12,341 matches
-
tipărit și “Claponul” lui Ion Luca Caragiale. La etajele superioare existau redacțiile ziarelor celor mai importante din București. Pe lângă redacția ziarului Românul, aici existau redacțiile ziarelor "“Buciumul”" lui Cezar Boliac, "“Dâmbovița”" lui Dimitrie Bolintineanu, "“Reforma”" și “Naționalul”. Tot aici erau redacțiile ziarelor umoristice: "“Sarsăilă”", urmat de "“Nichipercea”" publicate de N.T. Orășanu, "“Tânțarul”" lui C.A. Rosetti, "“Claponul”" lui Ion Luca Caragiale, "“Ghimpele”" și "“Satyrul”". În 1869 are loc aici înființarea societății Românismul al lui C.H. Grandea, care avea sediul în același
Pasajul Român () [Corola-website/Science/305937_a_307266]
-
interbelică. Față de anii 1860 când fusese realizat pasajul situația economică se schimbase radical și puține lucruri din București mai aminteau de perioada lui Alexandru Ioan Cuza. Tirajele ziarelor crescuseră și noile ziare aveau nevoie de tipografii mai mari și de redacții cu personal mai numeros. Treptat redacțiile ziarelor s-au mutat pe Strada Sărindar sau Strada Brezoianu. De asemenea tipografia lui Carol Göbl s-a extins și s-a mutat pe Strada Doamnei. Librăria Müller nu mai era una dintre cele
Pasajul Român () [Corola-website/Science/305937_a_307266]
-
realizat pasajul situația economică se schimbase radical și puține lucruri din București mai aminteau de perioada lui Alexandru Ioan Cuza. Tirajele ziarelor crescuseră și noile ziare aveau nevoie de tipografii mai mari și de redacții cu personal mai numeros. Treptat redacțiile ziarelor s-au mutat pe Strada Sărindar sau Strada Brezoianu. De asemenea tipografia lui Carol Göbl s-a extins și s-a mutat pe Strada Doamnei. Librăria Müller nu mai era una dintre cele mai importante din București, fiind depășită
Pasajul Român () [Corola-website/Science/305937_a_307266]
-
Revista "Totally Spies! Spioanele!" este publicată lunar în România de către Noriel. În ea există episoade sub formă de benzi desenate, jocuri, teste, cadouri cum ar fi: postere, abțibilduri și multe altele. Copiii își pot trimite desenele și/sau scrisorile la redacție, după care probabil vor fi publicate. Această serie este publicată în România de către editură "Corint Junior". În ea se poate găsi: un episod, jocuri, teste, cadouri marca "Totally Spies!", uneori și postere. Cartea este de format 16,5 x 22
Spioanele () [Corola-website/Science/305967_a_307296]
-
Societății Române de Televiziune, prin desființarea Radioteleviziunii Române. Este stabilit prin lege, și constă în: În 1996, dupa modelul "Radio France", se decide reorganizarea programelor de emisie, înființându-se trei canale naționale: România Actualități, România Cultural și România Tineret, 11 redacții specializate și un ""Departament al Posturilor Teritoriale și Locale"". Pe 24 martie 1997 începe să emită Radio România Muzical.] Din anul 2000 începe modernizarea unor echipamente specifice. Începe digitalizarea posturilor regionale. Cabinele de emisie și de producție din str. General
Societatea Română de Radiodifuziune () [Corola-website/Science/305968_a_307297]
-
Gaudeamus Mamaia, și formațiile muzicale radio: Orchestra Națională Radio, Corul Radio, Corul de Copii Radio, Orchestra de Camera Radio, Big Band Radio, Orchestra de Muzică Populară Radio și Cvartetul „Voces”. Agenția de presă RADOR A luat ființă în anul 1990. Redacția RADOR monitorizează informații apărute în limba română și în 15 limbi străine: din audiovizual - 57 de posturi de radio și de televiziune, precum și din presa scrisă - 150 de ziare, agenții de presă de pe toate continentele. Publică știri, interviuri, analize, comentarii
Societatea Română de Radiodifuziune () [Corola-website/Science/305968_a_307297]
-
