13,312 matches
-
mică, - scarpeti - papuci de casă din postav, - sfetăr - jerseu, flanea, - sicrini - ladă de zestre, - spată- componentă a războiului de țesut, - spetează - piesă dreptunghiulară de cca. 50 cm, cu dinți printre care trec firele de țesut la război, - straiță - săculeț de pânză, cu brâu de ținut în mână sau pe umăr, confecționată din țesătură frumos colorată, - strimfli - ciorapi de lână, - strujac - saltea pentru pus în pat umplută cu paie, - sucală ( vârtelniță ) - ustensilă pentru pregătirea firului de țesut, - șerpar - chimir, - știompi - borne de
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
D.C.86, D.C.87, D.J.207G. Teritoriul comunei Letea-Veche face parte din bazinul hidrografic al Șiretului și al Bistriței. Șiretul este aproape în totalitate regularizat, dar la confluenta Bistriței cu Șiretul există pericolul de inundații în perioadele de viituri. Adâncimea pânzei freatice pe platouri se află sub 40 m. În vai, apa freatică se află la 6,00-7,00 m adâncime. În general calitatea apei este bună, având un procent corespunzător de săruri și un grad ridicat de potabilitate. Climatul comunei
Comuna Letea Veche, Bacău () [Corola-website/Science/300679_a_302008]
-
oilor și din cânepa cultivată de ele, atât îmbrăcăminte trebuitoare lor, cât și pentru negoț. Astfel lucrau: ițari subțiri din lână pentru vară, ițari groși, bătuți la pică, pentru iarnă, numiți cioareci, sumane, sarici, scoarțe, leicere, păretare, fote, brâie, călțuni, pânză, cămeși, și altele. Piața de desfacere a acestor manufacturi era renumitul iarmaroc din comună. Odată cu decăderea iarmarocului și schimbarea portului strămoșesc, a decăzut și industria casnică. Cea mai importanta activitate industriala, este cea a exploatarii si prelucrarii lemnului. Pe raza
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
să perceapă 1% din prețul vânzării unei vite și 50 de bani pe zi de la negustorii ambulanți din târg. La început veneau negustori turci și greci, numiți corocari, care își transportau mărfurile pe spinarea cailor. Turcii aduceau de vânzare: pistoale, pânză de bumbac, numită „Bogasiu”, țesături turcești din păr de capră numită pânză „Hasa”, desagi, trăiști, inele și cercei iar grecii aduceau cuțite cu teacă, brice țărănești și altele. Nici italienii nu se lăsau mai prejos, ei aducând cele mai fine
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
pe zi de la negustorii ambulanți din târg. La început veneau negustori turci și greci, numiți corocari, care își transportau mărfurile pe spinarea cailor. Turcii aduceau de vânzare: pistoale, pânză de bumbac, numită „Bogasiu”, țesături turcești din păr de capră numită pânză „Hasa”, desagi, trăiști, inele și cercei iar grecii aduceau cuțite cu teacă, brice țărănești și altele. Nici italienii nu se lăsau mai prejos, ei aducând cele mai fine cuțitașe cu prăsele de os și pumnale cu mănunchi din picioare de
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
bătută în coajă de brad, păpuși de caș afumate, aduse mai ales de la munte de ciobanii din Brețcu. Tot în iarmaroc se vindeau și o mulțime de mărfuri casnice: ițari, cergi, cioareci, cojoace, căciuli, cămăși de cânepă tărănești, valuri de pânză de cânepă și bumbac lucrate la Cașin și prin alte sate din cuprinsul județului Bacău. Mai erau încă prăvălii cu hamuri de lux cu belciuge nichelate, și o librărie cu cărți evreești. Apoi menagerii, circuri, panorame, comedii, ateliere de fotografii
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
