11,985 matches
-
moduri. De exemplu, se poate adăuga o conductă de ventilație din groapă până deasupra structurii. Acest lucru îmbunătățește fluxul de aer și scade nivelul mirosului neplăcut. De asemenea, poate reduce numărul de muște atunci când capătul conductei este acoperit cu o plasă(confecționată, de obicei, din fibră de sticlă). La acest tip de grup sanitar nu trebuie utilizat un capac pentru a acoperi gaura din podea. Alte posibile îmbunătățiri includ o podea construită în așa fel încât lichidele se scurg în gaură
Latrină () [Corola-website/Science/327139_a_328468]
-
aș putea traduce prin irealitatea imediată”". Uitarea esențialului este considerată a fi cauza principală a degradării spiritului omenesc și a rătăcirii oamenilor prin labirintul aparențelor. Personajele din această nuvelă sunt angrenate într-un joc al vieții și al morții în plasa iluziilor, ele rătăcindu-se și reîntorcându-se permanent. Singura posibilitate a „ieșirii” din labirintul iluziilor este „educarea” unei cunoașteri latente, preexistente, a sinelui; cunoașterea se realizează numai printr-o ruptură, printr-un pod care trebuie trecut. Condiția umană este considerată
Podul (nuvelă) () [Corola-website/Science/327228_a_328557]
-
a fost o unitate administrativă, o sub-diviziune administrativă de ordin doi, una din cele nouă plăși existente de-a lungul timpului ale județului interbelic Dâmbovița. Reședința sa fusese în actuala comună omonimă, Bogați, care se găsește actualmente în județul Argeș. Plasa Bogați a funcționat între anii 1925-1950, fiind înființată după desființarea plasei Finta. Prin Legea nr.
Plasa Bogați, județul Dâmbovița () [Corola-website/Science/330577_a_331906]
-
a fost o unitate administrativă, o sub-diviziune administrativă de ordin doi, una din cele nouă plăși existente de-a lungul timpului ale județului interbelic Dâmbovița. Reședința sa fusese în actuala comună omonimă, Bogați, care se găsește actualmente în județul Argeș. Plasa Bogați a funcționat între anii 1925-1950, fiind înființată după desființarea plasei Finta. Prin Legea nr. 5 din 6 septembrie 1950 au fost desființate județele și plășile din țară, pentru a fi înlocuite cu "regiuni" și "raioane," unități administrative organizate după
Plasa Bogați, județul Dâmbovița () [Corola-website/Science/330577_a_331906]
-
una din cele nouă plăși existente de-a lungul timpului ale județului interbelic Dâmbovița. Reședința sa fusese în actuala comună omonimă, Bogați, care se găsește actualmente în județul Argeș. Plasa Bogați a funcționat între anii 1925-1950, fiind înființată după desființarea plasei Finta. Prin Legea nr. 5 din 6 septembrie 1950 au fost desființate județele și plășile din țară, pentru a fi înlocuite cu "regiuni" și "raioane," unități administrative organizate după model sovietic.
Plasa Bogați, județul Dâmbovița () [Corola-website/Science/330577_a_331906]
-
sa fusese în actuala comună omonimă, Bogați, care se găsește actualmente în județul Argeș. Plasa Bogați a funcționat între anii 1925-1950, fiind înființată după desființarea plasei Finta. Prin Legea nr. 5 din 6 septembrie 1950 au fost desființate județele și plășile din țară, pentru a fi înlocuite cu "regiuni" și "raioane," unități administrative organizate după model sovietic.