li s-a născut un fiu, Yaakov. În 1921 a plecat la Londra pentru a studia științele politice la London School of Economics and Political Science. Revenit în Palestina după încheierea studiilor, s-a alăturat partidului socialist Ahdut Haavodá și redacției ziarului sindicalist ebraic „Davar”. După unificarea partidelor Ahdut Haavoda și Hapo'el Hatzair în Mapai (Partidul muncitorilor din Eretz Israel) a devenit membru al acestui partid de tendință social democrată (1930). În anul următor, 1931, s-a mutat la Ierusalim
Moșe Șaret () [Corola-website/Science/305277_a_306606]
-
Academică" nr.3, 2011); ● "DOAJ Directory of Open Acces Journals," Vol.2, Issue 4, 2010 (despre Henri Coandă în "Academică" nr.3, 2011). Ø referent științific al Editurii Didactice și Pedagogice (1971-1990); Ø referent științific și membru al colegiului de redacție (1979-1990) al revistelor:"(1) Studii și Cercetări de Calcul Economic și Cibernetică Economică; (2) Economic Computation and Economic Cybernetics Studies and Research." Ø R.Homescu: "Tendințe în tehnologia memoriilor de calculatoare," Știință și Tehnică, nr.1,1974, p. 34-35; Ø
Radu Homescu () [Corola-website/Science/305285_a_306614]
-
privatizare a Senatului. "Viața Șantierului", "Chimistul", "Înainte", "Ramuri", "Mozaicul", "Revista de protecție a muncii", "Viața medicală", "Curierul Filatelic", "Pădurea noastră", "Parlamentul", "Filatelia", "Rațiunea" (din 2001 - director de imagine), Studioul de Radio Oltenia Craiova, "Mesagerul Olteniei" (din 2009 - secretar general de redacție). Este prezent cu activitate de peste 40 de ani în cadrul filialei Dolj a "Asociației Filateliștilor din România", conducând "Cercul Filatelic Municipal Craiova", "Cercul Militar Craiova" și îndeplinind funcția de vicepreședinte al "Asociației Filatelice Dolj". Ca organizator, se implică și obține aprecieri
Andrei Potcoavă () [Corola-website/Science/305326_a_306655]
-
de cultură generală din Jibou ca șef de promoție în anul 1970. În perioada 1970 - 1976 urmează Universitatea „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca, Facultatea de istorie-filosofie, secția filosofie, obținând diplomă de licență în filosofie. Din 1972 până în anul 1974 lucrează ca redactor în cadrul Redacției Ziarului "Năzuința" Zalău, când în urma unor probleme cu Securitatea se angajează ca muncitor- emailator la Întreprinderea de Conductori Electrici Emailați Zalău vreme de trei ani, după care se mută cu domiciliul în Baia Mare unde își schimbă parcursul profesional devenind mai
Teodor Ardelean () [Corola-website/Science/305319_a_306648]
-
Valea Chioarului, județul Maramureș) este un profesor de literatură contemporană, conducător de doctorat, critic literar, poet și eseist. A făcut studiile liceale și universitare la Cluj și București, Facultatea de Litere, specializarea română-spaniolă. În anii studenției, a făcut parte din redacția revistei studențești Echinox din Cluj. În anii ‘90 a obținut o bursă a Consiliului Europei, în specializarea Politici Culturale. Din anul 2001 este Doctor în Litere al Universității București cu teza Utopie și Distopie în Cultura Română. este în prezent
George Achim () [Corola-website/Science/305336_a_306665]
-
(n. 8 iulie 1961, comuna Ciutulești, raionul Florești) este un jurnalist și politician din Republica Moldova. Este licențiat în litere al Universității de Stat din Moldova (1984). A activat în calitate de corespondent al Redacției pentru Tineret la Radio Moldova, apoi, între 1986 și 1990, a fost colaborator științific superior la Muzeul de Literatură "Dimitrie Cantemir" din Chișinău. Se implică activ în mișcarea de eliberare națională din Basarabia chiar din anul 1988, numărându-se printre
Sergiu Burcă () [Corola-website/Science/305372_a_306701]
-
1983, la eliminarea încă din start a anumitor tipuri de scriituri, au făcut ca manuscrisele lui Claudiu Iordache să nu poată participa la concursurile de debut ale editurii, altfel decât prin operarea unor grave amputări și manipulări, cu care nici redacția, nici autorul nu au fost de acord. De aici înainte, publicarea romanelor lui Claudiu Iordache devine nu doar posibilă, dar și necesară. Perseverent și productiv, dotat cu acea încredere în sine plină de orgoliu și modestie care îl obligă să
