11,855 matches
-
învățător și Gheorghe care a rămas pe curte, țăran în sat. Nicoale se căsătorește la 3 ianuarie 1937 cu Livia Bănea, sora avocatului și comandantului legionar Ioan Bănea și au împreună doi fii, pe Mihai care ajunge inginer mecanic la Uzinele Marșa și pe Horea care devine mai tarziu medic veterinar. Face școală primară în sat și apoi cursurile liceale la Liceul "Radu Negru” (1919-1926). Își susține examenul de bacalaureat în iunie 1926, la Sighișoara având ca președinte al Comisiei de
Nicolae Petrașcu (om politic) () [Corola-website/Science/334279_a_335608]
-
cu dificultăți în viață lui. În timpul Revoluției Culturale a anilor 1960 și 1970, Zhang a întrerupt studiile școlare și a plecat să lucreze. Mai întâi a lucrat ca muncitor la fermă timp de 3 ani, iar mai târziu la o uzină de textile din orașul Xianyang, unde a lucrat timp de 7 ani. În acest timp el s-a familiarizat cu pictura și fotografia, practicându-le în mod amatoricesc. În 1978 Zhang a mers la Beijing Film Academy și s-a
Yimou Zhang () [Corola-website/Science/334305_a_335634]
-
denumirea completă: Piesa de artilerie divizionară 76 mm M1942, în ) a fost o piesă de artilerie sovietică de calibru 76,2 mm, utilizată în cel de-al Doilea Război Mondial, îndeosebi ca . ZiS reprezintă prescurtarea numelui onorific "Zavod imeni Stalina" („Uzina Stalin”), sub care era cunoscută Uzina de Artilerie Nr. 92, care a introdus în producție de serie această piesă de artilerie. Concepția tunului a început la sfarșitul anului 1940 la Uzina de Artilerie Nr. 92, sub supravegherea lui , inginer-șef
ZiS-3 () [Corola-website/Science/335263_a_336592]
-
76 mm M1942, în ) a fost o piesă de artilerie sovietică de calibru 76,2 mm, utilizată în cel de-al Doilea Război Mondial, îndeosebi ca . ZiS reprezintă prescurtarea numelui onorific "Zavod imeni Stalina" („Uzina Stalin”), sub care era cunoscută Uzina de Artilerie Nr. 92, care a introdus în producție de serie această piesă de artilerie. Concepția tunului a început la sfarșitul anului 1940 la Uzina de Artilerie Nr. 92, sub supravegherea lui , inginer-șef responsabil de dezvoltarea artileriei Sovietice de
ZiS-3 () [Corola-website/Science/335263_a_336592]
-
ca . ZiS reprezintă prescurtarea numelui onorific "Zavod imeni Stalina" („Uzina Stalin”), sub care era cunoscută Uzina de Artilerie Nr. 92, care a introdus în producție de serie această piesă de artilerie. Concepția tunului a început la sfarșitul anului 1940 la Uzina de Artilerie Nr. 92, sub supravegherea lui , inginer-șef responsabil de dezvoltarea artileriei Sovietice de calibru mediu. Lucrul a început fără o comandă oficială; in plus, ofițerii superiori de artilerie, precum Mareșalul Kulik, comandant suprem al artileriei sovietice, aveau o
ZiS-3 () [Corola-website/Science/335263_a_336592]
-
superiori de artilerie, precum Mareșalul Kulik, comandant suprem al artileriei sovietice, aveau o atitudine extrem de negativă la adresa acestui tip de program de dezvoltare. Astfel, proiectul a fost continuat la inițiativa lui Grabin, a echipei sale de concepție, si a conducerii uzinei. Niciunul dintre aceștia nu a informat autoritațile statului (i.e. Mareșalul Kulik) despre proiectul ZiS-3. ZiS-3 era o combinație între afetul ușor al tunului antitanc de 57 mm și puternica gură de foc de 76,2 mm a mai vechiului tun
ZiS-3 () [Corola-website/Science/335263_a_336592]
-
