14,503 matches
-
este boreală, cu ierni relativ reci, primăveri și ierni geroase. Vara este călduroasă, temperaturile atingând în iulie și prima jumătate a lunii august circa 28°-30 °C. Vânturile în general sunt reduse ca intensitate. Precipitațiile sunt relativ numeroase. Satul este traversat de șoseaua de legătură Turda-Câmpia Turzii-Frata-Bercheșu, care se intersectează cu drumul național Cluj-Napoca-Reghin în apropiere de Mociu. Flora și fauna satului este specifică zonei de silvostepă, predominând salcâmul, stejarul, gorunul, frasinul, carpenul etc., iar din faună iepurii, căprioara, mistreții, lupul
Soporu de Câmpie, Cluj () [Corola-website/Science/300356_a_301685]
-
al localității, au descoperit o așezare din epoca bronzului, suprapusă cu una din secolul al VII-lea ce conținea un bordei cu vatră piertar și fragmente de vase din ceramică, ornamentate cu linii în val. În timpul lucrărilor la șoseaua ce traversează satul, în partea sudică a acestuia, s-au găsit mai multe locuințe și un cuptor de ars vase aparținând "culturii Wietenberg", iar din albia Oltului provin două vase cu slip negru și proeminențe ce aparțin primii epoci a fierului.
Coșeni, Covasna () [Corola-website/Science/300375_a_301704]
-
Bratovoești (reședința), Georocu Mare și Prunet. Comuna Bratovoiești este așezată în partea centrală a județului Dolj, la 24 km distanță de municipiul de reședință, Craiova și la 34 km de orașul Bechet. Se află pe DN 55 Craiova-Bechet și este traversată longitudinal de Jiu. Cuprinde o suprafață întinsă forestieră, fiind o zonă de câmpie, stepă. Fauna caracteristică este sălbatică: iepuri de câmp, vulpi, cerbi, căprioare, șerpi comuni, broaște țestoase comune, năpârcă. Suprafața comunei este de 4519 ha. Conform recensământului efectuat în
Comuna Bratovoești, Dolj () [Corola-website/Science/300389_a_301718]
-
istoria locurilor, legat de luptele purtate în aceasta zona în timpul războiului de la 1877 pentru independență și neatârnare, de care amintesc numeroasele monumente istorice ridicate aici. Fiind important punct de frontieră, există posibilitatea organizării de excursii în Bulgaria, Dunărea putând fi traversată cu bacul, până la Vidin. 7. Prin situarea sa la hotarul dintre județele Dolj și Mehedinți, comuna Cetate oferă puntea de legătură spre zone turistice deja intrate în circuitul național (Municipiul Drobeta Turnu-Severin, Orșova, Băile Herculane) prin canalul Timiș-Cerna făcându-se
Comuna Cetate, Dolj () [Corola-website/Science/300393_a_301722]
-
nu depășește 11 grade Celsius. Vara temperatura depășește 36 de grade Celsius, cantitatea de precipitații variind între 400-600 mm. Satul LEU este așezat aproximativ la jumătatea distanței dintre orașele Craiova și Caracal, pe DE 70 sau DN 6, care-l traversează, împărțindu-l în două părți, aproape egale. Este o așezare veche. Descoperirile arheologice din punctele Modruz, Albota, Leu Mic dovedesc existența urmelor de viață materială începând din paleoliticul superior și până în zilele noastre. Denumirea satului, spune legenda, vine de la animalul
Comuna Leu, Dolj () [Corola-website/Science/300404_a_301733]
-
creșterea animalelor, iar în ultimul timp, comerțul. Satul Zănoaga, este o așezare rurală care datează din jurul anului 1300 fiind fondată de o grupare de oieri al căror baci se numea Zănoaga. Este așezat în zona de câmpie a Olteniei fiind traversată de la est la vest de Drumul Național DN 6 care este în același timp Drum European DE 70. Satul Zănoaga se întinde pe o suprafață de 2784 de Ha din care 138 de Ha intravilan, având două biserici de religie
Comuna Leu, Dolj () [Corola-website/Science/300404_a_301733]
-
