14,689 matches
-
de creație. Dacă ar predomina motivația extrinsecă, atenția ar fi deplasată de pe obiectul cunoașterii pe interesele personale, ceea ce ar reduce eficiența căutării, a investigației. Când un elev manifestă interes pentru un obiect de învățământ, el poate învăța peste limitele solicitate, trăiri veritabile, satisfacții și obținând rezultate bune. Dintre trăsăturile temperamentale, cele care se referă la creativitate sunt: echilibrul afectiv, tendințe obsesive, impulsivitate, instabilitate, forța eului. Un rol important în constelația factorilor de personalitate îi dețin cei caracteriali. În acest sens pot
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
de temperament - introvertit și extravertit - sunt complementare, în mare măsură. Unul poate fi mai potrivit pentru o anumită formă de activitate creatoare, altul pentru alta, dar nici unul incompatibil cu creativitatea. Și afectivitatea favorizează și întreține actul creator, pentru ca emoțiile și trăirile afective îndeplinesc funcția de „resorturi” ale creației. Ecourile pe care le are experiența de viață în forul interior al individului (rezonanța intimă) au un rol important în procesul creației. Se poate formula acum o definiție rezumativă a creativității, elaborată de
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
rezolutive constând în informarea minuțioasă asupra „istoricului” problemei și necesitând din partea persoanei: capacități evolutive, deschiderea față de experiență, plasticitatea memoriei, atenție distributivă, concentrare, motivare, perseverență, deprinderi de muncă disciplinată, rezistență fizică și psihică. Incubația, constă în activarea latentă a proceselor și trăirilor afectiv-emoționale, fiind prin excelență preponderent inconștientă; creșterea receptivității față de orice analogie, asemănare, sugestie, asocieri, organizări și reorganizări ale datelor acumulate în timp ce persoana este ocupată de altceva. Inspirația este momentul străfulgerării ideii, pe care adeseori o însoțim de exclamația „aha” (Am
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
în sine elementele creativității. De aceea, activitatea elevului care, investigând, descoperă adevăruri noi pentru el, poate fi socotită creatoare, chiar dacă produsele nu contribuie la evoluția culturii în general. Gândirea, atitudinea, activitatea creatoare angajează întreaga personalitate, cu forțele ei intelectuale, cu trăirile afective, cu efortul voluntar și motivele mobilizatoare. La vârsta copilăriei, creația apare ca o abilitate cognitivă simbolico - verbală, spre a putea fi propulsată cu ajutorul limbajului noțional, ce se prezintă asemenea unui act de imaginație legat de conținutul esenței. Se consideră
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
B. Blanshard, N. Rescher, O. Neurath, M. Bunge. Conform criteriului coerenței, a spune că un enunț este adevărat sau fals înseamnă a spune că el este coerent sau nu cu alte enunțuri. “Enunțurile sunt comparate cu alte enunțuri, nu cu <<trăiri>>, nici cu o <<lume>> sau cu altceva. Orice enunț nou este confruntat - spune Neurath - cu totalitatea enunțurilor existente și puse deja în acord cu altele.” (apud H. Schnadelbach, E. Martens (editori), 1999:130). Poziția lui Neurath este una radicală, el
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
referă la observatorul aflat în relație vizuală cu tablourile lui Matisse căruia i se atribuie o dublă competență: una de corp cognitiv / corps cognitifreconstituind scena narativă, alta de corp carnal / corps-chair susceptibil de a avea experiența senzației. Resimțirea, în sensul trăirii senzoriale, este înțeleasă ca percepție polisenzorială a enunțurilor cromatice și aspectuale, constituite în fapte tensive ce scapă descrierii narative. Autoarea propune o experiență de receptare care constă în diminuarea intenționată a competențelor cognitive dublată de o accentuare a celor sensibile
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