sunt fragmente de poezii dadaiste, transcripții extravagante sau descrieri banale, adeseori redactate în mai multe limbi. Max Ernst dezvoltă și alte tehnici semiautomate: amprente, zgârieturi ("grattage"), decalcomanii, fotomontaje sau "dripping"-uri (metodă constând în împrăștierea vopselei cu ajutorul unui bețișor pe pânza întinsă jos pe podea). Max Ernst nu a primit viză pentru a participa în 1921 la expoziția sa de la Paris organizată de André Breton, Franța fiind încă dominată după primul război mondial de sentimente antigermane. Câteva luni mai târziu, André
Max Ernst () [Corola-website/Science/300781_a_302110]
-
scut” deoarece sunt tot conuri vulcanice, însă cu pante foarte mici. Forma curgerii depinde și de relieful preexistent pe care îl fosilizează. Pe terenuri relativ netede se formează suprafețe structurale bazaltice, aproape tabulare, mărginite de abrupturi rezultate din solidificarea frunții pânzei. Când aceste suprafețe sunt fragmentate de văi dau naștere la pante în trepte, fiecare treaptă corespunzând unei pânze. Microrelieful câmpurilor de lavă se datorează modificărilor suferite de crusta superficială solidificată, sub influența curenților incandescenți ce curg pe sub ea. În acest
Relief vulcanic () [Corola-website/Science/300771_a_302100]
-
pe care îl fosilizează. Pe terenuri relativ netede se formează suprafețe structurale bazaltice, aproape tabulare, mărginite de abrupturi rezultate din solidificarea frunții pânzei. Când aceste suprafețe sunt fragmentate de văi dau naștere la pante în trepte, fiecare treaptă corespunzând unei pânze. Microrelieful câmpurilor de lavă se datorează modificărilor suferite de crusta superficială solidificată, sub influența curenților incandescenți ce curg pe sub ea. În acest sens au fost deosebite două tipuri ale suprafețelor de lavă: - dermolitică, la lavele foarte fluide care eliberează mai
Relief vulcanic () [Corola-website/Science/300771_a_302100]
-
parabolice și longitudinale. Extinderea și dezvoltarea lor sunt legate de existența unor mari cantități de nisip mobil, a cărui origine s-a dovedit a fi foarte variată. Numeroși cercetători ai Saharei au emis părerea că ergurile se localizează pe marile pânze de nisipuri aluviale, puse în loc în timpul perioadelor cu climat mai umed. În alte cazuri ele reprezintă nisipuri marine, depuse în timpul unor vechi transgresiuni, remaniate și transportate la mari distanțe de către apele curgătoare. O trăsătură caracteristică a peisajului regiunilor aride și
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
conuri de eroziune). În schimb, spre aval glacisul trece pe nesimțite într-o câmpie de acumulare ("playa" sau "bajada") ce se suprapune în general depresiunilor endoreice. La modelarea glacisurilor de eroziune iau parte procese complexe: dezagregarea și alterarea, scurgerea în pânză, șiroirea și eroziunea laterală. Dezagregarea și alterarea rocilor este mai intensă pe abrupturile neprotejate de sol sau de vegetație, care delimitează glacisul (pedimentul) către amonte. Aceste procese contribuie la retragerea paralelă a versanților, lăsând spre aval suprafața netedă a glacisurilor
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
intensă pe abrupturile neprotejate de sol sau de vegetație, care delimitează glacisul (pedimentul) către amonte. Aceste procese contribuie la retragerea paralelă a versanților, lăsând spre aval suprafața netedă a glacisurilor. Pentru înlăturarea sfărâmăturilor de rocă intervin procesele fluviatile (scurgerea în pânză, șiroirea) și cele eoliene (deflația). Scurgerea în pânză ("sheet flood") a fost semnalată ca un proces activ de modelare a regiunilor aride. Ea este rezultatul unei ploi abundente și de scurtă durată. Unda de viitură, concentrată în albia uedului din
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