este formată din trei sate: "Goicea Mică", "Goicea Mare" și "Popoviceni", care s-au unit în 1968 pentru a forma actuala comună. Comuna Goicea este așezată în partea de sud-vest a României și în partea de sud a Olteniei. Este traversată de râul Desnățui și face parte din Câmpia Română, mai precis din Câmpia Băileștilor sau a Desnățuiului. Comuna este așezată în sudul județului Dolj, la circa 8 kilometri de Dunăre și 60 de kilometri distanță de Craiova. Regimul climatic este
Comuna Goicea, Dolj () [Corola-website/Science/300401_a_301730]
-
1750, care a fost «reparată, la 1826, de R. Șerban-Filișanu, și, la anul 1886, de d-na S. Filișanul; cealaltă - în cătunul Sfârcea, făcută de locuitori, pe la anul 1850, ambele deservite de 2 preoți și 2 cântăreți». Comuna Tatomirești este traversată de trei kilometri ai «căii ferate», fiind deservită de Stația CFR Răcari; între «căile vecinale, una(-i) către Scăiești, în întindere de 5 km», alta-i către «Brădești, de 7 km.». Despre "reședința comunei, care-i satul / cătunul Tatomirești", «situat
Tatomirești, Dolj () [Corola-website/Science/300418_a_301747]
-
Baltă Bisericii și cele două bălti din zona Vălenilor sunt ultimele existente pe teritoriul Budieniului. Încă mai există anumite specii de pește dar, fără întreținere și datorită pescuitului necontrolat, fondul a scăzut dramatic. În zona nord-vestică și de lunca este traversat de răul Amaradia, afluent al Jiului, care are în general debite foarte scăzute. Există rețea de apă curentă încă din 1967 dar numai parțial. Din 2012 s-a suprapus o altă rețea care acoperă în întregime gospodăriile din Budieni. Deocamdată
Budieni, Gorj () [Corola-website/Science/300456_a_301785]
-
395: în Caucaz și la Dunărea de Jos. Însă și-au extins, treptat, sfera de influență spre vest, dincolo de Munții Carpați, până în Câmpia Panoniei. Câțiva ani mai târziu, în anul 400 hunii conduși de Uldin reapar la Dunărea de Jos, traversează fluviul și se implică de partea romanilor în luptele cu goții lui Gainas, stabiliți în anul 376, cu asentimentul împăratului Valens (364-378), în Peninsula Balcanică. Concomitent cu începutul guvernării lui Theodossius cel Mare (408-450), Imperiul Roman de Est devine ținta
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
prezent este numit pur și simplu Canal deoarece a fost canalizat parțial prin anii 1930 lângă Covei și spre sfârșitul anilor 60, de la Băilești către vărsarea sa , lângă Bistreț. Apa sa este poluată de către canalizarea orașului Băilești, pe care îl traversează. Cât timp a existat complexul de porci de lângă acest proaspăt municipiu, apa rîului a fost de-a dreptul pestilențială.Până în 1970 a avut o apă limpede și curată iar vara, în lunile iulie-august, când era secetă, seca, rămânînd doar salba
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
ecosistemului de lacuri și luncă inundabilă, care ajunsese la un echilibru în ultimii 10000 de ani, a avut un clar efect negativ asupra climei. Venind pe drumul ce leagă satele Boureni și Catane, prin Covei, pe direcția nord-sud, aproape de sat traversăm Canalul Magistral, în prezent secat și părăsit, cu toate stațiile de pompare devastate. În marginea satului, spre stânga, este cimitirul, dincolo de care, spre răsărit, se întinde pădurea Coveiului, de fapt o plantație de salcâmi, devastată în 1990-91 și refăcută natural
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
Dărăști-Ilfov (în trecut, Dărăști sau Brăniștari) este o comună în județul Ilfov, Muntenia, România, formată numai din satul de reședință cu același nume. Comuna se află în partea de sud a județului, pe malul stâng al râului Argeș. Este traversată de șoseaua județeană DJ401D, care o leagă spre nord de Măgurele și spre sud-est de 1 Decembrie (unde se intersectează cu DN5), Copăceni și Vidra. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Dărăști-Ilfov se ridică la de locuitori, în creștere
