13,022 matches
-
interesează verdeața din jur, nici apa din fântâna arteziană. Este în așteptare... Antu înțelege nedumerirea... Știți, mister, ultimele cuvinte ale lui lady, prinse de un ucenic, au sunat cam așa: "Să mă îngropați aici, în capelă, sub lespede". Greu am priceput ce înseamnă lespede. Greu am înțeles și cum poate fi înmormântat un om într-o capelă, dar ne-au lămurit niște turiști europeni toată povestea asta. Lady e aici. O așteaptă și El-Zorab... A căzut, mister. A căzut de sus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
Doamne, iartă-mă, cred însă și ce spune Cioran. Ajută-mă, Doamne! Știu că sunt un păcătos, dar Tu știi, la fel de bine ca și mine, că nu sunt ticălos. De aceea, Te rog să mă ajuți... Ajută-mă, Doamne, să pricep că nu este adevărat ce scrie Andra în Pseudojurnalul de Caraibe: "Am ajuns să cred în vorbele nu știu cărui înțelept, care spunea că întregul glob pământesc nu se poate afla într-o mizerie mai mare decât un singur suflet. Am atâta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
care să-l trimită pe omuleț, tremurând, acolo de unde venise. Blândețea replicii o surprinse. Ați spus un preot? — Oh, nu, se scuză omul. Nu știu din ce sectă ori confesiune e. De ce? E cineva pe moarte? Dr. John păru să priceapă temerile ei și i se adresă Încurajator de pe coridor Înainte de a se strecura pe lângă mâna care-i aținea drumul. Omulețul rămase pentru un moment fericitul martor al unei situații. După ce o savură pe deplin, se apropie: — S-a Întâmplat ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
referă la jocul englezesc de crichet. Se familiarizase cu termenii În ultimii cinci ani, iar aceștia se asociau În mintea lui cu gazonul măturat de vântul sărat și supravegherea copiilor nedisciplinați, Încleștați Într-un joc căruia el nu-i putea pricepe miza, dar semnificația religioasă a cuvintelor În cauză Îi scăpa. Presupuse că preotul le folosea oarecum metaforic: „responsabilitatea“, „criză“, „nevoie omenească“, aceste formulări le Înțelegea și ele Îi dădură ocazia de care avea nevoie ca să-și exprime doleanața. Vreau să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
să-și piardă răbdarea. Nu voia să stea toată noaptea și să povestească. Picioarele ei, care pendulau În aer, fără să atingă podeaua, Îl excitară. — Ne vom simți bine. Îi scoase pantofii și Își trecu mâinile peste ciorapii ei. — Te pricepi destul de bine la asta, nu-i așa? El roși. — Te deranjează? Oh, mă bucur! spuse ea. Mă bucur. N-aș fi suportat să știu că nu te pricepi destul de bine. La Început, ochii ei largi și speriați și fața palidă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
bine. Îi scoase pantofii și Își trecu mâinile peste ciorapii ei. — Te pricepi destul de bine la asta, nu-i așa? El roși. — Te deranjează? Oh, mă bucur! spuse ea. Mă bucur. N-aș fi suportat să știu că nu te pricepi destul de bine. La Început, ochii ei largi și speriați și fața palidă sub becul slab, albastru, Îl amuzară. Apoi Îl atraseră. Voia s-o facă să treacă de la pasivitatea aceasta la pasiune. O sărută din nou și Încercă să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
plec cu trenul acesta, spuse ea. Trebuie neapărat! Înțelegeți-mă, vă rog! El se scutură, eliberându-și brațul, și o repezi pe un ton aspru și precis, iar pince-nezul lui se mișcă În sus și-n jos, dar ea nu pricepu ce Însemnau acele cuvinte. Apoi ofițerul părăsi sala de așteptare. Coral Își lipi fața de fereastră. Printre două frunze de gheață, Îl văzu pe german plimbându-se În sus și-n jos pe lângă linie. Încercă să vadă până la vagonul-restaurant. — Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
părul tuns scurt. Aia e o fotografie veche. Nu-i place să fie pozată. — Arată sinistru. — Am pus-o acolo În caz că Încep să mă simt pusă pe rele. Scrie versuri. Sunt câteva pe spate. Sunt foarte proaste, cred. Nu mă pricep deloc la poezie. — Pot să le citesc? — Sigur că da. Probabil ți se pare caraghios să-mi scrie cineva mie poezii. Janet Pardoe se uită În oglindă. Myatt Întoarse fotografia și citit: Naiadă zveltă, rece, Născută-n râu, Alergând spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