construcția unor fabule care includ întâmplări imaginate. Ea arată că în La Chambre claire Barthes descrie fotografia unei case din Granada căreia îi atașează diferite răspunsuri interpretative, legate de felul în care impresionează sau de felul în care oferă sentimentul trăirii unui trecut idilic sau a unui viitor utopic. Asemenea privitorilor potențiali ai fotografiei în care apare Kennedy Jr., Barthes creează un construct mental, imaginând, în casa din Granada, o viață dinainte și o viață de mai târziu, așa cum procedează orice
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
comportă cu aceștia exact cum nu ar fi vrut să se comporte profesorii lor cu ei. Pentru a fi armonioasă, comunicarea are nevoie de sincronizare, acomodări și ajustări, atât la nivelul codurilor de exprimare, cât și, la nivelul percepțiilor și trăirilor subiective. Aceste axiome au capacitatea de a direcționa procesele de comunicare concrete și activitățile curente și de a le orienta într-un sens optimizator. 1.3 Comunicarea didactică Comunicarea pedagogică reprezintă un transfer complex, multifazial și prin mai multe canale
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
limbajului artificial sau al celui gestual. Limbajul educațional constituie un mijloc de realizare a intervenției educative. Autorul menționat distinge trei tipuri fundamentale de intervenție educativă: * intervenții educative prin sine sau autointervenții (în care purtătorul intervenției se concretizează în procese, stări, trăiri intrinseci personalității receptorului, iar intervenția se declanșează ca urmare a impactului acestor stări); * intervenții educative prin altul (cazul clasic al relației de educație, în care receptorul suferă influența unei alte persoane sau „realități personalizate”); * intervenții educative prin „mentalități de comunicare
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
devenit tot mai responsabilă față de următoarele aspecte care privesc creșterea și educația copiilor: * Menținerea continuității biologice a individului și societății (prin procreerea, formarea și educarea copiilor); Menținera continuității culturale prin transmitera moștenirii culturale în procesul socializării; * Satisfacerea nevoilor emoționale, a trăirilor intime, asigurând sentimentul siguranței și mențnerii personalității; * Integrarea socială a membrilor ei prin procesele de orientare, educare și socializare. „M. Bouchard definește trei modele ale comportamentelor educative ale părinților, acestea fiind definitorii pentru stilurile educative parentale și, în consecință, pentru
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
el se realizează fiind dependentă eficiența activității didactice/ procesului instructiveducativ. Să nu uităm însă că și părinții joacă un rol important în desăvârșirea educației propriilor copii. Familia este „o adevărată școală a sentimentelor”, deoarece oferă copilului o gamă diversă de trăiri și experiențe afective. Este primul mediu în care copilul învață să comunice cu sine și cu ceilalți. Părinții trebuie conștientizați asupra scopului comun al familiei și al școlii în ceea ce privește formarea copilului și asupra faptului că școala continuă și completează educația
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
percepute ca ambiție, cooperare și competiție. Apar motive intrinseci (plăcerea de a învăța, interesul pentru un anumit domeniu) care impulsionează și susțin învățarea. Acestea stimulează interesele copilului și dezvoltarea unor trăsături de voință, precum: hărnicia, perseverența, dorința de efort, etc. Trăirile afective ale copilului se diversifică, apar sentimentele și emoțiile intelectuale, morale, estetice. Tabloul afectiv are în centru activitatea școlară, dar și satisfacerea sau nesatisfacerea unor trebuințe vitale în familie. Din punct de vedere socio-moral, evoluția școlarului mic este influențată de
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