vegetație, care delimitează glacisul (pedimentul) către amonte. Aceste procese contribuie la retragerea paralelă a versanților, lăsând spre aval suprafața netedă a glacisurilor. Pentru înlăturarea sfărâmăturilor de rocă intervin procesele fluviatile (scurgerea în pânză, șiroirea) și cele eoliene (deflația). Scurgerea în pânză ("sheet flood") a fost semnalată ca un proces activ de modelare a regiunilor aride. Ea este rezultatul unei ploi abundente și de scurtă durată. Unda de viitură, concentrată în albia uedului din zona montană, la ieșirea din munte nu mai
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
rezultatul unei ploi abundente și de scurtă durată. Unda de viitură, concentrată în albia uedului din zona montană, la ieșirea din munte nu mai poate fi canalizată pe văile anastomozate; ea se va împrăștia pe suprafața glacisului, sub forma unei pânze continue de apă. Aceasta pânză transportă sfărâmăturile fine, pe care le abandonează spre aval, în funcție de granulometria acestora. Acest proces mai este denumit eroziune deșertică sau eroziune tangențială. Șiroirea difuză ("rill-wash") este constituită dintr-o serie de firișoare de apă, care
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
de scurtă durată. Unda de viitură, concentrată în albia uedului din zona montană, la ieșirea din munte nu mai poate fi canalizată pe văile anastomozate; ea se va împrăștia pe suprafața glacisului, sub forma unei pânze continue de apă. Aceasta pânză transportă sfărâmăturile fine, pe care le abandonează spre aval, în funcție de granulometria acestora. Acest proces mai este denumit eroziune deșertică sau eroziune tangențială. Șiroirea difuză ("rill-wash") este constituită dintr-o serie de firișoare de apă, care neajungând să se concentreze pe
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
exercitarea eroziunii laterale, care cu timpul duce la nivelarea glacisului. Divagările pe conurile aluviale lărgesc gura de vărsare a uedului la piciorul muntelui, dându-i o formă de pâlnie. Dezagregarea activă pe versanții lipsiți de vegetație, șiroirea și scurgerea în pânză, care transportă sfărâmăturile de roci, migrările laterale ale uedurilor, permit menținerea unor versanți puternic înclinați la marginea reliefurilor mai înalte. Intensitatea acestor procese permite o evoluție activă a acestora, prin retragerea lor spre amonte, paralelă cu ei înșiși. Din această
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
de alunecare; modificarea naturii argilelor, prin injectări cu diferiți lianți. Măsuri curative se aplică în situațiile când alunecările s-au declanșat și acțiunea lor trebuie limitată sau împiedicată. Ca primă măsură se impune captarea surselor de umezire a argilelor (izvoare, pânze de ape freatice) și dirijarea lor dincolo de perimetrul zonei afectată de alunecări. Printr-o astfel de intervenție, argilele încep să se usuce și procesul de alunecare poate fi oprit. Numai după o asemenea măsură urmează și amplasarea de ziduri sau
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
pentru evidențierea detaliilor. Se cunosc picturi pe bază de pigmenți dizolvați în apă realizate în peșteri, a căror vechime este de c. 30 000 de ani, adică din paleoliticul superior. În antichitate s-au folosit diferite suporturi, papirus, pergament, piele, pânză sau lemn, în diverse locuri, cum ar fi Egiptul și Etiopia. În China acuarela a fost practicată odată cu inventarea hârtiei, acum 2000 de ani, tehnica devenind foarte comună și în Japonia și Coreea, mai ales în formă monocromă, în negru
Acuarelă () [Corola-website/Science/300773_a_302102]
-
mai în vârstă îl numesc Gat. El este cel care a favorizat întemeierea și dezvoltarea unei așezări durabile pe malul său. Înainte de jumătatea secolului al-XVIII-lea, revărsarea apelor și băltirea lor era de lungă durată datorită pantei reduse și a prezenței pânzei freatice la suprafață, ceea ce împiedică în mare măsură infiltrarea apei pluviale. Întreg ținutul dintre Crișuri era o rețea de brațe moarte, de bălți și mlaștini. La sfârșitul secolului al XIX-lea (între anii 1892-1899), la bordura dintre câmpia înaltă și