spună: "Faci rău?" 24. Nu uita să lauzi faptele Lui, pe care toți oamenii trebuie să le mărească! 25. Orice om le privește, fiecare muritor le vede de departe. 26. Iată ce mare e Dumnezeu! Dar noi nu-L putem pricepe; numărul anilor Lui nimeni nu l-a pătruns. 27. Căci El trage la El picăturile de apă, le preface în abur și dă ploaia, 28. pe care norii o strecoară și o picură peste mulțimea oamenilor. 29. Și cine poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
numărul anilor Lui nimeni nu l-a pătruns. 27. Căci El trage la El picăturile de apă, le preface în abur și dă ploaia, 28. pe care norii o strecoară și o picură peste mulțimea oamenilor. 29. Și cine poate pricepe ruperea norului și bubuitul cortului Său? 30. Iată, El își întinde lumina în jurul Lui, și acopere adîncimile mării. 31. Prin aceste mijloace, El judecă popoarele, și dă belșug de hrană. 32. Ia fulgerul în mînă și-l aruncă asupra potrivnicilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
și că nimic nu poate sta împotriva gîndurilor Tale." 3. " Cine este acela care are nebunia să-Mi întunece planurile?" " Da, am vorbit fără să le înțeleg, de minuni, care sunt mai presus de mine și pe care nu le pricep." 4. "Ascultă-Mă, și voi vorbi; te voi întreba, și Mă vei învăța." 5. "Urechea mea auzise vorbindu-se de Tine; dar acum, ochiul meu Te-a văzut. 6. De aceea mi-e scîrbă de mine și mă pocăiesc în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
Luca - vestita hangiță - “Mamă, da’ care-i partea mea din toată moștenirea asta?” Răspunsul hangiței te lasă fără replică: “Măi băiete! Vezi tu drumul ista cât îi di lung șî cât îi di lat? Tăt îi a’ tău!” Costică a priceput spusa jupânesei și a luat “drumul” Buciumului... N-a făcut, însă, prea multă cale pe cea arătată de “Coana Tincuța” și, ca un om cu multă glagorie, a deschis Restaurantul “La Doi Castani”. Doar la o aruncătură de băț de
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
despre ce fac... Apoi, văzând că prin văzduh se cerne atâta pulbere de argint, am ieșit să culeg și eu oarece din ea... Măcar cât să am ce lăsa moștenire... “Asta-i taman ca în zicala ceea: Bate șaua, să priceapă iapa” - m-a luat în primire gândul de veghe. “Poate vrei să fii mai limpede?” “El ți-a ghicit gândurile care hojma te frământă. Așa că toate treburile curg după dorința și privegherea sfinției sale. De ce? E ușor de priceput. Aici te
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
șaua, să priceapă iapa” - m-a luat în primire gândul de veghe. “Poate vrei să fii mai limpede?” “El ți-a ghicit gândurile care hojma te frământă. Așa că toate treburile curg după dorința și privegherea sfinției sale. De ce? E ușor de priceput. Aici te afli într-o mănăstire și tot ce mișcă în curtea și în jurul ei este sub regim călugăresc. Imaginează-ți ce s-ar întâmpla dacă tu ai umbla toată ziua cu Zâna și vestea ar ajunge la urechile starețului
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
starostia cioclilor până la moarte”. Și blestemul își urmează cursul, cu mici deosebiri față de cele cunoscute până acum... ― De ce a cerut patriarhul Samoil să nu fie schimbat starostele, părinte? ― Păi, cine știe ce fapte de luat în seamă a făcut? ― Din câte am priceput eu, obiceiul de a blestema e molipsitor, părinte. ― Pe cine ai mai găsit blestemând? ― Pe “M(i)l(o)stiiu B(o)jiiu, Ghedeon, arhiepiscop și mitropolit Sucevei și a toată Moldovlahiia”, care, la 6 aprilie 1717, scrie: “Facem știre
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
nu... Cu mine ai a face, amice” - și-a anunțat prezența gândul de veghe. “Mă întrebam eu ce-mi lipsește și uite că am aflat. Un băgăreț ca tine, cumetre”. “Mă întreb și eu. De... Ca omul. Când ai să pricepi că aici te afli într-o mănăstire și nu la <tractir>?”. “Dacă am să-ți spun că ai dreptate... Ai să-ți ridici sfârla de nu mai ajungi la ea nici cu prăștina. Așa că prefer să tac”. “Gura păcătosului adevăr
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
tractir>?”. “Dacă am să-ți spun că ai dreptate... Ai să-ți ridici sfârla de nu mai ajungi la ea nici cu prăștina. Așa că prefer să tac”. “Gura păcătosului adevăr grăiește. Răspunsul tău m-a liniștit. Începi și tu să pricepi cum stau lucrurile. Mai ai vreme, vere. Până la adânci bătrâneți, ai să vezi dincotro bate vântul”... Cu aceste vorbe, gândul de veghe și-a încheiat turuiala. Între timp, se înserase de-a binelea. Și de altfel începuse a se adeveri
