La polul opus, complexul de superioritate, dezvăluit cu agresivitate, face nu mai puține ravagii. Lipsa de orice simț al proporțiilor îl caracterizează în primul rând. Din care cauză, cei ce au acest complex se lansează în superlative bombastice, delirante. Poezia română, de pildă
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
pentru nutriție, astfel că FDG se acumulează în părți active ale creierului. Particulele subatomice din FDG numite pozitroni sunt emise de izotopi. Acești pozitroni se unesc cu electronii; ambii sunt anihilați și transformați în doi fotoni care circulă în direcții opuse. Scanarea PET detectează acești fotoni și în momentul în care sunt anihilați se construiește o imagine a creierului cu zonele cele mai active. Investigarea PET poate fi folosită pentru a arăta diferențe la nivelurile activității ale unor zone ale creierului
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
interesant ca un pacient să fie incapabil de a completa propoziția "Sexul este...". Un al patrulea test este cel de a desena o persoană. Clientul este rugat să se deseneze pe sine și apoi să deseneze o persoană de sex opus. Clinicianul examinează cum s-a desenat pe sine: apare ca o figură mică plasată într-un colț al paginii sau ca o figură care umple pagina? Desenul cu sine reflectă imaginea despre sine ca o persoană puternică sau slabă, ca
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
ca o figură care umple pagina? Desenul cu sine reflectă imaginea despre sine ca o persoană puternică sau slabă, ca o persoană inteligentă sau mai puțin inteligentă și așa mai departe. Desenul despre cealaltă persoană reflectă atitudinea clientului față de sexul opus și relația lui cu membrii importanți, de sex opus. Când evaluează copiii, clinicienii le pot cere copiilor să se joace cu jucării pentru a vedea care este tema jocului funcționarea familiei lor sau relația cu anumiți membri ai familiei. Clinicienii
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
reflectă imaginea despre sine ca o persoană puternică sau slabă, ca o persoană inteligentă sau mai puțin inteligentă și așa mai departe. Desenul despre cealaltă persoană reflectă atitudinea clientului față de sexul opus și relația lui cu membrii importanți, de sex opus. Când evaluează copiii, clinicienii le pot cere copiilor să se joace cu jucării pentru a vedea care este tema jocului funcționarea familiei lor sau relația cu anumiți membri ai familiei. Clinicienii observă desenele copiilor sau temele jocului pentru a afla
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
conflictual în funcție de vârstă (Dindelegan, 2006)73. Criteriile de normalitate nu se pot limita deci la reperarea conduitei care a motivat solicitarea examinării și la rezumarea la o simplă grilă de decodificare simptomatică. Normalul și patologicul constituie doi termeni indisociabili și opuși ai unui cuplu. Conceptualizarea unuia nu ar fi posibilă fără celălalt. Nu există o definiție simplă și satisfăcătoare a normalului, indiferent de cadrul de referință (normalul ca sănătate opus bolii; normalul ca medie statistică; normalul ca ideal: normalul ca proces
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
comportamente au fost numite mecanisme defensive menite a preîntâmpina apariția unei depresii sau ameliorarea uneia deja existente. Atunci când melancolicul experimentează devreme și retrăiește dezamăgiri în iubire, înainte de a-și rezolva complexul oedipian (exprimat în dorințe incestuoase față de părintele de sex opus), autorul remarcă formarea unei relații între libido și tendințele ostile și distructive, relație copleșitoare pentru individ, care va determina ca dezamăgirile ulterioare să fie urmate de ură și autoacuzare, distrugându-se sentimentele pozitive de dragoste, iubire ceea ce face ca melancolia
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]