12,062 matches
-
a avut loc pe 6 martie 1486 între trupele lui Ștefan cel Mare și forțe ale Imperiului Otoman care înaintau pe valea Șiretului spre Suceava, având ca scop instaurarea pe tron a pretendetului Hronoda (Hroiot). Armata moldoveana a fost victorioasa, cu toate ca Ștefan a fost protagonistul unui incident care ar fi putut să-l coste viața. a fost ultima
Bătălia de la Șcheia () [Corola-website/Science/333225_a_334554]
-
Suceava, având ca scop instaurarea pe tron a pretendetului Hronoda (Hroiot). Armata moldoveana a fost victorioasa, cu toate ca Ștefan a fost protagonistul unui incident care ar fi putut să-l coste viața. a fost ultima confruntare cunoscută dintre Moldova și Imperiul Otoman, ea încheind războiul de 13 ani purtat de Ștefan pentru înlăturarea suzeranității Porții. Reîntors din Polonia, Ștefan a trebuit să facă față unei invazii otomane, un corp expediționar otoman, comandat de beilerbeiul Rumeliei, „Hadâm” Ali Pasă, care aducea un pretendent
Bătălia de la Șcheia () [Corola-website/Science/333225_a_334554]
-
fi putut să-l coste viața. a fost ultima confruntare cunoscută dintre Moldova și Imperiul Otoman, ea încheind războiul de 13 ani purtat de Ștefan pentru înlăturarea suzeranității Porții. Reîntors din Polonia, Ștefan a trebuit să facă față unei invazii otomane, un corp expediționar otoman, comandat de beilerbeiul Rumeliei, „Hadâm” Ali Pasă, care aducea un pretendent la tron, pe Hronoda (Hroet, Hronet, Hroiot), devastând numeroase localități, inclusiv capitala Suceava. Oștirea să, mobilizata în grabă, întărită cu 3.000 de călăreți puși
Bătălia de la Șcheia () [Corola-website/Science/333225_a_334554]
-
coste viața. a fost ultima confruntare cunoscută dintre Moldova și Imperiul Otoman, ea încheind războiul de 13 ani purtat de Ștefan pentru înlăturarea suzeranității Porții. Reîntors din Polonia, Ștefan a trebuit să facă față unei invazii otomane, un corp expediționar otoman, comandat de beilerbeiul Rumeliei, „Hadâm” Ali Pasă, care aducea un pretendent la tron, pe Hronoda (Hroet, Hronet, Hroiot), devastând numeroase localități, inclusiv capitala Suceava. Oștirea să, mobilizata în grabă, întărită cu 3.000 de călăreți puși la dispoziție de Cazimir
Bătălia de la Șcheia () [Corola-website/Science/333225_a_334554]
-
pretendent la tron, pe Hronoda (Hroet, Hronet, Hroiot), devastând numeroase localități, inclusiv capitala Suceava. Oștirea să, mobilizata în grabă, întărită cu 3.000 de călăreți puși la dispoziție de Cazimir al IV-lea, n-a mai ajuns din urmă armata otomană, dar la Cătlăbuga (16 noiembrie 1485), Ștefan a provocat o grea înfrângere forțelor conduse de Băli bey Malkocioglu, pasă Silistrei, venite după pradă în sudul Moldovei. Cetățile Chilia și Cetatea Albă nu au putut fi cucerite, dar el nu a
Bătălia de la Șcheia () [Corola-website/Science/333225_a_334554]
-
expediționar, condus de Băli bey Malkocioglu și Iskender bey, a intrat, în luna februarie, în țară, ceea ce reprezenta o situatie neobișnuită deoarece otomanii nu luptau din toamnă până în primăvară. Scopul urmărit era instalarea lui Hronoda pe scaunul de la Suceava. Oastea otomană a înaintat pe valea Șiretului, iar Ștefan i-a ieșit înainte cu o parte dintre curteni la Șcheia (localitate situată la circa 25 km nord de Român). Lupta a fost dificilă, iar domnul a fost învins în primă fază. El