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
naftalină și pe aici ți-i drumul!” - m-a luat la vale gândul de veghe. “Poate că îi fi auzit și tu, gură spartă ce ești, de zicala care spune că un necaz nu vine niciodată singur. Dacă n-ai priceput-o, ți-o pot <traduce>”. “Zicala ca atare o înțeleg, da’ nu știu care-i al doilea neaz pentru tine, afară de lipsa Zânei”. “Vorbăria ta, cumetre, care a venit taman când nu am nevoie. E limpede?” “Un răspuns mai străveziu nici că
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
la Zâna, când a căzut întrebarea: ― Când vrei să pleci? “Adică cum? <Să pleci?> Da’ ce, voi pleca iar singur? Atunci, la ce tot ceremonialul din această nopate? Ce, bătrâne? Chiar nu ai suflet? Nu știi ce înseamnă tinerețea? Nu pricepi ce înseamnă viața?” - mă întrebam în culmea disperării, când glasul călugărului s-a auzit din nou. ― Rogu-te să ierți un bătrân care este copleșit de bucurie, dar și de tristețe... ― De bucurie... aș îndrăzni să cred că înțeleg, părinte
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
străzii, care-și aveau acolo culcușul, nu i-au anunțat, ca să iasă, și să se ducă pe altundeva, nu i-au anunțat. și? I-au îngropat, de-odată cu cățeii, de vii. Sub beton. Acum ce facem? Nu știu, nu mă pricep, dar, auzi-i cum se vaietă, pe-acolo, pe dedesupt. Să facem cumva ca să fie scoși la lumina zilei. Administratorul a auzit alarma. A venit la fața locului însuși Tolomacu. Cu o întreagă droaie de specialiști. Acum, vă ordon, a
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
sărbătorește. Închisă cu un gard provizoriu, din materiale plastice, combinate și înfrumusețate ca la o sărbătoare cu adevărat deosebită: mese și veselă așezate cum numai maeștrii de ceremonii în a căror răspundere s-a aflat pregătirea și desfășurarea nunții, se pricep să facă. Mă rog, totul, îmbrăcase o față unicat. Mirii erau plecați la biserică, pentru a-și lua cununia religioasă. Marginile aleilor de la și către mare erau străjuite de copii și tineri îmbrăcați în haine naționale românești de sărbătoare. Muzica
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
tresară și să încetinească, o fracțiune de timp, mersul, către infinitul timpului mare, natural. Vă dați dumneavoastră seama, iubiți cititori, ce a însemnat, acest fapt, pentru români? Înțelegeți ce a putut să simtă fiecare român la aflarea acestei aurifice vești? Pricepeți câtă emoție, cât respect și ce înalt grad de mândrie au pus, momentan, stăpânire, pe români? O, desigur, sunteți capabili să inspirați măreția unui astfel de eveniment, pe care, cu drag și evlavie, să vi-l sedimentați în ființă și
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
dreptate? Da, aveți perfectă dreptate, domnule căzut în capcana onestității excesive. Da. Aveți dreptate. Omul care râde... Cine dracu m-o fi băgat, pe mine, Capdelemn Parpalea, om cultivat și cu respect pentru restul lumii, în politică, nu prea mă pricep. Dar, m-a băgat, băgal-aș eu undeva, pe acela! Că, întâi m-a ademenit cu distribuirea și lipirea prin diverse locuri, de afișe cu nu știu care partid politic. Mai pe urmă, acel partid politic a fuzionat cu nu știu care alt partid, s-
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
care încerca să fie aspru, însă fără a reuși acest lucru. Ai abuzat de bunăvoință mea, încrezându-te că, după moartea regelui și a Marelui Preot, eu eram singurul care puteam să-ți combat teoriile, de vreme ce Omul-Memorie nu se prea pricepe la legi. Pe asta m-am bazat, maestre, recunoscu Tapú Tetuanúi, cu ochii în pământ. Pe bunăvoință ta și pe convingerea că pot fi de folos. Da, admise bătrânul. Știu. Te cunosc și n-am nici o-ndoială că istețimea ta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
existe și alți oameni din aceeași rasă, care dispun și ei de pirogi uriașe cu care să poată ajunge oriunde. Ridică din umeri, recunoscându-și neștiința. Poate că de ei se ascund. Crezi că sunt zei? Eu nu prea mă pricep la zei, răspunse. Doar Tahúa ar fi în măsură să spună dacă sunt sau nu, dar, din nefericire, Marii Preoți nu prea obișnuiesc să se pronunțe în nici o problemă. Eu, cel putin, nu am cunoscut nici unul care să spună ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]