Claudiu Iordache () [Corola-website/Science/305470_a_306799]
-
anul 1948 a fost ales ca Doctor honoris causa al Universității Caroline din Praga. Parhon a fost fondatorul Revistei Societății Române de Endocrinologie, "Acta Endocrinologica", în 1938 (revista refuncționează din 2005 sub egida Academiei Române). A fost membru în colegiul de redacție al revistelor "Folia neurobiologică" și "Revue française d'endocrinologie". În calitate de militant socialist, Parhon a fost influențat în tinerețe, după propriile afirmații, de operele lui Karl Marx. A fost unul dintre fondatorii "Partidului Muncitor", un grup politic efemer, fuzionat cu Partidul
Constantin Ion Parhon () [Corola-website/Science/299976_a_301305]
-
Ultima oră este o operă literară scrisă de Mihail Sebastian. Este o comedie în 3 acte. Piesa are loc în vara anului 1932, prima scenă având loc în redacția ziarului "Deșteptarea", ziar aflat în puternică criză financiară. Din greșeală, articolul pentru o revistă istorică este publicat în cadrul ziarului. Acesta este despre Alexandru cel Mare și este scris de un conferențiar universitar de istorie, Alexandru Andronic. Grigore Bucșan este un
Ultima oră (piesă de teatru) () [Corola-website/Science/300014_a_301343]
-
Cluj-Napoca, titularul cursurilor de ontologie, metafizică și filosofie și teologie. Printre activitățile sale se pot menționa: Conducător de doctorat (din 2005); Președinte al comisiilor de acordare a gradului didactic I și îndrumător științific al lucrărilor candidaților; Membru al Colegiului de redacție al revistei „Studia Universitatis”, Babeș-Bolyai; Membru în Colegiul de redacție al revistei „Gândire, cultură, societate”; Membru al Asociației culturale „Lucian Blaga”. Este premiat cu Premiul Vasile Conta al Academiei Române pentru lucrarea Tratat de metaflzică (2002). Din lunga listă de publicații
Vasile Frăteanu () [Corola-website/Science/313132_a_314461]
-
Printre activitățile sale se pot menționa: Conducător de doctorat (din 2005); Președinte al comisiilor de acordare a gradului didactic I și îndrumător științific al lucrărilor candidaților; Membru al Colegiului de redacție al revistei „Studia Universitatis”, Babeș-Bolyai; Membru în Colegiul de redacție al revistei „Gândire, cultură, societate”; Membru al Asociației culturale „Lucian Blaga”. Este premiat cu Premiul Vasile Conta al Academiei Române pentru lucrarea Tratat de metaflzică (2002). Din lunga listă de publicații cele mai importante sunt: Apare în mai multe volume colective
Vasile Frăteanu () [Corola-website/Science/313132_a_314461]
-
Pierre Boutang, Jean-Marie Lustiger, André Comte-Sponville și alte personalități remarcabile din viața culturală franceză. În același timp, corespondează cu Samuel Beckett, Philippe Soupault, Xavier Tilliette pe tema criticii literare și dramatice a lui Gabriel Marcel. În 1990 devine secretar de redacție la revista culturală Jelenlét din Cluj-Napoca și redactor la filiala clujeană a editurii Kriterion din București. Din 1991 pînă în 1994 este profesor de limba franceză la Liceul „Sámuel Brassai” din Cluj-Napoca și coordonator al cenaclul literar György Bretter din
François Bréda () [Corola-website/Science/313224_a_314553]
-
scandinave, la Riga, Madrid, Tirana, Haga, Copenhaga.” În acest an, Rador lucra cu aceeași operativitate ca agențiile occidentale. Spre exemplu, știrea asasinării regelui Alexandru al Iugoslaviei la Marsilia a fost anunțată presei românești de către Rador, concomitent cu primirea știrii în redacțiile ziarelor pariziene. «Începand din 1943, Rador editează pe lângă buletinele de presă și buletine cu circulație restrânsă - palatul regal, guvern, ministere, parlament, așa-numitele „buletine confidențiale”. Ele puteau fi însă difuzate oricăror instituții sau ziare la cererea acestora, contra cost.» Momentul