luptă, sau capturate de germani. Unele dintre acestea au fost utilizate ulterior împotriva forțelor sovietice, sub forma autotunurilor de diverse tipuri cunsocute ca "Panzerjaegers". Mareșalul Kulik a ordonat reînceperea producției tunurilor divizionare de 76,2 mm F-22USV. Grabin și conducerea Uzinei de Artilerie Nr. 92 au decis să organizeze producția de ZiS-3, în loc de F-22USV. Ei au reușit acest lucru, însă tunul nu fusese oficial testat și introdus în serviciu de Armata Roșie. Soldații Armatei Roșii aveau nevoie urgent de aceste piese
ZiS-3 () [Corola-website/Science/335263_a_336592]
-
fusese oficial testat și introdus în serviciu de Armata Roșie. Soldații Armatei Roșii aveau nevoie urgent de aceste piese de artilerie, tunurile fiind dealtfel de calitate bună și numeroase datorită tehnologiei de producție îmbunătățite, însă se aflau toate în stocurile Uzinei de Artilerie Nr. 92, deoarece reprezentanții armatei refuzau sa facă recepția unor arme neoficiale. În urma unor lupte intestine între echipa lui Grabin și reprezentanții armatei, tunurile ZiS-3 au fost, în sfârșit, transferate Armatei Roșii, pe responsabilitatea personală a lui Grabin
ZiS-3 () [Corola-website/Science/335263_a_336592]
-
92, deoarece reprezentanții armatei refuzau sa facă recepția unor arme neoficiale. În urma unor lupte intestine între echipa lui Grabin și reprezentanții armatei, tunurile ZiS-3 au fost, în sfârșit, transferate Armatei Roșii, pe responsabilitatea personală a lui Grabin si a conducerii Uzinei de Artilerie Nr. 92. Experiența în luptă a arătat superioritatea lui ZiS-3 asupra tuturor celorlalte tipuri de tunuri de câmp divizionare. În consecință, ZiS-3 a putut fi prezentat unui grup de reprezentanți ai statului condus de Iosif Stalin, și, astfel
ZiS-3 () [Corola-website/Science/335263_a_336592]
-
de Bibescu. Al treilea membru al echipajului a fost Louis Agnus, radiotelegrafist și mecanic al companiei Air France. Explorarea urma să fie făcută cu avionul Potez 561 al lui Bibescu, înmatriculat YR-FAI. Avionul, nou, este pus la punct la producător, uzinele de la Méaulte, unde se montează și un radio de bord (în terminologia epocii "telegraf fără fir" - TFF) de proveniență engleză. Bănciulescu se antrenează pe tipul de avion făcând curse la Londra sau la Nürnberg cu aparatele Air France. La 8
Raiduri aviatice românești în Africa () [Corola-website/Science/331595_a_332924]
-
Cuba, astfel Francisc preia toate afacerile familiei, la numai 25 de ani. Ajuns la conducerea firmei la 33 de ani, Francisc Neuman avea un program bine stabilit. La 6 dimineața intra pe poartă la I.T.A și vizita toate secțiile (uzina avea peste 7.000 de muncitori). La ora 8, pleca spre fabrica de spirt și drojdie, iar la 10 lua masa cu conducerea firmei. La 11, se întorcea la I.T.A. După-masa, inspecta secțiile ambelor intreprinderi. O dată cu preluarea afacerilor Francisc
Francisc von Neuman, Baron de Végvár () [Corola-website/Science/331667_a_332996]
-
și Elveția. A construit o colonie întreagă de case pentru angajați cu creșă și grădiniță. A construit o cantină, unde angajații serveau masa zilnic într-o pauză de jumătate de oră. Astfel, a făcut din I.T.A. cea mai renumită uzină de textile în prelucrarea bumbacului și a devenit foarte popular printre angajați. În anul 1936 întreprinderea a avut peste 2000 de angajați, iar în anul 1938 o firmă din Anglia se oferă să o cumpere. Din 1940, intreprinderile s-a
Francisc von Neuman, Baron de Végvár () [Corola-website/Science/331667_a_332996]
-
de echipament sportiv. Firma a fost deținută timp de 8 ani de Adidas (din 1997) iar din 2004 de producătorul finlandez Amer Sports. Originară din Franța, firma Salomon produce anual 12 milioane de produse, din care 15% se realizează în uzinele proprii, iar restul de 85% prin subcontractări în Europa și Asia. Cei mai importanți concurenți ai mărcii Salomon sunt companiile Rossignol din Franța, Atomic și Head, ambele din Austria. În anul 2004, compania avea 2.800 de angajați la nivel