Dărăști-Ilfov, Ilfov () [Corola-website/Science/300497_a_301826]
-
Neagră, Merii Petchii, Micșuneștii Mari, Micșunești-Moară și Nuci (reședința). Comuna Nuci se află în extremitatea nord-estică a județului, la limita cu județele și , pe malurile Râului Ialomița, fiind singura comună ilfoveană având localități pe malul stâng al acestui râu. Este traversată de șoseaua județeană DJ101B, care duce spre vest la Gruiu, Snagov (unde se intersectează cu DN1), Periș și mai departe în județul Dâmbovița la Niculești și Butimanu (unde se termină în DN1A); și spre est în județul Ialomița la Rădulești
Comuna Nuci, Ilfov () [Corola-website/Science/300504_a_301833]
-
Ciorogârla (în trecut, Ciorogârla-Dârvari și Dârvari-Ciorogârla) este o comună în județul Ilfov, Muntenia, România, formată din satele Ciorogârla (reședința) și Dârvari. Comuna se află la sud-vest de municipiul București, pe malurile râului Ciorogârla. Este traversată de autostrada București-Pitești, fiind deservită de șoseaua județeană DJ601, care începe cu ieșirea de pe autostradă aflată în exremitatea estică a comunei. Înspre vest, drumul duce către Bolintin-Vale, Crevedia Mare (unde se intersectează cu DN61) și Roata de Jos (județul Giurgiu
Comuna Ciorogârla, Ilfov () [Corola-website/Science/300494_a_301823]
-
Clinceni (în trecut, Slobozia-Clinceni) este o comună în județul Ilfov, Muntenia, România, formată din satele Clinceni (reședința), Olteni și Ordoreanu. Comuna se află în sud-vestul județului, la nord-vest de orașul Bragadiru, pe malurile râului Ciorogârla și ale râului Sabar. Este traversată de șoseaua județeană DJ401A, care o leagă spre nord de Domnești și mai departe de Ciorogârla și Bolintin-Vale (ultimul în județul Giurgiu), și spre sud-est de Bragadiru (unde se intersectează cu DN6) și mai departe de Măgurele, Jilava (unde se
Comuna Clinceni, Ilfov () [Corola-website/Science/300495_a_301824]
-
este integrat din punct de vedere economic cu Bucureștiul, în el funcționând însă și unele companii locale, active mai ales în industria alimentară. Principalul monument istoric și punct de atracție turistică îl constituie mănăstirea Cernica din sud-estul orașului. Pantelimonul este traversat de două axe principale de transport rutier, DN3 și centura Bucureștiului. Este traversat și de calea ferată București-Constanța, pe care are și o gară, deși legăturile feroviare, ca și cele aeriene, sunt asigurate de infrastructura Bucureștiului. Orașul se află în
Pantelimon () [Corola-website/Science/300505_a_301834]
-
și unele companii locale, active mai ales în industria alimentară. Principalul monument istoric și punct de atracție turistică îl constituie mănăstirea Cernica din sud-estul orașului. Pantelimonul este traversat de două axe principale de transport rutier, DN3 și centura Bucureștiului. Este traversat și de calea ferată București-Constanța, pe care are și o gară, deși legăturile feroviare, ca și cele aeriene, sunt asigurate de infrastructura Bucureștiului. Orașul se află în Câmpia Română (mai precis, în Câmpia Vlăsiei), pe malul stâng al râului Colentina
Pantelimon () [Corola-website/Science/300505_a_301834]
-
de centură a Bucureștiului. Fiind aflat în imediata proximitate a Bucureștiului, rețeaua de transport a orașului este strâns legată de cea a metropolei. Orașul este astfel deservit de cele două aeroporturi din București. Principalele drumuri din oraș sunt DN3 care traversează orașul de la vest la est (fiind denumit, pe teritoriul orașului, "Bulevardul Biruinței") și centura orașului București care merge de la nord către sud; principala zonă urbană a orașului se află nord de DN3 și la vest de șoseaua de centură. Alte