alegere, fiecare decizie pe care vrem să o luăm. Dacă ne lăsăm prinși În capcana minții vaporul vieții va pleca și noi vom rămâne pe țărm construind mental alte și alte scenarii și pierzând din vedere ce este mai important: trăirea , ființarea. Mintea duce un veșnic război Între regretele trecutului și spaimele viitorului și astfel uităm ceea ce este mai important: prezentul. În clipa de aici suntem noi, cei autentici, suntem noi și darul care așteaptă să fie manifestat. În clipa asta
Darul : meditaţie pentru suflet by ALEXANDRA LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/785_a_1762]
-
am pierdut drumul drept. Deci până la urmă tot ceea ce ni se Întâmplă, tot ceea ce ne aduce viața bun sau mai puțin bun ascunde În el un dar folositor pentru călătoria noastră, pentru Îndeplinirea menirii noastre, pentru Împlinirea sufletului nostru, pentru trăirea vieții pe care ne-o dorim. Cum putem vedea semnele? În primul rând fiind prezenți În orice situație și pentru oricine intră În viața noastră deaorece fiecare om vine cu un dar al său , iar acest dar e un mesaj
Darul : meditaţie pentru suflet by ALEXANDRA LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/785_a_1762]
-
afundat. Suntem atât de ancorați În material, În propriile vise din realitatea noastră Încât am devenit ca niște roboței care-și execută treaba dar care au pierdut contactul cu Sinele Superior, cu miracolul care se cheamă viață. Pentru că viața presupune trăirea În prezent, presupune să fii conștient de tot ceea ce ți se Întâmplă În fiecare clipă, de toate minunile care vin spre tine dar pe care nu le vezi deoarece ești prea apăsat de trecut, prea neliniștit În ceea ce privește viitorul. Darurile vin
Darul : meditaţie pentru suflet by ALEXANDRA LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/785_a_1762]
-
schimbă și realitatea ta devine mai minunată decât ți-ai fi putut tu imagina vreodată. De multe ori ne lăsăm prinși În jocul iluziilor, cădem pradă tentațiilor materiale ce ne acaparează viața și credem că prin satisfacerea acestor nevoi, prin trăirea Întregii noastre existențe ghidați doar de tiparele modei, ale societății de consum, vom fi mai vizibili pentru cei din jur, vom fi mai apreciați, admirați. Simțim cum prin simpla achiziție a unui obiect material, vestimentar devenim mai fericiți, mai Împliniți
Darul : meditaţie pentru suflet by ALEXANDRA LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/785_a_1762]
-
și de evenimente la „a trăi” viața pe care noi o dirijăm, noi o creăm În cunoștință de cauză, responsabil. Pentru că până la urmă tot ceea ce ni se Întâmplă nouă bun sau rău Își are originea În gândurile noastre care influențează trăirile, sentimentele noastre. Așa cum spune și Iisus Cu alte cuvinte trebuie să fim atenți În primul rând la ce roade dă inima noastră, să fim atenți la gândurile noastre pentru că ele ne vor determina și acțiunile și până la urmă destinul nostru
Darul : meditaţie pentru suflet by ALEXANDRA LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/785_a_1762]
-
noastră, să fim atenți la gândurile noastre pentru că ele ne vor determina și acțiunile și până la urmă destinul nostru. Iar mintea o curățim și o disciplinăm cel mai ușor printr-o rugăciune spusă din inimă, stăruitor și de asemeni prin trăirea clipei prezente, respectiv printr-o participare activă la momentul lui Acum . Pentru că dacă vom lăsa gândurile să zboare În trecut sau În viitor, dacă ne vom concentra asupra lucrurilor neplăcute din viața noastră, dacă vom bârfi, judeca pe alții vom
Darul : meditaţie pentru suflet by ALEXANDRA LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/785_a_1762]
-
de pacea sufletului. Spuneam că prin iertare, prin acceptarea darurilor ce vin spre noi, prin lipsa judecării situațiilor sau persoanelor ne putem vindeca, ne putem crea armonia interioară care apoi se va reflecta În exterior și ne va ajuta În trăirea vieții pentru care am fost meniți să o trăim. Pacea sufletului este dată de pacea minții. Având grijă ce fel de gânduri plantezi În mintea ta vei vedea ce roade de pace sau tulburare vei dobândi. Lăsând mintea să zboare