Bătălia de la Șcheia () [Corola-website/Science/333225_a_334554]
-
de înalt comandament militar. Situația se schimbase mult, cu mai puțin de două decenii în urmă Ștefan fiind nevoit să-și asigure cu sabia fidelitatea marilor boieri. În perioada următoare, mai ales după încheierea păcii dintre Regatul Poloniei și Imperiul Otoman (21 martie 1489), fără ca Moldova să recupereze cele două cetăți, Chilia și Cetatea Albă, Ștefan cel Mare și-a reorientat politică externă, stabilind bune raporturi cu Regatul Ungariei și cel Otoman. Drept consecință, relațiile cu Polonia, incapabilă să-și onoreze
Bătălia de la Șcheia () [Corola-website/Science/333225_a_334554]
-
au prăbușit. În Carpați au avut loc mai multe alunecări de pamânt. Unda seismică a afectat și Cetatea Neamț, unde zidurile groase s-au prăbușit. Nu doar teritoriile românești au fost afectate. La Niș, un oraș sârb în care armata otomană era cantonață, cetățile de pe Dunăre s-au prăbușit parțial, iar în Nicopole patru moschei s-au prăbușit.
Cutremurul din 1738 (România) () [Corola-website/Science/333376_a_334705]
-
(n. 1849, Istanbul - d. 1922, Istanbul) a fost un general otoman de la începutul secolului al XX-lea, fiu al lui Ibrahim Sărim Pasă. A fost comandant al Corpului VI Armata al Imperiului Otoman (în turcă: "6 ncı Kolordu" "sau" "Altıncı Kolordu"), mare unitate a Armatei Otomane, constituită la începutul secolului al XX-lea, pe timpul procesului de reformare a armatei Imperiului Otoman. În timpul Primului Război Mondial a comandat Corpul VI Armata în cursul acțiunilor militare din
Mustafa Hilmi Pașa () [Corola-website/Science/333417_a_334746]
-
Istanbul) a fost un general otoman de la începutul secolului al XX-lea, fiu al lui Ibrahim Sărim Pasă. A fost comandant al Corpului VI Armata al Imperiului Otoman (în turcă: "6 ncı Kolordu" "sau" "Altıncı Kolordu"), mare unitate a Armatei Otomane, constituită la începutul secolului al XX-lea, pe timpul procesului de reformare a armatei Imperiului Otoman. În timpul Primului Război Mondial a comandat Corpul VI Armata în cursul acțiunilor militare din România, în perioada octombrie 1916 - februarie 1918, fiind comandantul otoman cu cel mai
Mustafa Hilmi Pașa () [Corola-website/Science/333417_a_334746]
-
Ibrahim Sărim Pasă. A fost comandant al Corpului VI Armata al Imperiului Otoman (în turcă: "6 ncı Kolordu" "sau" "Altıncı Kolordu"), mare unitate a Armatei Otomane, constituită la începutul secolului al XX-lea, pe timpul procesului de reformare a armatei Imperiului Otoman. În timpul Primului Război Mondial a comandat Corpul VI Armata în cursul acțiunilor militare din România, în perioada octombrie 1916 - februarie 1918, fiind comandantul otoman cu cel mai mare rang. Pe timpul Războiului de Independență al Turciei a luptat împotriva forțelor franceze la Alep
Mustafa Hilmi Pașa () [Corola-website/Science/333417_a_334746]
-
unitate a Armatei Otomane, constituită la începutul secolului al XX-lea, pe timpul procesului de reformare a armatei Imperiului Otoman. În timpul Primului Război Mondial a comandat Corpul VI Armata în cursul acțiunilor militare din România, în perioada octombrie 1916 - februarie 1918, fiind comandantul otoman cu cel mai mare rang. Pe timpul Războiului de Independență al Turciei a luptat împotriva forțelor franceze la Alep. A murit în 1922 la Istanbul.