Plasa Bogați, județul Dâmbovița () [Corola-website/Science/330577_a_331906]
-
Plasa Răducăneni, a fost una din plășile din județul interbelic Fălciu, care a existat între 1918 și 1950. Plasa Răducăneni a fost o unitate administrativă, o sub-diviziune administrativă de ordin doi, din cadrul județului interbelic Fălciu, cu reședința în localitatea omonimă Răducăneni
Plasa Răducăneni, județul Fălciu () [Corola-website/Science/330588_a_331917]
-
Plasa Răducăneni, a fost una din plășile din județul interbelic Fălciu, care a existat între 1918 și 1950. Plasa Răducăneni a fost o unitate administrativă, o sub-diviziune administrativă de ordin doi, din cadrul județului interbelic Fălciu, cu reședința în localitatea omonimă Răducăneni, care se găsește acum în județul
Plasa Răducăneni, județul Fălciu () [Corola-website/Science/330588_a_331917]
-
Plasa Răducăneni, a fost una din plășile din județul interbelic Fălciu, care a existat între 1918 și 1950. Plasa Răducăneni a fost o unitate administrativă, o sub-diviziune administrativă de ordin doi, din cadrul județului interbelic Fălciu, cu reședința în localitatea omonimă Răducăneni, care se găsește acum în județul Iași. Plasa Răducăneni a funcționat între anii 1918-1950. Prin Legea nr. 5
Plasa Răducăneni, județul Fălciu () [Corola-website/Science/330588_a_331917]
-
județul interbelic Fălciu, care a existat între 1918 și 1950. Plasa Răducăneni a fost o unitate administrativă, o sub-diviziune administrativă de ordin doi, din cadrul județului interbelic Fălciu, cu reședința în localitatea omonimă Răducăneni, care se găsește acum în județul Iași. Plasa Răducăneni a funcționat între anii 1918-1950. Prin Legea nr. 5 din 6 septembrie 1950 au fost desființate județele și plășile din țară, pentru a fi înlocuite cu "regiuni" și "raioane," unități administrative organizate după model sovietic. În 1930, teritoriul județului
Plasa Răducăneni, județul Fălciu () [Corola-website/Science/330588_a_331917]
-
de ordin doi, din cadrul județului interbelic Fălciu, cu reședința în localitatea omonimă Răducăneni, care se găsește acum în județul Iași. Plasa Răducăneni a funcționat între anii 1918-1950. Prin Legea nr. 5 din 6 septembrie 1950 au fost desființate județele și plășile din țară, pentru a fi înlocuite cu "regiuni" și "raioane," unități administrative organizate după model sovietic. În 1930, teritoriul județului era împărțit în trei plăși: I. Plasa Fălciu (între 1918 și 1925), respectiv Plasa Dimitrie Cantemir (între 1925 și 1950
Plasa Răducăneni, județul Fălciu () [Corola-website/Science/330588_a_331917]
-
anii 1918-1950. Prin Legea nr. 5 din 6 septembrie 1950 au fost desființate județele și plășile din țară, pentru a fi înlocuite cu "regiuni" și "raioane," unități administrative organizate după model sovietic. În 1930, teritoriul județului era împărțit în trei plăși: I. Plasa Fălciu (între 1918 și 1925), respectiv Plasa Dimitrie Cantemir (între 1925 și 1950), II. Plasa Mihail Kogălniceanu și III. Plasa Răducăneni. Existau două orașe, mai exact un oraș Huși și un târg, Fălciu, care a redevenit comună. În
Plasa Răducăneni, județul Fălciu () [Corola-website/Science/330588_a_331917]
-
Prin Legea nr. 5 din 6 septembrie 1950 au fost desființate județele și plășile din țară, pentru a fi înlocuite cu "regiuni" și "raioane," unități administrative organizate după model sovietic. În 1930, teritoriul județului era împărțit în trei plăși: I. Plasa Fălciu (între 1918 și 1925), respectiv Plasa Dimitrie Cantemir (între 1925 și 1950), II. Plasa Mihail Kogălniceanu și III. Plasa Răducăneni. Existau două orașe, mai exact un oraș Huși și un târg, Fălciu, care a redevenit comună. În același an
Plasa Răducăneni, județul Fălciu () [Corola-website/Science/330588_a_331917]
-
1950 au fost desființate județele și plășile din țară, pentru a fi înlocuite cu "regiuni" și "raioane," unități administrative organizate după model sovietic. În 1930, teritoriul județului era împărțit în trei plăși: I. Plasa Fălciu (între 1918 și 1925), respectiv Plasa Dimitrie Cantemir (între 1925 și 1950), II. Plasa Mihail Kogălniceanu și III. Plasa Răducăneni. Existau două orașe, mai exact un oraș Huși și un târg, Fălciu, care a redevenit comună. În același an 1930, organizarea administrativă a județului cuprindea capitala
Plasa Răducăneni, județul Fălciu () [Corola-website/Science/330588_a_331917]
-
țară, pentru a fi înlocuite cu "regiuni" și "raioane," unități administrative organizate după model sovietic. În 1930, teritoriul județului era împărțit în trei plăși: I. Plasa Fălciu (între 1918 și 1925), respectiv Plasa Dimitrie Cantemir (între 1925 și 1950), II. Plasa Mihail Kogălniceanu și III. Plasa Răducăneni. Existau două orașe, mai exact un oraș Huși și un târg, Fălciu, care a redevenit comună. În același an 1930, organizarea administrativă a județului cuprindea capitala/reședința judetului Fălciu, care era orașul Huși și
