12,662 matches
-
drapelului (tot 100 × 60 cm) și ale stemei (tot 20 cm înălțime), precum și distanța acesteia față de marginile fâșiei albe (11 cm în partea superioară și 9 cm în partea inferioară). Textul „Pentru Patria noastră” se regăsea pe fâșia albă, deasupra stemei, iar „Republica Populară Română” și denumirea unității erau trecute la mijlocul fâșiei albastre. Prin Decretul nr. 190 din 1950, publicat în același număr al „Buletinului Oficial”, era stabilit și aspectul emblemei soldaților, ofițerilor și generalilor din Armată. Emblema ofițerilor se compunea
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
bucăți de mătase de culoare albă și albastră, în formă dreptunghiulară, așezate orizontal, cea albastră în partea de jos a drapelului, iar cea albă în partea de sus. La mijlocul suprafeței albe de pe fața orientată dela hampă spre dreapta, este aplicată stema Republicii Populare Române, în culori naturale, iar pe fața cealaltă, tot la mijlocul suprafeței albe, este aplicată emblema ce se poartă la uniformele ofițerilor din Forțele Armate ale Republicii Populare Române. Stema, emblema, inscripțiile, franjurile și canafii sunt la fel ca
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
de pe fața orientată dela hampă spre dreapta, este aplicată stema Republicii Populare Române, în culori naturale, iar pe fața cealaltă, tot la mijlocul suprafeței albe, este aplicată emblema ce se poartă la uniformele ofițerilor din Forțele Armate ale Republicii Populare Române. Stema, emblema, inscripțiile, franjurile și canafii sunt la fel ca cele ale drapelului [de luptă] descris la articolul 2 [din decretul nr. 189 din 1950]”. Potrivit anexei acestui decret, dimensiunile drapelului erau de 100 × 60 cm, lățimea fâșiei albastre era de
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
cele ale drapelului [de luptă] descris la articolul 2 [din decretul nr. 189 din 1950]”. Potrivit anexei acestui decret, dimensiunile drapelului erau de 100 × 60 cm, lățimea fâșiei albastre era de 20 cm iar a celei albe de 40 cm, stema avea 20 cm înălțime iar distanța acesteia față de marginile fâșiei albe erau de 11 cm în partea superioară și 9 cm în partea inferioară. Pavilionul navelor Marinei Militare constau dintr-o „bucată de pânză de astar în formă dreptunghiulară, având
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
dintr-o „bucată de pânză de astar în formă dreptunghiulară, având imprimate pe ambele fețe culorile alb și albastru, în două fâșii așezate orizontal, cea albastră în partea de jos a pavilionului. La mijlocul suprafeței albe de pe ambele fețe este aplicată stema Republicii Populare Române, în culori naturale. Pavilionul nu are franjuri sau canafi [și] este prevăzut cu saule și dispozitiv pentru ridicarea la bastonul dela pupă sau la catarg.” Pavilionul navelor de grăniceri se deosebea față de cel al navelor Marinei Militare
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
a fi stabilite de către Ministerul Forțelor Armate și Ministerul Afacerilor Interne în funcție de mărimea navei și locul unde se arborează acesta. Așadar, lățimea drapelului reprezenta 0,6 din lungime, fiind divizată astfel: 1/3 fâșia colorată și 2/3 fâșia albă. Stema avea o înălțime de 1/3 din lățimea drapelului, fiind poziționată la 1/6 din aceeași lățime față de marginile fâșiei albe. Este de remarcat faptul că, din 1953 până în 1964, datorită reformei ortografice, pe steaguri a fost înscris numele țării
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
albastră. În colțul de sus în partea unde se prinde la saulă, are imprimat pe ambele fețe culorile alb și albastru deschis, în două fâșii orizontale, cea albă în partea de sus. La mijlocul suprafeței albe, pe ambele fețe, este aplicată stema Republicii Populare Române, în culori naturale”. Proporțiile acestui pavilion erau indicate în anexă. Lățimea reprezenta 0,6 din lungime; zona din colțul stânga sus al pavilionului era similară în proporțiile elementelor constructive cu pavilionul navelor de luptă, iar dimensiunile acesteia
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
la navele grănicerești [în proporție de 2/3 și respectiv 1/3; lungimea zonei e de 0,075 din lungimea flamurei]. În ambele cazuri culoarea albă va fi în partea de sus. La mijlocul suprafeței albe de pe ambele fețe este aplicată stema Republicii Populare Române, în culori naturale [cu înălțimea de 1/3 din lățimea flamurei și situată la 1/4 (sic!) și 1/6 față de marginile zonei albe]. La celălalt capăt, flamura este tăiată în forma unui unghi ascuțit cu vârful
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
