119,080 matches
-
lucrări de utilitate publică pentru asigurarea unui minim de existență 439. Potrivit prevederilor înscrise în programul partidului, în noiembrie 1931, Gheorghe Brătianu a prezentat obiecțiuni în legătură cu proiectul de lege a conversiunii datoriilor agricole, în fața Comisiei financiare a Camerei. Astfel, în opinia georgiștilor, reglementarea datoriilor agricole trebuia să fie încredințată justiției și nu unor comisii mixte; ea trebuia să fie aplicată tuturor categoriilor de datornici 440. De asemenea, parlamentarii georgiști au adus amendamente numeroase la proiectul de lege pentru conversiunea datoriilor agricole
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
reprezentant al județului Hunedoara, analiza situația din industrie, concluzionând că "aproape întreaga activitate industrială e pe moarte. Cele mai multe fabrici și-au închis porțile, [...] lucrătorii flămânzesc, iar statul n-are ce încasa". Cauzele care au condus spre această situație erau, în opinia vorbitorului, politica financiară greșită, cheltuielile enorme, precum și sporirea impozitelor 454. Sintetizând, pentru cei prezenți, poziția PNL-Gheorghe Brătianu față de problema crizei economice, Constantin Maltezeanu arăta cu acceași ocazie că georgiștii au propus rezolvarea problemei datoriilor agricole și urbane, prin eșalonarea pe
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
său a publicat un Comunicat, prin care a aprobat atitudinea lui N. Constantinescu-Bordeni și și-a exprimat hotărârea de "a folosi toate mijloacele pentru a descoperi pe traficanții apărării naționale"473. Cum problema anchetei parlamentare s-a aflat în atenția opiniei publice și în lunile următoare, redactorul șef al ziarului "Mișcarea", Constantin Hențescu, a prezentat puncte de vedere noi asupra acestei probleme, în august 1934. El a atras atenția asupra faptului că ancheta a fost transformată de "o voință nevăzută, dar
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
skodiștii". Dând dovadă de originalitate, apreciază autorul raportului, șeful partidului "nu se solidarizează cu raportul Bentoiu", urmând ca, în viitor, să aducă în discuția Camerei, problema apărării naționale 476. Câteva note descoperite în arhiva președintelui PNL-Gh. Brătianu pun în evidență opinia liderului georgist, asupra unor implicații ale afacerii Skoda, precum și explicații care nu puteau să apară în presă din cauza cenzurii. Gheorghe Brătianu consideră că în această afacere erau implicate interesele consorțiului De Wendel, de la Paris, stăpân al uzinelor Schneider și Skoda
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
muncă pentru industria apărării naționale și nevoia de a asigura performanța tehnică a materialului de război comandat în străinătate 483. O analiză atentă a pozițiilor exprimate de diferiții fruntași georgiști pe marginea afacerii Skoda pune în evidență unele diferențe între opiniile celor care erau partizanii apropierii de Iuliu Maniu și opiniile celor care erau împotriva acesteia, opunându-se atitudinii anticamariliste și anticarliste adoptate de primii. Existența acestor divergențe între fruntașii georgiști este confirmată de Ion Sân-Giorgiu. El afirmă că, spre deosebire de Gheorghe
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
performanța tehnică a materialului de război comandat în străinătate 483. O analiză atentă a pozițiilor exprimate de diferiții fruntași georgiști pe marginea afacerii Skoda pune în evidență unele diferențe între opiniile celor care erau partizanii apropierii de Iuliu Maniu și opiniile celor care erau împotriva acesteia, opunându-se atitudinii anticamariliste și anticarliste adoptate de primii. Existența acestor divergențe între fruntașii georgiști este confirmată de Ion Sân-Giorgiu. El afirmă că, spre deosebire de Gheorghe Brătianu, georgiștii din jurul lui C.C. Giurescu doreau trimiterea în judecată
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
puțurilor, pierderea a 70 % din cantitatea de petrol existentă în regiunile din Prahova, Câmpina, Băicoi, Moreni. De aceea, aprecia liderul georgist, era necesară descoperirea unor noi regiuni petrolifere și reglementarea producției în raport cu consumul intern și cu necesitățile la export. În opinia georgiștilor, guvernul ignorase rolul pe care l-ar fi putut juca depozitele de țiței pentru apărarea țării, într-un eventual război. Ei semnalau lipsa depozitelor subterane de benzină și dispunerea defectuoasă a rafinăriilor în jurul Ploieștiului, facilitând un eventual atac împotriva
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
10531 11, 77 % Ialomița 5484 10, 17 % Baia 2875 10, 13 % Teleorman 6612 10, 04 % Reprezentarea grafică a celor mai bune procentaje obținute de organizațiile județene georgiste în alegerile din 1932, pune în evidență modificările survenite în modul în care opinia publică percepea partidul condus de Gheorghe Brătianu. Se observă că în județe precum Iași, Covurlui, Prahova, Tecuci procentele obținute de georgiști, în alegerile din 1932 față de cele din 1931 sunt de valori apropiate, sau mai ridicate, fapt care denotă o
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