Mustafa Hilmi Pașa () [Corola-website/Science/333417_a_334746]
-
din Popești. Din această căsătorie s-au mai născut patru copii, printre care și Maria, viitoarea soție a lui Constantin Brâncoveanu. Documentele consemnează că în 1688 a primit poruncă de la noul domn, Constantin Brâncoveanu, să construiască un pod pentru trupele otomane, care erau în război cu imperialii. În dregătoria de vătaf de copii, a fost încredințat de Brâncoveanu cu misiunea de a-l prinde pe slugerul Ștefan Cioran, care era învinuit de-al fi susținut pe Constantin Bălăceanu, adversarul domnului. Ianache
Ianache Văcărescu () [Corola-website/Science/334555_a_335884]
-
de asemenea prezent a pledat în fața lui Joachim în mod privat, să permită evreilor să se stabilească din nou în Brandenburg. Joachim a aderat la această cerere la 25 iunie 1539. În 1526 armatele maghiare au fost învinse de Imperiul Otoman în Bătălia de la Mohács, și regele Ludovic al II-lea a murit pe câmp. Tronul vacant al Ungariei a fost pretins de unchiul soției lui Joachim, care a fost încoronat ca Ioan I al Ungariei. Totuși habsburgii pretindeau pentru ei
Joachim al II-lea Hector, Elector de Brandenburg () [Corola-website/Science/334562_a_335891]
-
existenței sale a fost vasal Imperiului Persan (Dinastia Safevizilor), dar s-a bucurat și de perioade intermitente de independență, în special după 1747. În secolul al XV-lea, după un lung declin economic și politic, Georgia devine vecină cu Imperiul Otoman, un stat din ce în ce mai volatil și agresiv, iar din secolul al XVI-lea devine vecină cu Imperiul Safevid, care induce regatul într-un război constant, ca apoi să-l introducă sub dominație persană pentru întreaga durata a celor trei secole de
Regatul Kartli () [Corola-website/Science/334584_a_335913]
-
Războiul Ruso-Turc din 1568-1570 (denumit în sursele otomane "Expediția din Astrahan") a fost prima ciocnire importantă între Țaratul Rusiei și Imperiul Otoman, ciocniri ce aveau să apară sporadic în următorii 350 de ani. Casus belli a fost Hanatul Astrahanului. În 1556, Hanatul Astrahanului a fost cucerit de Ivan
Războiul Ruso-Turc (1568–1570) () [Corola-website/Science/334669_a_335998]
-
Războiul Ruso-Turc din 1568-1570 (denumit în sursele otomane "Expediția din Astrahan") a fost prima ciocnire importantă între Țaratul Rusiei și Imperiul Otoman, ciocniri ce aveau să apară sporadic în următorii 350 de ani. Casus belli a fost Hanatul Astrahanului. În 1556, Hanatul Astrahanului a fost cucerit de Ivan cel Groaznic, care a construit o nouă cetate pe un deal abrupt de pe malul
Războiul Ruso-Turc (1568–1570) () [Corola-website/Science/334669_a_335998]
-
Hanatul Astrahanului. În 1556, Hanatul Astrahanului a fost cucerit de Ivan cel Groaznic, care a construit o nouă cetate pe un deal abrupt de pe malul Volgăi. În 1568, marele vizir Sokollu Mehmet Pașa, care deținea puterea reală în cadrul administrației Imperiului Otoman în timpul sultanului Selim al II-lea, a inițiat prima întâlnire între Imperiul Otoman și viitorul rival din nord. Rezultatul a fost o prefigurare a numeroaselor dezastre ce aveau să vină. La Constantinopol se elaborase un plan de a lega Volga
Războiul Ruso-Turc (1568–1570) () [Corola-website/Science/334669_a_335998]
-
care a construit o nouă cetate pe un deal abrupt de pe malul Volgăi. În 1568, marele vizir Sokollu Mehmet Pașa, care deținea puterea reală în cadrul administrației Imperiului Otoman în timpul sultanului Selim al II-lea, a inițiat prima întâlnire între Imperiul Otoman și viitorul rival din nord. Rezultatul a fost o prefigurare a numeroaselor dezastre ce aveau să vină. La Constantinopol se elaborase un plan de a lega Volga de Don printr-un canal și în vara lui 1569 o armată mare