de către Ministerul Forțelor Armate și Ministerul Afacerilor Interne. Constituția Republicii Socialiste România, adoptată în 1965, prevedea la articolul 118 următoarele: „Drapelul Republicii Socialiste România poartă culorile roșu, galben și albastru, așezate vertical, cu albastrul lângă lance. În mijloc este așezată stema Republicii Socialiste România”. Prin Decretul nr. 972 din 5 noiembrie 1968 privind însemnele Republicii Socialiste România erau stabilite în detaliu stema, sigiliul, drapelul și imnul de stat al republicii. Expunerea de motive alăturată preciza faptul că, în lipsa unor reglementări corespunzătoare
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
Republicii Socialiste România poartă culorile roșu, galben și albastru, așezate vertical, cu albastrul lângă lance. În mijloc este așezată stema Republicii Socialiste România”. Prin Decretul nr. 972 din 5 noiembrie 1968 privind însemnele Republicii Socialiste România erau stabilite în detaliu stema, sigiliul, drapelul și imnul de stat al republicii. Expunerea de motive alăturată preciza faptul că, în lipsa unor reglementări corespunzătoare, „au apărut interpretări greșite ale acestora [precizărilor constituționale], folosiri incorecte sau neunitare ale însemnelor statului”. Capitolul IV al decretului este dedicat
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
al decretului este dedicat în întregime descrierii drapelului și protocolului de utilizare al acestuia. Astfel, drapelul este definit ca având proporția de 2:3, cu fâșiile colorate de dimensiuni egale. Culorile reglementare se aflau tipărite în anexă, nefiind denumite expres. Stema era plasată în centru și avea o înălțime egală cu 2/5 din lățimea drapelului. În continuare, era prevăzut că, în cazul pavoazării, proporțiile drapelului puteau diferi, însă stema trebuia plasată mereu în mijloc, vertical. Articolele 13-21 se ocupau expres
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
egale. Culorile reglementare se aflau tipărite în anexă, nefiind denumite expres. Stema era plasată în centru și avea o înălțime egală cu 2/5 din lățimea drapelului. În continuare, era prevăzut că, în cazul pavoazării, proporțiile drapelului puteau diferi, însă stema trebuia plasată mereu în mijloc, vertical. Articolele 13-21 se ocupau expres și exhaustiv de protocolul steagului, descriind: locurile de arborare permanentă și temporară (art. 13), regimul de arborare în afara granițelor țării (art. 14) și în cazul unor manifestări ale organizațiilor
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
alături de unul sau mai multe drapele străine (art. 21). Pavilionul președintelui (inițial al Consiliului de Stat al) RSR și cel al primului ministru era reprezentat prin tricolorul românesc de formă pătrată, cu fimbriație și bordură roșie, peste care este aplicată stema RSR (înălțimea ei: 2/3 din înălțimea tricolorului). Pavilionul este tivit cu franjuri din fir de aur, iar la colțuri prezintă ciucuri din același material. Drapelul ministrului forțelor armate ale RSR era reprezentat printr-o flamură albă cu proporția de
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
făcea cunoscut faptul că nava este armată și comandată de un ofițer de marină. Era constituită dintr-o „pânză de astar, de forma unui triunghi isoscel, având baza spre dispozitivul de prindere și imprimate pe ambele fețe culorile drapelului și stema Republicii Socialiste România.” Geacul era reprezentat „printr-o pânză de astar de formă pătrată, având imprimate pe ambele fețe culorile drapelului și stema Republicii Socialiste România. Pe culoarea albastră sunt aplicate două ancore încrucișate de culoare albă având aceeași mărime
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
unui triunghi isoscel, având baza spre dispozitivul de prindere și imprimate pe ambele fețe culorile drapelului și stema Republicii Socialiste România.” Geacul era reprezentat „printr-o pânză de astar de formă pătrată, având imprimate pe ambele fețe culorile drapelului și stema Republicii Socialiste România. Pe culoarea albastră sunt aplicate două ancore încrucișate de culoare albă având aceeași mărime ca stema.” Pavilionul distinctiv pentru navele grănicerești era reprezentat „printr-o pânză de astar, de culoare albă, de formă dreptunghiulară, având jumătatea dinspre
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
Socialiste România.” Geacul era reprezentat „printr-o pânză de astar de formă pătrată, având imprimate pe ambele fețe culorile drapelului și stema Republicii Socialiste România. Pe culoarea albastră sunt aplicate două ancore încrucișate de culoare albă având aceeași mărime ca stema.” Pavilionul distinctiv pentru navele grănicerești era reprezentat „printr-o pânză de astar, de culoare albă, de formă dreptunghiulară, având jumătatea dinspre dispozitivul de prindere de culoare verde pe care este aplicată o ancoră de culoare albă”. Dimensiunile acestor însemne, precum și
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