câte unei mari demonstrații a partizanilor politici (partidul liberalior duciști, pentru data de 15 noiembrie, iar formațiunea georgistă, pentru data de 19 noiembrie)533, ambele își clarifică programele politice și se atacă reciproc prin cuvântările unora dintre lideri 534. În opinia lui Gheorghe Brătianu, adunarea proiectată pentru ziua de 19 noiembrie urma să marcheze dezlănțuirea ofensivei pentru preluarea guvernării de georgiști. Cum, în timpul crizei de guvern, s-a discutat despre formarea unui guvern Duca, la care urma să colaboreze și Gheorghe
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
că fruntașii georgiști au primit libertatea de a participa la banchetul care urma să se desfășoare la 14 august 1934, în cinstea liderului național-țărănist. Banchetul era organizat din inițiativa președintelui Partidului Conservator, Grigore Filipescu. Sfidând cenzura, ziarul "Mișcarea" încerca lămurirea opiniei publice, asupra scopurilor urmărite de liderul georgist, arătând că "pentru a reda României cadrul ei legal pe care în ultimul timp o conducere nefastă i l-a zdruncinat", PNL va sta, dacă va fi nevoie "cot la cot cu adversarii
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
unei atitudini moderate față de palat 627. Analizând, însă posibilitatea de a accepta fuziunea celor două partide liberale și de a participa la o formulă guernamentală alături de Gheorghe Tătărescu, așa cum dorea regele, liderul georgiștilor concluziona că, acceptând, s-ar compromite în fața opiniei publice. Ar fi agreat, în schimb, o altă formulă care să asigure un guvern liberal, fără Gheorghe Tătărescu. În cele din urmă, în noiembrie 1937, Gheorghe Brătianu a optat pentru o soluție proprie, nelăsându-se influențat de partizanii politici. Pronunțându
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
regele de mâine trebuie crescut și îndrumat în deplină înțelegere a marii și grelei sale misiuni"657. Considerând că monarhia trebuia să reprezinte un "factor de permanență, de stabilitate, de echilibru, de obiectivitate, deasupra frământărilor și patimilor politice", georgiștii atrăgeau opiniei publice atenția că, prin depășirea acestui statut, dinastia română punea sub semnul întrebării necesitatea sa în viața statului 658. Prin urmare, afirma Gheorghe Brătianu, "Frontul Constituțional" dorea să demaște intenția camarilei de a-l determina pe rege să-și depășească
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
schimbare, așa încât, în toamna anului 1937, Gheorghe Brătianu declara unora dintre șefii organizațiilor georgiste că, în acel moment, avea raporturi bune cu regele, cu condiția ca acestea "să nu degenereze în slugărnicie" și să se mențină "în cadrul constituțional". Totuși, diferențierea opiniilor fruntașilor georgiști asupra problemei constituționale și, implicit a poziției lor față de regele Carol al II-lea, s-a menținut și pe parcursul anilor 1936 și 1937, așa încât în septembrie 1937, Gh. Strat, N. Zigre, Iuliu Coste, Constantin Hentzescu sau Mihail Sturdza
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
ziarului "Lupta", Gheorghe Brătianu evidenția o trăsătură fundamentală a discuțiilor desfășurate pe marginea Mesajului regal, arătând că, în timpul lor, s-a impus concepția statului național unitar, opusă celei de "plural al popoarelor", din Mesajul tronului. Șeful partidului preciza că, în opinia georgiștilor, consolidarea statului național unitar nu excludea respectarea drepturilor legitime ale minorităților 673. Pe de altă parte, în programul adoptat la Congresul general al partidului, din noiembrie 1931, problema minorităților era caracterizată drept o problemă de ordin cultural și religios
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Radu Lascu, adresa o nouă interpelare, ministrului de Externe, Nicolae Titulescu, în martie 1935, apreciind că românii din Albania, Serbia, Ungaria, Banatul sârbesc și U.R.S.S. erau supuși unei politici de deznaționalizare 695. PNL-Gheorghe Brătianu aducea, din nou, în atenția opiniei publice problema politicii guvernamentale față de coloniștii de etnie română, în toamna anului 1935696. Oficiosul georgist atrăgea atenția asupra faptului că, în condițiile în care în sudul țării avea loc un intens proces de emigrare a populației de etnie turcă, statul
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
pentru a fi eficientă, acțiunea politică a unui partid trebuia să depășească interesele mărunte ale unei grupări sociale limitate și să cuprindă o sinteză a aspirațiilor generale ale poporului 709. La poziția georgiștilor față de problema națională, Gheorghe Brătianu adăuga și opinia sa față de revizionism, văzut din punctul de vedere al românilor. Șeful partidului arăta, în decembrie 1933, că, deși existau minorități importante între hotarele României, mai existau totuși minorități românești în afara granițelor țării, în cuprinsul U.R.S.S. (în Republica Moldovenească), în
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
minorități importante între hotarele României, mai existau totuși minorități românești în afara granițelor țării, în cuprinsul U.R.S.S. (în Republica Moldovenească), în Banatul sârbesc, pe valea Timocului și pe tot malul drept al Dunării. Existența românilor în afara granițelor țării dovedea, în opinia georgiștilor, că România a făcut o concesie păcii generale de la sfârșitul Primului Război Mondial. Totuși, apreciau georgiștii, țara nu putea să accepte punerea în discuție a dreptului românesc asupra teritoriilor dintre granițele sale. În consecință, declara șeful georgiștilor: "România nu formulează revendicări
