12,250 matches
-
a pregătirii individuale, militare și de specialitate, reciclării cadrelor, urmărindu-se îmbogățirea conținutului și creșterea eficienței acestor activități. Organele de partid, comuniștii cu funcții de conducere vor analiza semestrial felul în care se desfășoară procesul de pregătire a cadrelor în strânsă legătură cu cerințele activității practice și specificul fiecărui compartiment de muncă. -Răspund: organele de partid, cadrele cu funcții de conducere. -Organele și organizațiile de partid din școlile militare vor milita pentru aplicarea în practică a sarcinilor rezultate din expunerea tovarășului
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
tuturor comuniștilor și a celorlalte cadre din aparatul central al Ministerului de Interne. -În centrul muncii de propagandă, a activităților de pregătire politico-ideologică și cultural-educativă va sta studierea și însușirea temeinică a documentelor Congresului al XI-lea al partidului în strânsă legătură cu sarcinile și misiunile ce revin cadrelor noastre. Comitetul, organele de partid, comuniștii cu funcții de conducere vor sprijini și controla modul în care lucrătorii din aparatul central studiază, însușesc și aplică în practică prevederile acestor documente. Concluziile desprinse
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
desfășura o intensă și continuă muncă de prevenire a infracțiunilor, a încălcării normelor de conviețuire socială, pentru combaterea oricăror manifestări dușmănoase. Organele de securitate și de miliție, toți lucrătorii acestora trebuie să acționeze permanent ca militanți politici, să aibă o strânsă legătură cu oamenii muncii, să se bazeze în toate acțiunile pe sprijinul larg al maselor populare. Organele locale de partid trebuie să exercite permanent controlul și îndrumarea asupra organelor de securitate și de miliție. Comitetele județene, municipale și orășenești de
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
organele și organizațiile de partid, comandanții vor acționa pentru realizarea prevederilor Dispozițiunii privind pregătirea de specialitate și militară a cadrelor; - Organele de partid, comandanții, vor analiza trimestrial și ori de câte ori este nevoie conținutul și eficiența procesului de pregătire a cadrelor în strânsă legătură cu cerințele activității practice și specificul fiecărui compartiment de muncă. II. Perfecționarea pregătirii politico-ideologice și cultural-educative, intensificarea activității de educare partinică, patriotică și moral-cetățenească a tuturor cadrelor din unitățile centrale de securitate. 1. Organele de partid, comandanții vor acorda
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
pregătire politico-ideologică și culturală a tuturor cadrelor de securitate prin studierea și însușirea temeinică a documentelor Congresului al XI-lea, ale Conferinței Naționale din decembrie 1977, ale plenarelor C.C., precum și a expunerilor secretarului general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, în strânsă legătură cu sarcinile și misiunile ce le revin cadrelor de securitate. - O preocupare deosebită o va constitui studierea și însușirea documentelor Congresului al XII-lea al P.C.R., precum și a materialelor ce vor fi publicate în legătură cu acest eveniment istoric din viața
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
și cultural-educative se va situa studierea aprofundată a operei de inestimabilă valoare teoretică și practică a tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretarul general al partidului nostru, a celorlalte documente de partid ce vor apare premergător Congresului al XIV-lea al P.C.R., în strânsă legătură cu obiectivele și sarcinile specifice de muncă ce ne revin. 3.În vederea perfecționării continue a pregătirii profesionale se va pune un accent deosebit pe formarea cadrelor ca buni specialiști și activiști revoluționari, lărgirea și consolidarea cunoștințelor de specialitate, juridice
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
de Grundtvig, cu sensul de iluminare a maselor largi de țărani, ca premisă a dezvoltării țării). Mult utilizat în spațiul scandinav, conceptul reflectă sprijinul social deosebit acordat adulților pentru continua lor dezvoltare individuală și ameliorare a competențelor (popular enlightenment), în strânsă legătură cu ideile social-democrate de bunăstare și de oportunități egale. Ulterior, nevoile educaționale devin mai structurate, iar termenii care să le diferențieze se diversifică, desemnând mai ales fenomenele sociale chemate să le amelioreze. În caleidoscopul cerințelor sociale, respectiv al nevoilor
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
deschiderea sistemelor de educație pentru a cuprinde o populație cât mai largă și mai diversă, pentru a căror îndeplinire s-au stabilit următoarele priorități de acțiune („Declarația de la Copenhaga”, noiembrie 2002): - întărirea dimensiunii europene în pregătirea vocațională, printr-o mai strânsă colaborare menită să faciliteze și să promoveze mobilitatea, parteneriatele și inițiativele transnaționale, - asigurarea transparenței diplomelor și a calificărilor, prin introducerea sistemului de credite transferabile, a modelului de CV european, prin eliberarea de suplimente de diplome într-o limbă de circulație
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