luptă al gărzilor patriotice și reglementarea acordării acestuia se crea un însem special pentru unitățile Gărzilor Patriotice. Acesta era similar drapelelor de luptă ale unităților militare, cu excepția inscripțiilor de pe fața a doua a drapelului: „Gărzile patriotice” — în linie arcuită, deasupra stemei — și unitatea administrativă în care se găsea gruparea (municipiul sau județul) — în linie dreaptă, sub stemă. Dimensiunile erau indicate în anexă: pânza avea 100 cm lungime și 66 lățime, înălțimea scrisului era de 6 cm, franjurii erau lungi de 5
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
Patriotice. Acesta era similar drapelelor de luptă ale unităților militare, cu excepția inscripțiilor de pe fața a doua a drapelului: „Gărzile patriotice” — în linie arcuită, deasupra stemei — și unitatea administrativă în care se găsea gruparea (municipiul sau județul) — în linie dreaptă, sub stemă. Dimensiunile erau indicate în anexă: pânza avea 100 cm lungime și 66 lățime, înălțimea scrisului era de 6 cm, franjurii erau lungi de 5 cm, hampa avea 240 cm lungime și 4 cm în diametru, iar ogiva din vârful hampei
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
ale Repubicii Socialiste România, comandantul marinei militare, comandantul marii unități de nave sau comandantul unei grupări de nave constituită temporar”. Forma, culorile și dimensiunile mărcilor urmau să fie stabilite prin regulament. Încă din 17 decembrie 1989, în timpul Revoluției de la Timișoara, stema Republicii Socialiste România a fost îndepărtată de pe drapele, fiind privită ca însemn al regimului dictatorial al lui Nicolae Ceaușescu. Acest lucru s-a realizat, de cele mai multe ori, prin tăierea sau ruperea zonei centrale a fâșiei galbene, de unde și sintagma „drapel
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
dublă și au dimensiunea de 100 × 66 cm (proporție 2:3). Flamura reprezintă în culori drapelul României și are ornamentația identică atât pe avers cât și pe revers. În centrul fâșiei galbene, la 18 cm de baza acesteia, este aplicată stema țării, cu dimensiunile de 29 × 21,5 cm. În colțuri, la 5 cm de marginea flamurei, se găsește câte o ghirlandă din frunze de stejar cu înălțimea de 18 cm, care încadrează însemnul categoriei de forțe armate de care aparține
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
reprezentările din secolul al XIX-lea coroana este așezată pe o pernă sau masă în apropierea imaginii domnești. Alte semne ale puterii sunt buzduganul și sabia, întâlnite la Domnii munteni și moldoveni. Aceste simboluri pot fi regăsite pe monedele, sigiile, stemele șisteagurile vremii. Buzduganul și sabia sau iataganul au fost până la Alexandru Ioan Cuza însemnele principale domnești. În unele cazuri Domnii sunt reprezentați și cu alte simboluri, altele decât buzduganul și sabia. Dimitrie Cantemir este un astfel de caz, el fiind
Însemnele regalității române () [Corola-website/Science/306723_a_308052]
-
Sovietul Suprem devine primul Parlament al Republicii Moldova. La 23 iunie 1990, Parlamentul a adoptat Declarația Suveranității, iar la 27 august 1991 - a Declarația de Independență a Republicii Moldova. De asemenea, au fost adoptate legile privind Tricolorul în calitate de Drapel de Stat, privind Stema și Imnul de Stat al Republicii Moldova. Primul Parlament a avut trei președinți: În perioada activității primului Parlament, forma de guvernare a oscilat de la una parlamentară la una prezidențială, instaurată odată cu introducerea funcției de Președinte al Republicii Moldova și desfășurarea alegerilor acestuia
Parlamentul Republicii Moldova () [Corola-website/Science/306783_a_308112]
-
Stema mare a Republicii Cehe (a Cehiei) reprezintă un scut sfertuit. În cartierele unu și patru este stema Boemiei: pe roșu, un leu de argint cu două cozi și cu o coroană de aur; în cartierul doi este stema Moraviei: pe
Stema Cehiei () [Corola-website/Science/306818_a_308147]
-
Stema mare a Republicii Cehe (a Cehiei) reprezintă un scut sfertuit. În cartierele unu și patru este stema Boemiei: pe roșu, un leu de argint cu două cozi și cu o coroană de aur; în cartierul doi este stema Moraviei: pe albastru, o acvilă în tablă de șah compu-să din carouri de argint și roșii, cu o coroană
Stema Cehiei () [Corola-website/Science/306818_a_308147]
-
Stema mare a Republicii Cehe (a Cehiei) reprezintă un scut sfertuit. În cartierele unu și patru este stema Boemiei: pe roșu, un leu de argint cu două cozi și cu o coroană de aur; în cartierul doi este stema Moraviei: pe albastru, o acvilă în tablă de șah compu-să din carouri de argint și roșii, cu o coroană de aur; în cartierul trei este stema Sileziei: pe aur, o acvilă neagră cu o coroană de aur; acvila poartă pe
Stema Cehiei () [Corola-website/Science/306818_a_308147]