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
au determinat pe Gheorghe Brătianu să adreseze, din nou, întrebări, ministrului Afacerilor Străine, în noiembrie 1932. Referindu-se la negocierile dintre România și U.R.S.S. privind încheierea pactului de neagresiune, el apreciază că România a greșit începând aceste tratative. În opinia sa, autoritățile române ar fi trebuit să considere că Pactul Briand-Kellog, întărit prin protocolul Litvinov din ianuarie 1929, fuseseră suficiente pentru asigurarea păcii, deoarece ele reprezentau înțelegeri internaționale, mai largi decât noul acord cu U.R.S.S. Luând în considerare obiecțiuni
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
uneia dintre ele și nu prevedeau trecerea armatei unui stat pe teritoriul altui stat semnatar. El nega cu hotărâre intenția de a încheia vreo convenție care să permită trecerea trupelor sovietice prin teritoriul României. În replică, Gheorghe Brătianu preciza că opinia publică a țării nu era potrivnică destinderii relațiilor cu U.R.S.S., dar dorea ca aceasta să fie sinceră din ambele părți 797. Încercând să afle motivele pentru care președintele liberalilor georgiști se pronunța atât de hotărât împotriva politicii promovate de
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
state și de a introduce directive noi, în acțiunea sa. El constata că între Cehoslovacia și U.R.S.S. se încheiase o "alianță militară", deși Iugoslavia nu reluase relațiile diplomatice cu Moscova, iar România inițiase negocieri cu sovieticii care, treziseră în opinia publică o rezistență categorică. Gheorghe Brătianu aprecia că era posibil ca reuniunea să imprime politicii românești și a aliatelor sale o orientare nouă, chiar în momentul în care la Paris, se crea un guvern mai sensibil la influențele partidelor de
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
adăuga și interesul țării de a se menține sub garanția unor Mari Puteri occidentale, precum Anglia, Franța și Italia, în condițiile în care, în urma Conferinței de la Montreux, U.R.S.S. ar fi devenit "puterea maritimă dominantă în Marea Neagră"820. Considerând că opinia publică și cercurile autorizate să conducă politica externă a României erau "dezorientate", Gheorghe Brătianu a adresat la începutul lunii noiembrie, o scrisoare președintelui Adunării Deputaților, cerând ca factorii responsabili să-și precizeze punctele de vedere, fie în ședință publică, fie
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
să-și precizeze punctele de vedere, fie în ședință publică, fie într-o ședință a Comisiei pentru Afaceri Străine a Camerei. El propunea, de asemenea, ca la această ședință să fie invitați șefii tuturor partidelor politice, pentru a-și expune opiniile 821. Ca urmare, la 8 decembrie, Gheorghe Brătianu a abordat din nou, la Cameră, problema relațiilor dintre România și U.R.S.S., susținând că, pentru a stabili aceste relații pe baze solide, problema frontierelor dintre cele două state trebuia să fie
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
ai Marii Britanii. Se crea astfel un front împotriva unei posibile agresiuni naziste 831. În aceste circumstanțe, România și-a menținut poziția privind respectarea Pactului Națiunilor Unite și a tratatelor semnate ulterior, vizând condamnarea agresorului și adoptarea de sancțiuni împotriva lui832. Opinia partidului condus de Gheorghe Brătianu asupra acestor probleme internaționale a fost expusă în articole inserate în organul său central de presă. Într-un astfel de articol se afirma că, introducerea serviciului militar obligatoriu în Germania avusese efectul de a atrage
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
să destabilizeze Europa. Analizând semnificația pactului încheiat în același an între Franța și U.R.S.S., georgiștii atrăgeau atenția asupra prevederii potrivit căreia, Moscova se angaja să nu mai facă propagandă comunistă în Franța. Înțelegerea dintre cele două țări echivala, în opinia georgiștilor, cu diminuarea rolului de garant al tratatelor de pace asumat de Franța. Ca urmare, "Polonia [...] a preferat să se înțeleagă cu Berlinul, decât să riște consecințele unui contact prea strâns cu Sovietele"834. În aceste condiții, georgiștii caracterizau acordul
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
că principalul pericol care amenința România era cel al extinderii comunismului, accentul se deplasează spre o politică externă adaptată noilor realități internaționale, capabilă să asigure garanții pentru integritatea teritoriului național. O primă acțiune, subordonată acestei idei, care a rămas necunoscută opiniei publice în 1935, a fost vizita efectuată de Gheorghe Brătianu în secret, "ca ceva aproape subversiv," în Polonia, urmată de efortul de a deschide "ușile diplomației europene, amice și adverse pentru ca să apere interesele românești"836. În toamna anului 1935, georgiștii
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]