Darul : meditaţie pentru suflet by ALEXANDRA LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/785_a_1762]
-
și speranța. Aici sunt niște Încercări. Lăsând lucrurile să se Întâmple, fără să ne gândim la rezultate, vom crea condiții pentru ca lucrurile bune să vină În viața noastră, ne vom păstra pacea și armonia interioară. Și iar revin la importanța trăirii momentului prezent. Prezentul e un dar și noi ne bucurăm de roadele lui dacă-l lăsăm să se manifeste, dacă-i creăm condițiile necesare pentru a se dezvolta. Trăind În trecut, visând la viitor, pierdem clipa; prezentul trece pe lângă noi
Darul : meditaţie pentru suflet by ALEXANDRA LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/785_a_1762]
-
schimbarea? Care e darul care aduce vindecarea, care aduce alinarea și oblojirea rănilor sufletești? Răspunsul aparține inimii. Darul se ascunde În inimă și el se numește iubire. Iubirea face posibilă schimbarea, iubirea face posibilă iertarea, iubirea face posibilă acceptarea și trăirea prezentului, eliberarea de judecăți, de orgolii și așteptări. Trăiești prezentul cu intensitate atunci când iubești tot ceea ce vine spre tine. Când pui iubire În tot ceea ce faci, acest dar va produce schimbări În sufletul tău și În viața ta, În exterior
Darul : meditaţie pentru suflet by ALEXANDRA LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/785_a_1762]
-
că ar trebui să primim. Amintește-ți: totul vine de la Dumnezeu, el te iubește. Acceptă tot ceea ce vine spre tine și vei constata treptat cum lucrurile bune vor veni din ce În ce mai multe. Rămâi focalizat pe atitudinea de „a dărui” și pe trăirea prezentului. Îngrijorarea, tristețea vor dispărea deoarece Îți pui nădejdea În Dumnezeu . 8. Fii detașat de rezulatele actelor tale Nu Încerca să programezi darurile pe care le vei primi ca o eventuală răsplată a ceea ce trimiți către lume. Dumnezeu știe cel
Darul : meditaţie pentru suflet by ALEXANDRA LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/785_a_1762]
-
de creație. Creația presupune un travaliu aparte, având nevoie de formă, de capacitatea de se a finaliza într-un act cu finalitate socială. Creativitatea este o stare individuala ea aduce ceva nou propriei persoane: o stare nouă, un comportament nou, trăiri noi, descoperiri noi cu privire la tine și, poate cel mai important întrebări noi. CAPITOLUL 2 FACTORII CREATIVITĂȚII Creativitatea poate fi stimulată și actualizată la toți oamenii. Și totuși, în condițiile în care creativitatea este o potențialitate general umană, "o dimensiune de
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
intuitive. Școlarii mici întâmpină dificultăți în a-și comuta voluntar atenția de la ceea ce este superficial spre ceea ce este esențial. Este slab dezvoltată și priceperea de a-și distribui atenția în mai multe direcții. Afectivitatea școlarului mic progresează astfel: se îmbogățesc trăirile afective, mai ales cele generate de școală, se formează noi sentimente, se manifestă capacități mai crescute de reglare a comportamentelor emoțional expresive. Se structurează motivația învățării școlare trecându-se de la motive extrinseci simple și personale la cele cu semnificație socială
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
Îndoindu-se că scrisul ar putea exprima și conferi credibilitate fascinantei sale experiențe transcendentale, Robert Monroe, ajutat și de alți cercetători, avea să conceapă o serie de experimente care puteau să ofere și altor indivizi temerari și perseverenți posibilitatea experimentării trăirilor prin care trecuse el însuși. Tehnologia Hemi-Sync sau sincronizarea emisferelor cerebrale este o tehnică dovedită științific și clinic care, prin trimiterea a două tonuri având frecvențe diferite, simultan către fiecare ureche a ascultătorului (dotat cu căștiă determină cele două emisfere
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]