Pantelimon () [Corola-website/Science/300505_a_301834]
-
Ilfov, Muntenia, România, formată numai din satul de reședință cu același nume. Comuna se află în partea de vest a județului, la nord-vest de București, pe malul stâng al râului Colentina, care formează în dreptul comunei lacurile Chitila și Mogoșoaia. Este traversată de șoseaua națională DN1A, care leagă Bucureștiul de Ploiești prin Buftea, șosea care la limita de sud-est a comunei, cu municipiul București, se intersectează cu șoseaua de centură a acestui oraș. Prin comună trece și calea ferată București-Urziceni, pe care
Mogoșoaia, Ilfov () [Corola-website/Science/300503_a_301832]
-
de desene și Comoara lui Dauphin la Valencia, apoi la Girona și în final la Geneva. Lucrările de artă au trebuit să fie returnate imediat după începerea celui de-al doilea război mondial, fiind încărcate în trenuri de noapte, care traversau teritoriul francez. Trebuie menționate și cele două muzee naționale madrilene aflate în apropiere; Museo Arqueológico găzduiește opere de artă din Egiptul Antic, Mesopotamia, Grecia și Roma Antică, aflate în trecut în colecția muzeului Prado. Museo Reina Sofia găzduiește opere de
Muzeul Prado () [Corola-website/Science/298590_a_299919]
-
chiar și în cazul activităților de vânătoare. Ei se răsfirau în jurul animalelor prădate, înconjurând întreagă regiune, și le aduceau într-un loc de unde nu puteau scapă pentru că apoi să le măcelărească. Un alt avantaj al mongolilor era abilitatea de-a traversa distanțe lungi chiar și pe timpul iernilor reci, traversând râurile înghețate pentru a ajunge la orașele-țintă. Se foloseau de toate pozițiile naturale, camuflandu-se în vegetație. Nu aveau forță năvală. Doar între 1260-1270, s-au folosit de corăbii pentru a cuceri
Imperiul Mongol () [Corola-website/Science/298572_a_299901]
-
se răsfirau în jurul animalelor prădate, înconjurând întreagă regiune, și le aduceau într-un loc de unde nu puteau scapă pentru că apoi să le măcelărească. Un alt avantaj al mongolilor era abilitatea de-a traversa distanțe lungi chiar și pe timpul iernilor reci, traversând râurile înghețate pentru a ajunge la orașele-țintă. Se foloseau de toate pozițiile naturale, camuflandu-se în vegetație. Nu aveau forță năvală. Doar între 1260-1270, s-au folosit de corăbii pentru a cuceri regatul Song și pentru a conduce campanii în
Imperiul Mongol () [Corola-website/Science/298572_a_299901]
-
desemnarea lui Pompei în calitate de ""consul sine collega"", cu misiunea de a restaura ordinea. La 7 ianuarie 49 î.Hr., printr-un ""senatus consultum ultimum"", Cezar este demis din funcții, iar Pompei este însărcinat cu apărarea republicii. Trei zile mai târziu, când traversează Rubiconul cu legiunile sale, Cezar declanșează războiul civil. Pompei se refugiază în Grecia, , care trecuse și el în Balcani, în Bătălia de la Dyrachium. Dar la 9 august 48 î.Hr. are loc bătălia de la Pharsalos, în Tesalia, în care Cezar îl
Cneus Pompeius Magnus () [Corola-website/Science/298616_a_299945]
-
francilor, care au populat și controlat regiunile romanizate din nordul Galiei. Douăzeci de mii de vandali, inclusiv Godigisel însuși, au murit în lupta, dar apoi cu ajutorul alanilor au reușit să-i învingă pe franci, iar la 31 decembrie 406 au traversat Rinul, probabil, în timp ce acesta a fost înghețat, pentru a invada Galia, pe care au devastat-o. Sub Gunderic, fiul lui Godigisel, vandalii au jefuit în drumul lor spre vest și sud Aquitania. În data de 13 octombrie 409, au trecut
Vandali () [Corola-website/Science/298614_a_299943]