Salomon Group () [Corola-website/Science/331773_a_333102]
-
Radarul a fost aceptat în exploatare și s-a utilizat pe scară largă în Forțele Aeriene, Trupele de Apărare Antiaerienă, Marina Militară, pe marile aerodromuri și Flota Aeriană Civilă ca radar de supraveghere aeriană. Construcția radarului a început la fosta uzină de reparații auto, care în doar un an și un pic a fost transformată într-o uzină electromecanică gigant. În decembrie 1952 a ieșit primul radar. După cinci ani din atelierele uzinei electromecanice din Lianozov ieșiseră deja până la 300 de
P-20 „Periscop” () [Corola-website/Science/335590_a_336919]
-
de Apărare Antiaerienă, Marina Militară, pe marile aerodromuri și Flota Aeriană Civilă ca radar de supraveghere aeriană. Construcția radarului a început la fosta uzină de reparații auto, care în doar un an și un pic a fost transformată într-o uzină electromecanică gigant. În decembrie 1952 a ieșit primul radar. După cinci ani din atelierele uzinei electromecanice din Lianozov ieșiseră deja până la 300 de seturi de radare P-20. Radarul, plasat pe un afet mijlociu de tun de artilerie antiaeriană, a
P-20 „Periscop” () [Corola-website/Science/335590_a_336919]
-
supraveghere aeriană. Construcția radarului a început la fosta uzină de reparații auto, care în doar un an și un pic a fost transformată într-o uzină electromecanică gigant. În decembrie 1952 a ieșit primul radar. După cinci ani din atelierele uzinei electromecanice din Lianozov ieșiseră deja până la 300 de seturi de radare P-20. Radarul, plasat pe un afet mijlociu de tun de artilerie antiaeriană, a funcționat foarte sigur. A trebuit să se plaseze radarul și în munți dar echipamentul s-
P-20 „Periscop” () [Corola-website/Science/335590_a_336919]
-
în sistemul ”Kremnîi-2”) și receptorul de răspuns activ NPA pentru recepția semnalelor de la avionul Mig-21 și următoarele. Rradarul P-35 a parcurs o serie de modernizări. În anul 1961 au fost testate în poligon radarele P-35 M, proiectate de uzina 588 a Consiliului Economic al orașului Moscova (MGSNH). La acest radar au fost modificări de proiectare a reflectorului antenelor, a crescut limita și viteza de înclinare a antenelor. Radarul P-35 M a fost cunoscut sub numele ”Landâș U”. Modificările
P-35 (radar) () [Corola-website/Science/335625_a_336954]
-
sub conducerea sa, a devenit cel mai mare concern bancar din Timișoara și, probabil, din întreg sudul Regatului Ungar Banca Szana a fost implicată în dezvoltarea industriei locale, controlând întreprinderi ca „Industria Lânei” (ILSA) (din 1913), Fabrica de ciocolată „Kandia”, uzinele „Lumina” și „Dura SA” (viitorul „Electrobanat”), Fabrica de bere (din 1912),Moara „Bega” etc în care lucrau circa 1.000 de angajați. În 1913 arhitectul Josef Kremer a proiectat sediul Băncii Timișoara în piața Sf. Gheorghe din oraș, clădire cunoscută
Sigismund Szana () [Corola-website/Science/335668_a_336997]
-
pluton de români, pentru a fi controlat pentru felul în care trupa sa respectă condițiile de retragere și transport pe teritoriul românesc. Tot adjunctul lui Medrea a primit și sarcina de a pacifica Zlatna, unde se bănuai că muncitorii de la uzina metalurgică s-au revoltat împotriva cadrelor de conducere străine, sarcină de care acesta s-a achitat onorabil. Organizarea Marii Adunări Naționale la Alba Iulia, a impus Gărzii locale (ale cărei efective au sporit în ajunul zilei de 18 noiembrie/l
Gărzile Naționale Române () [Corola-website/Science/335784_a_337113]