reducând astfel șomajul în rândul persoanelor cu nevoi speciale și prelungind viața activă a celor aflate în dificultatea de a se reintegra pe piața forței de muncă după o anumită vârstă; - stimularea angajatorilor pentru încadrarea absolvenților de învățământ, aplicată în strânsă legătură cu o consiliere profesională de calitate în rândul tinerilor, ceea ce va conduce la reducerea șomajului în rândul tinerilor; - acordarea de stimulente angajatorilor pentru încadrarea persoanelor cu handicap, acordând astfel șanse egale pe piața muncii persoanelor cu nevoi speciale; - încheierea
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și de mediul în care aceasta decurge; - caracteristicile fizice și psihologice ale personalității adulte, cu nevoile sale specifice; - procesul efectiv de învățare, modelat atât de variabilele cognitive (inteligență, memorie ș.a.), cât, mai ales, de cele non-cognitive (ritmul de învățare, semnificația strâns legată de situațiile de viață cu care se confruntă adultul, teama de eșec sau motivația sa de a se angaja în procesul de învățare). Vorbind despre intercondiționarea dintre cele trei variabile, Knox (apud Merriam, Caffarella, 1991) afirma că schimbările petrecute
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
economic; - modul în care este privit statutul de șomer, dar și impactul psihologic al acestuia asupra persoanei în cauză, corelat cu alte variabile (sex, vârsta la care a intervenit, venitul familiei etc.); - prioritățile politice privind crearea unei societăți educaționale, în strânsă legătură cu dezvoltarea economică și tipul de conducere. Barierele structurale mai des invocate includ aspecte de genul absenței finanțărilor, al dificultății accesului la educație (datorat nivelului socioeconomic), al absenței voinței politice etc. Punctual, cele mai des invocate motive sunt: - banii
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
predată și care nu pot fi surprinse în prealabil: idei noi, nelămuriri, subiecte conexe; - un al treilea tip de conținut este cel ce ține de „socialul” schimbului predare-învățare: regulile, convențiile și etichetele stabilite; - în final, este conținutul organizațional, aflat în strânsă legătură cu administrarea, organizarea și funcționarea grupului în sine (Heimlich și Norland, 1994). Al doilea element, mediul, se referă atât la condițiile realității înconjurătoare (clădirea, sala de curs, temperatura, aerisirea, luminozitatea), cât și la atmosfera, mediul afectiv, interacțiunile dintre participanți
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
respectul celor din jur și prestigiu), reciprocitate șicomunicare, flexibilitate (capacitate de adaptare și inovație), transparență (accesibilitate și corectitudine). Totuși, există și dezavantaje în cadrul activității în rețea, precum: rețeaua/parteneriatul înseamnă includere, dar și excludere, putând apărea riscul unei apropieri prea strânse (intervenind subiectivismul, pericolul gândirii în grup). Activitatea în rețea are în centrul ei individul. Rolurile pe care individul membru/partener al unei rețele trebuie să le îndeplinească variază. Astfel, rolul individului poate fi: - de a stimula și modera dezbaterile, utilizând
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
în procesul învățării de-a lungul întregii vieți și în formarea regiunilor de învățaretc "5.4.3. Parteneriate, comunicarea în rețea și impactul acestora în procesul învățării de‑a lungul întregii vieți și în formarea regiunilor de învățare" Există o strânsă legătură între „învățarea de-a lungul vieții” și „rețelele de învățare”. Învățarea de-a lungul vieții poate fi văzută ca o activitate desfășurată de oameni pe întreaga perioadă a vieții lor, pentru îmbunătățirea cunoștințelor, abilităților și competențelor în diverse domenii
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
oferirea de servicii mai diversificate și mai adaptate nevoilor cursanților (Calder, 1997, p. 117). O evaluare calitativă trebuie să îndeplinească următoarele standarde: - aplicabilitate: asigurarea posibilității de a utiliza informațiile obținute în urma demersului evaluativ, transparență, credibilitate și claritate; - fezabilitate: menținerea unei strânse corelații între evaluare și practică, planificarea atentă și strategică a evaluării, corelarea dintre teorie și practică, eficacitatea; - corectitudine: elaborarea, implementarea și interpretarea rezultatelor evaluării conform regulilor corectitudinii, eticii și transparenței; - acuratețe: analiză de context (cantitativă și calitativă), producerea de informații
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
3. Structura consilierii carierei adulților" Procesul de consiliere a carierei este un demers complex, centrat pe individ, alcătuit din mai multe etape sau faze, care, la rândul lor, se realizează printr-o succesiune de subetape sau subfaze, aflate într-o strânsă interdependență. Gysbers și colaboratorii săi (1998) au dezvoltat un model alcătuit din două etape principale, presupunând parcurgerea mai multor subetape, după cum urmează: 1. Identificarea scopurilor și obiectivelor clientului, precum și clarificarea problemelor acestuia: - identificarea problemelor clientului și a scopurilor/obiectivelor acestuia
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de Grundtvig, cu sensul de iluminare a maselor largi de țărani, ca premisă a dezvoltării țării). Mult utilizat în spațiul scandinav, conceptul reflectă sprijinul social deosebit acordat adulților pentru continua lor dezvoltare individuală și ameliorare a competențelor (popular enlightenment), în strânsă legătură cu ideile social-democrate de bunăstare și de oportunități egale. Ulterior, nevoile educaționale devin mai structurate, iar termenii care să le diferențieze se diversifică, desemnând mai ales fenomenele sociale chemate să le amelioreze. În caleidoscopul cerințelor sociale, respectiv al nevoilor