Cefa, Bihor () [Corola-website/Science/300850_a_302179]
-
sau greco-catolica. - În legătură cu incendiul din 1930, acesta s-a extins la mai multe case care erau acoperit cu paie și a ars un șir de case. Pentru a nu se extinde oamenii au acoperit casele cu lipideaue ude (cearceafuri din pânză de cânepă) pentru a opri scânteile. (Frentiu Titus) - Prima încercare de forare a unei fântâni se face între anii 1934-1938 în mijlocul satului lângă biserică cea nouă. Lucrarea s-a executat de antreprenorul Mociani din Beiuș (care a făcut și fântână
Sânmartin de Beiuș, Bihor () [Corola-website/Science/300864_a_302193]
-
lui Jacques-Albert Guérin, un pictor nu tocmai strălucit, dar care se bucura la Valenciennes de o solidă reputație. În timpul liber cutreieră împrejurimile orașului, executând schițe după peisaje și scene care îl interesează. Are ocazia chiar la Valenciennes să admire câteva pânze ale pictorului flamand Peter Paul Rubens, sub influența căruia va rămâne toată viața. În 1702, la vârsta de optsprezece ani, Watteau se hotărăște să plece la Paris, pentru a-și desăvârși pregătirea artistică. Lucrează la început cu un grup de
Antoine Watteau () [Corola-website/Science/300896_a_302225]
-
dezvoltând noul stil denumit „sărbători galante” ("fêtes galantes"). Scena prezentată în tabloul "Perspectiva" (1715), executat pentru bogatul său prieten, Pierre Crozat, se desfășoară în luminișul unei păduri. Natura monumentală, stranie este alcătuită din copaci ireali, care par să iasă în afara pânzei. Atitudinea personajelor și modul lor de prezentare dictează impresia generală pe care o trezește opera, denotă o forță de expresie rar întâlnită. Pentru a picta "Diana la scăldat" (1715), Watteau se inspiră dintr-un desen al lui Louis de Boullogne
Antoine Watteau () [Corola-website/Science/300896_a_302225]
-
august, ei au ajuns la marginea gheții, unde au împușcat ultimul câine — îl ucideau regulat începând cu 24 aprilie pe cel mai slab pentru a-i hrăni pe ceilalți. Și-au legat apoi cele două caiace împreună, au ridicat o pânză și s-au îndreptat spre uscat. În curând, a devenit clar că acest uscat făcea parte dintr-un grup de insule. Înaintând încet către sud, Nansen a identificat un promontoriu drept Capul Felder, de la marginea vestică a Insulelor Franz Josef
Fridtjof Nansen () [Corola-website/Science/300842_a_302171]
-
și la creșterea multor animale și păsări care sunt absolut necesare existenței și perpetuării speciei umane. Bogățiile subsolului din raza actualului teritoriu al satului Crasnaleuca sunt foarte puține. Subsolul satului nu este bogat decât în piatră, nisip și o bogată pânză de ape freatice. Nisipurile sunt din cele cuarțoase. În această zonă se găsesc zăcăminte de gips. În cotul Prutului de la Crasnaleuca se exploatează argile bentonitice, gresii calcaroase și nisipuri obișnuite. Carierele de piatră sunt exploatate încă din secolele XV - XVI
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
de miel, țesutul în stative și „războiul” vertical au reprezentat principalele surse de trai pentru locuitori. Celelalte două sate sunt mai noi și mai mici. Atât Vornicenii, cât și cele două sate au avut, permanent, surse de apă potabilă, din pânza freatică, iar pentru alte nevoi, din râul Ibăneasa și alți afluienți ai săi. ”Aceste așezări fiind în apropierea unor izvoare sau cursuri de apă ne face să credem că teritoriul a fost locuit din neolilic” . Vechimea satelor trebuie căutată în
Comuna Vorniceni, Botoșani () [Corola-website/Science/300932_a_302261]