Războiul Ruso-Turc (1568–1570) () [Corola-website/Science/334669_a_335998]
-
și în vara lui 1569 o armată mare, de 20.000 de turci și 50.000 de tătari sub comanda lui Kasim Pașa a fost trimisă să asedieze Astrahanul și să înceapă lucrările de construcție a canalului, în timp ce o flotă otomană asedia Azovul. Asediatorii au fost respinși printr-o ieșire a garnizoanei condusă de cneazul Serebianov, guvernatorul militar al Astrahanului; o armată rusească de 30.000 de oameni venită ca întărire a atacat și i-a împrăștiat pe muncitori și pe
Războiul Ruso-Turc (1568–1570) () [Corola-website/Science/334669_a_335998]
-
de oameni venită ca întărire a atacat și i-a împrăștiat pe muncitori și pe forța tătărească care îi proteja. Pe drumul de întoarcere până la 70% din restul soldaților au murit de frig în stepe sau în urma atacurilor cerchezilor. Flota otomană a fost distrusă de o furtună. Imperiul Otoman, deși învins militar, a insistat să obțină liberă trecere pentru pelerinii musulmani și pentru negustorii din Asia Centrală, precum și distrugerea cetății rusești de pe râul Terek.
Războiul Ruso-Turc (1568–1570) () [Corola-website/Science/334669_a_335998]
-
i-a împrăștiat pe muncitori și pe forța tătărească care îi proteja. Pe drumul de întoarcere până la 70% din restul soldaților au murit de frig în stepe sau în urma atacurilor cerchezilor. Flota otomană a fost distrusă de o furtună. Imperiul Otoman, deși învins militar, a insistat să obțină liberă trecere pentru pelerinii musulmani și pentru negustorii din Asia Centrală, precum și distrugerea cetății rusești de pe râul Terek.
Războiul Ruso-Turc (1568–1570) () [Corola-website/Science/334669_a_335998]
-
aproximativ la latitudinea 36 de grade și jumătate nord. Relieful este relativ plat, cu excepția Munților Kurd, în cantonul Afrin. Munții Kurd erau deja locuiți de o populație kurdă încă de pe vremea Cruciadelor, la sfârșitul secolului al XI-lea. În perioada otomană (1299-1922), largi grupuri tribale vorbitoare de kurmanji s-au stabilit sau au fost deportate din Anatolia în zone din nordul Siriei. Cel mai numeros din aceste grupuri tribale a fost confederația Reshwan, originar inițial din regiunea Adıyaman, dar apoi răspândit
Rojava () [Corola-website/Science/334672_a_336001]
-
stabilit sau au fost deportate din Anatolia în zone din nordul Siriei. Cel mai numeros din aceste grupuri tribale a fost confederația Reshwan, originar inițial din regiunea Adıyaman, dar apoi răspândit în toată Anatolia. Confederația Milli, pomenită în diverse surse otomane încă din 1518, a fost cel mai puternic grup tribal și a dominat stepa din nordul Siriei în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Influența acestui grup a continuat să crească și, în final, liderul Timur a fost
Rojava () [Corola-website/Science/334672_a_336001]
-
1518, a fost cel mai puternic grup tribal și a dominat stepa din nordul Siriei în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Influența acestui grup a continuat să crească și, în final, liderul Timur a fost numit conducătorul otoman al Raqqăi (1800-1803). Membrii dinastiei kurde a Janbulazilor au stăpânit pe rând regiunea Alep din funcția de guvernator otoman, între 1591 și 1607, și au fost aliați cu Casa de Medici din Toscana. Scriitorul danez Carsten Niebuhr, care a călătorit
Rojava () [Corola-website/Science/334672_a_336001]