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
deschiderea sistemelor de educație pentru a cuprinde o populație cât mai largă și mai diversă, pentru a căror îndeplinire s-au stabilit următoarele priorități de acțiune („Declarația de la Copenhaga”, noiembrie 2002): - întărirea dimensiunii europene în pregătirea vocațională, printr-o mai strânsă colaborare menită să faciliteze și să promoveze mobilitatea, parteneriatele și inițiativele transnaționale, - asigurarea transparenței diplomelor și a calificărilor, prin introducerea sistemului de credite transferabile, a modelului de CV european, prin eliberarea de suplimente de diplome într-o limbă de circulație
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
reducând astfel șomajul în rândul persoanelor cu nevoi speciale și prelungind viața activă a celor aflate în dificultatea de a se reintegra pe piața forței de muncă după o anumită vârstă; - stimularea angajatorilor pentru încadrarea absolvenților de învățământ, aplicată în strânsă legătură cu o consiliere profesională de calitate în rândul tinerilor, ceea ce va conduce la reducerea șomajului în rândul tinerilor; - acordarea de stimulente angajatorilor pentru încadrarea persoanelor cu handicap, acordând astfel șanse egale pe piața muncii persoanelor cu nevoi speciale; - încheierea
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și de mediul în care aceasta decurge; - caracteristicile fizice și psihologice ale personalității adulte, cu nevoile sale specifice; - procesul efectiv de învățare, modelat atât de variabilele cognitive (inteligență, memorie ș.a.), cât, mai ales, de cele non-cognitive (ritmul de învățare, semnificația strâns legată de situațiile de viață cu care se confruntă adultul, teama de eșec sau motivația sa de a se angaja în procesul de învățare). Vorbind despre intercondiționarea dintre cele trei variabile, Knox (apud Merriam, Caffarella, 1991) afirma că schimbările petrecute
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
economic; - modul în care este privit statutul de șomer, dar și impactul psihologic al acestuia asupra persoanei în cauză, corelat cu alte variabile (sex, vârsta la care a intervenit, venitul familiei etc.); - prioritățile politice privind crearea unei societăți educaționale, în strânsă legătură cu dezvoltarea economică și tipul de conducere. Barierele structurale mai des invocate includ aspecte de genul absenței finanțărilor, al dificultății accesului la educație (datorat nivelului socioeconomic), al absenței voinței politice etc. Punctual, cele mai des invocate motive sunt: - banii
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
predată și care nu pot fi surprinse în prealabil: idei noi, nelămuriri, subiecte conexe; - un al treilea tip de conținut este cel ce ține de „socialul” schimbului predare-învățare: regulile, convențiile și etichetele stabilite; - în final, este conținutul organizațional, aflat în strânsă legătură cu administrarea, organizarea și funcționarea grupului în sine (Heimlich și Norland, 1994). Al doilea element, mediul, se referă atât la condițiile realității înconjurătoare (clădirea, sala de curs, temperatura, aerisirea, luminozitatea), cât și la atmosfera, mediul afectiv, interacțiunile dintre participanți
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
respectul celor din jur și prestigiu), reciprocitate șicomunicare, flexibilitate (capacitate de adaptare și inovație), transparență (accesibilitate și corectitudine). Totuși, există și dezavantaje în cadrul activității în rețea, precum: rețeaua/parteneriatul înseamnă includere, dar și excludere, putând apărea riscul unei apropieri prea strânse (intervenind subiectivismul, pericolul gândirii în grup). Activitatea în rețea are în centrul ei individul. Rolurile pe care individul membru/partener al unei rețele trebuie să le îndeplinească variază. Astfel, rolul individului poate fi: - de a stimula și modera dezbaterile, utilizând
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
în procesul învățării de-a lungul întregii vieți și în formarea regiunilor de învățaretc "5.4.3. Parteneriate, comunicarea în rețea și impactul acestora în procesul învățării de‑a lungul întregii vieți și în formarea regiunilor de învățare" Există o strânsă legătură între „învățarea de-a lungul vieții” și „rețelele de învățare”. Învățarea de-a lungul vieții poate fi văzută ca o activitate desfășurată de oameni pe întreaga perioadă a vieții lor, pentru îmbunătățirea cunoștințelor, abilităților și competențelor în diverse domenii
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
oferirea de servicii mai diversificate și mai adaptate nevoilor cursanților (Calder, 1997, p. 117). O evaluare calitativă trebuie să îndeplinească următoarele standarde: - aplicabilitate: asigurarea posibilității de a utiliza informațiile obținute în urma demersului evaluativ, transparență, credibilitate și claritate; - fezabilitate: menținerea unei strânse corelații între evaluare și practică, planificarea atentă și strategică a evaluării, corelarea dintre teorie și practică, eficacitatea; - corectitudine: elaborarea, implementarea și interpretarea rezultatelor evaluării conform regulilor corectitudinii, eticii și transparenței; - acuratețe: analiză de context (cantitativă și calitativă), producerea de informații
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]