Agențiile de presă din România () [Corola-website/Science/314575_a_315904]
-
general pentru fluxurile sale de știri și fotografie de presă accesate de 90% din presa scrisă centrală și 70% dintre posturile de radio și de televiziune. Primele știri Mediafax au fost bătute la mașină și apoi trimise în plicuri către redacțiile ziarelor centrale. Mai târziu, fluxurile de știri au început să fie trimise în întreaga țară prin fax, din oră în oră. Echipa inițială din spatele numelui Mediafax a fost alcătuită din 12 jurnaliști. În prezent furnizează zilnic peste 600 de știri
Agențiile de presă din România () [Corola-website/Science/314575_a_315904]
-
Ciorănescu, Aurel Răuță, Paul Miron, Virgil Ierunca, Ștefan Lupașcu, Alexandru Busuioceanu, Monica Lovinescu, Basil Munteanu, Pamfil Șeicaru, Nicu Caranica, Ștefan Baciu, Horia Stamatu, Vintilă Horia, Mircea Eliade etc. Primul număr al revistei a apărut în luna iunie a anului 1951. Redacția revistei se afla pe strada Melendez Valdes, nr. 59, Madrid/Spania, după cum reiese din adresa tipărită pe coperta interioară a revistei. ,Destin” cuprindea mai multe rubrici precum: ,Studii” ale scriitorilor români aflați în exil, ,Note”, ,Comentarii”, ,Documente” în legătură cu diverse teme
Destin (revistă) () [Corola-website/Science/314587_a_315916]
-
români din exil (Spania), care erau făcute articolelor, cărților sau publicațiilor apărute în afara granițelor României sau erau prezentate evenimentele culturale ce se desfășurau în exil. Totodată, la secțiunea ,Publicații românești primite”, sunt menționate cărțile și revistele românești sosite pe adresa redacției din țară, dar mai ales de la românii care au publicat în țările în care s-au stabilit. Sub titlul ,Cărți românești în Spania”, apar enumerate cărțile scriitorilor români tipărite de ,Asociația Hispano-Română” din Salamanca, sub îngrijirea lui Aurel Răuță. Din
Destin (revistă) () [Corola-website/Science/314587_a_315916]
-
din țară, dar mai ales de la românii care au publicat în țările în care s-au stabilit. Sub titlul ,Cărți românești în Spania”, apar enumerate cărțile scriitorilor români tipărite de ,Asociația Hispano-Română” din Salamanca, sub îngrijirea lui Aurel Răuță. Din redacția revistei ,Destin” făceau parte: I.D.G. Coterlan, Vintilă Horia, C.I. Popovici, Aurel Răuță, Nicolae Mariția și Vasile Uscătescu. Caietul numărul 1 publicat în iunie 1951, începe cu un ,Cuvânt înainte” scris de inițiatorul acestei publicații, George Uscătescu. Prin acest ,cuvânt înainte
Destin (revistă) () [Corola-website/Science/314587_a_315916]
-
economia și medicina. Un capitol important îl constituie comemorările unor scriitori sau colaboratori ai revistei, toate reunite sub titlul „In memoriam”. Începând cu anul 1956, în capitolele ,Marginalia” și ,Bibliografie românească” au fost publicate scurte recenzii ale cărților primite la redacția revistei. Începând cu numărul 11 al caietelor și până la ultimul număr, sunt enumerate, pe interiorul celei de-a doua coperți, numele celor care și-au adus contribuția la realizarea revistei. În ultimul număr al revistei, Mihai Cismărescu face bilanțul celor
Destin (revistă) () [Corola-website/Science/314587_a_315916]
-
Napoca Universitară a fost o revistă apărută în anul 1974 la Cluj-Napoca, ca organ al Consiliului Asociațiilor Studenților Comuniști din centrul Universitar Cluj-Napoca. Revista "Napoca Universitară" a fost înființată de Andrei Marga, ca replică la revista Echinox. Din redacție făceau parte Tudor Cătineanu (redactor șef), Dan Baciu și Șoo Iștvan (redactori șefi adjuncți), Augustin Cupșa și Eugen Georgescu (secretari de redacție), Mircea Pele, Crstina Bohaciu, Ioan Gavra, Adriana Iuhaș, Iustin Lupu, Antoniu Malczanek, Adrian Moroianu, Dan Ioan Muntiu, Vasile
Napoca Universitară (revistă) () [Corola-website/Science/314655_a_315984]