-
că următorul obiectiv al lui Hitler era Cehoslovacia, țară central europeană, aliată cu Franța și cu U.R.S.S. Cehoslovacia dispunea pe atunci de 34 de divizii bine înarmate, tot atât cât aveau și germanii, aveau avantajul terenului și în plus, uzinele Skoda fabricau armament greu cu o calitate recunoscută. Toate acestea făceau să se întrevadă un conflict de durată între germani și cehi. În cazul unui conflict militar, România nu putea rămâne neafectată, dat fiindcă, în calitate de semnatar al Micii Înțelegeri, al
Asasinatele din 29/30 noiembrie 1938 () [Corola-website/Science/332551_a_333880]
-
zboare mai departe de malurile atlantice ale Europei. Politica strategică americană era diferită de cea a RAF. Moralul civililor germani nu era un obiectiv principal pentru planificatorii USAAF. Aceștia consideratu că atacurile împotriva obiectivelor economice, așa cum erau centralele electrice sau uzinele pot conduce mai rapid la rezultatele urmărite de RAF, fără să fie nevoie să se apeleze la „bombardamente nediscriminatorii asupra civililor”. Serviciile de informații americane dețineau date care să arate că, la sfârșitul anului 1941, "Wehrmachtul și industria militară erau
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
era capabilă doar să țină pasul cu pierderile avioanelor de vânătoare de noapte. Au fost pierdute 2.375 avioane, dar au fost construite doar 2.613 au fost construite, sau s-au reîntors pe front după ce au fost reparate în uzinele germane. Disponibilitatea avioanelor a scăzut de la 72% la 66%. Luptele aeriene au provocat pierderi și RAF. Bătălia Ruhrului a costat RAF 923 de bombardiere, iar alte 813 au fost pierdute deasupra Hamburgului. Contribuția RAF Bomber Command la efortul aliat de
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
și USAAF au creat probleme efortului de război german. Pentru ca să facă față amenințărilor bombardamentelor, industria germană a fost obligată să își disperseze producția. Ordiunul oficial a fost dat în februarie 1944, după „Marea Săptămână” (Big Week). Douăzeci și șapte de uzine mari s-au dispersat în 729 de unități mai mici. La sfârșitul războiului, industria aviatică număra aproximativ 300 de mici unități de producție. Fabricile de motoare fuseră dispersate în 249 de locații, față de cele 51 care existaseră inițial. Costurile și
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
În timpul atacurilor declanșate de Bomber Command asupra sistemului de comunicații de la sfârșitul anului 1944, dependența industriei de război de de transportul pe cale ferată a dus la scăderea producției. Lipsa specialiștilor s-a făcut din plin simțită în această perioadă. Împărțirea uzinelor în mai multe locații a creat o criză de personal tehnic în cadrul fiecărei unități de producție. Mai mult chiar, industria militară avea nevoie de o creștere cu aproximativ 20% a specialiștilor în transport și intra în competiție pentru personal cu
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
americane 8AF și 15AF au demonstrat o creștere a preciziei atacurilor prin folosirea radarelor de ghidare H2X, iar bombardierele RAF și-au îmbunătățit la rândul lor precizia de navigare prin folosirea sistemului de ghidare radio Gee-H. Aliații au constatat că uzinele de benzină sintetică erau ținte asupra cărora atacurile aeriene aveau un succes mai mare decât bombardamentele asupra rafinăriilor. Uzinele de benzină sintetică puteau fi scoase din funcțiune datorită unor avarii mici, care ar fi afectat părțile critice ale instalațiilor foarte
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]