Plasa Răducăneni, județul Fălciu () [Corola-website/Science/330588_a_331917]
-
cu "regiuni" și "raioane," unități administrative organizate după model sovietic. În 1930, teritoriul județului era împărțit în trei plăși: I. Plasa Fălciu (între 1918 și 1925), respectiv Plasa Dimitrie Cantemir (între 1925 și 1950), II. Plasa Mihail Kogălniceanu și III. Plasa Răducăneni. Existau două orașe, mai exact un oraș Huși și un târg, Fălciu, care a redevenit comună. În același an 1930, organizarea administrativă a județului cuprindea capitala/reședința judetului Fălciu, care era orașul Huși și târgul Fălciu. Județul, care era
Plasa Răducăneni, județul Fălciu () [Corola-website/Science/330588_a_331917]
-
Plasa Câlniștea, a fost o subdiviziune administrativă de ordin doi a județului interbelic Vlașca. Teritoriul județului fusese împărțit în cinci plăși până în anii 1930, În 1938 județul avea șapte plăși, cele cinci anterioare, Călugăreni, Câlniștea, Dunărea, Glavacioc, și Neajlov, la care
Plasa Câlniștea, județul Vlașca () [Corola-website/Science/330736_a_332065]
-
Plasa Câlniștea, a fost o subdiviziune administrativă de ordin doi a județului interbelic Vlașca. Teritoriul județului fusese împărțit în cinci plăși până în anii 1930, În 1938 județul avea șapte plăși, cele cinci anterioare, Călugăreni, Câlniștea, Dunărea, Glavacioc, și Neajlov, la care s-au adăugat ulterior alte două, Conform datelor recensământului din 1930 populația județului era de 296.412 locuitori, dintre care
Plasa Câlniștea, județul Vlașca () [Corola-website/Science/330736_a_332065]
-
Plasa Câlniștea, a fost o subdiviziune administrativă de ordin doi a județului interbelic Vlașca. Teritoriul județului fusese împărțit în cinci plăși până în anii 1930, În 1938 județul avea șapte plăși, cele cinci anterioare, Călugăreni, Câlniștea, Dunărea, Glavacioc, și Neajlov, la care s-au adăugat ulterior alte două, Conform datelor recensământului din 1930 populația județului era de 296.412 locuitori, dintre care 97,1% români, 2,2% țigani, 0,2% maghiari
Plasa Câlniștea, județul Vlașca () [Corola-website/Science/330736_a_332065]
-
Plasa a fost constituită ulterior (după recensământul din 1930) prin reorganizarea teritorială a celor trei plăși din vestul județului, Mihai Viteazul, Câmpia Turzii și Luduș. La recensământul din 1930 au fost înregistrați 33.706 locuitori, dintre care 22.393 români (66,4
Plasa Unirea, județul Turda () [Corola-website/Science/330732_a_332061]
-
Plasa a fost constituită ulterior (după recensământul din 1930) prin reorganizarea teritorială a celor trei plăși din vestul județului, Mihai Viteazul, Câmpia Turzii și Luduș. La recensământul din 1930 au fost înregistrați 33.706 locuitori, dintre care 22.393 români (66,4%), 9.465 maghiari (28,1%), 933 țigani (2,8%), 832 evrei (2,5%) ș.a. Sub
Plasa Unirea, județul Turda () [Corola-website/Science/330732_a_332061]
-
greco-catolici (56,7%), 7.687 reformați (22,8%), 4.003 ortodocși (11,9%), 1.798 romano-catolici (5,3%), 835 mozaici (2,5%) ș.a. După rezultatele provizorii ale recensământului din 1930, județul Turda număra 181.953 locuitori. Distribuția pe orașe și plăși era
Plasa Unirea, județul Turda () [Corola-website/Science/330732_a_332061]
-
Plasa Siliștea, a fost o subdiviziune administrativă de ordin doi a județului interbelic Vlașca. Teritoriul județului fusese împărțit în cinci plăși până în anii 1930, În 1938 județul avea șapte plăși, cele cinci anterioare, Călugăreni, Câlniștea, Dunărea, Glavacioc, și Neajlov, la care s-au adăugat ulterior alte două, Conform datelor recensământului din 1930 populația județului era de 296.412 locuitori, dintre care
Plasa Siliștea, județul Vlașca () [Corola-website/Science/330737_a_332066]
-
Plasa Siliștea, a fost o subdiviziune administrativă de ordin doi a județului interbelic Vlașca. Teritoriul județului fusese împărțit în cinci plăși până în anii 1930, În 1938 județul avea șapte plăși, cele cinci anterioare, Călugăreni, Câlniștea, Dunărea, Glavacioc, și Neajlov, la care s-au adăugat ulterior alte două, Conform datelor recensământului din 1930 populația județului era de 296.412 locuitori, dintre care 97,1% români, 2,2% țigani, 0,2% maghiari
Plasa Siliștea, județul Vlașca () [Corola-website/Science/330737_a_332066]
-
ori într-un sezon) icrele în apele tropicale și subtropicale, adesea în apropiere de țărm. Icrele sunt pelagice. Multe specii de sfirenide au importanță economică ca pești comestibili și sunt pescuite artizanal sau sportiv cu undița de mână, setca, traulul, plasa pungă, fiind atrase de momeli artificiale. Carnea baracudelor este comercializată în stare proaspătă, congelată, uscată, sărată sau afumată. Captura totală de baracude neclasificate în zonă de pescuit 31 (partea centrală din vestul Oceanului Atlantic) în 1995-1999 a variat între 1596 și
Sfirenide () [Corola-website/Science/330854_a_332183]