119,080 matches
-
3.1.1.3. ‘ElyÄn: „Cel Nalt/Preaînalt” (SC); „Cel Preaînalt” (Blaj, BVA, G-R, BS, C); ho hýpsistos (LXX); „Altissimus” (Vg); „le Très-Haut” (BJ); „the Most High” (RSV). Formă adjectivala denominativa derivată de la ‘"l, „înălțime”, cu sufixul -Än178, după unele opinii nume împrumutat 179, cunoaște în Biblie treizeci și una de ocurente că nume sau epitet divin, alături de alte douăzeci și două, cănd califica diverși conducători sau monarhi. Înălțimea fiind o metaforă universală pentru a sugera superioritatea sau inaccesibilitatea, nu surprinde
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
se potențează reciproc în Ap 21,6. Sinonimia nu e perfectă întrucât aici cuvântul télos, „țel”, adaugă o nuanță de „scop final spre care tind toate”. Singura diferență între traducerile românești este utilizarea sau neutilizarea majusculelor la aceste nume. După opinia noastră, solemnitatea textului le impune. Semnificație: preexistent creației, dăinuie pururi și e scopul ultim a toate. 3.2.1.4. Unic 3.2.1.4.1. hežs: „Unul” (toate traducerile românești); „unus” (Vg); „un seul”, „unique” (1Cor 8,4) (BJ
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
în jurnalul său un profesor de liceu român de la Turda (Torda)10. Noua pierdere de teritoriu din sudul Dobrogei, survenită în urma tratativelor purtate la Craiova cu Bulgaria, cea din Bucovina, Basarabia, câteva zile mai târziu, în iunie, a zguduit desigur opinia publică românească și regimul politic, dar durerea cea mai mare era pentru pierderea din teritoriul Transilvaniei. România, cu suprafața de 295 de mii de kilometri pătrați cu câteva săptămâni mai devreme, a pierdut (împreună cu nordul Transilvaniei) aproape 100 de mii
[Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
târziu) pe baza documentației înaintate de români comisiei germano-italiene (înființată cu scopul de a verifica coerența faptelor susținute) menționează un număr de 919 persoane de naționalitate română ucise de maghiari în perioada 30 august și 1 noiembrie 1940. În timp ce, în opinia publică românească, aceste fapte cunosc un impact puternic, moderând chiar dialogul public și, odată cu modificarea cultului memoriei, contribuind la renașterea identității locale, în Ungaria aceste întâmplări sunt în general înconjurate de o tăcere penibilă. Există unele voci care aduc drept
[Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
cei în cauză nu au primit niciun fel de motivare oficială a punerii lor sub pază. Pe lista de două mii de nume (întocmită de comandament) era menționat grupul expulzaților format din cetățeni de naționalitate română, oameni înstăriți, considerați șefi de opinie în mediul lor (de pildă preoți, avocați); mai mult, lista cuprindea și funcționari păstrați temporar în posturile lor de către administrația militară. Deși nu s-a ajuns la expulzări în masă organizate, administrația ungară - și atunci, dar și mai târziu - a
[Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
Galeriile „Cupola” Iași, prezintă criticul Valentin ciucă 2006 - aprilie-mai - „Nudul” - Galerile de artă Ateneul Tătărași, Iași, a prezentat Valentin Ciucă APRECIERI CRITICE 1 Expoziția „Arpegii” Viorica Toporaș Zbranca - Aurel Leon, „Cronica, iunie 1977 2 Arpegii Viorica Toporaș Zbranca - Cătălin Bordeianu, „Opinia Studențească”, nr. 9, 1977 3 Al treilea anotimp cu niște fluturi pe cornișa lunii - V. Mihăiescu, „Viața Politehnicii, decembrie, 1977 4 Viorica Toporaș Zbranca - Steliana Delia Beiu, „Cronica”, 1978, iunie, p. 6 5 Viorica Toporaș Zbranca - Cătălin Bordeianu, Revista „Dialog
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
21 oct., 1988 22 Jurnalul artelor - Măștile Culorii - George Chirilă, „Contemporanul”, 19 mai 1989 23 Expoziția Viorica Toporaș - Marin Mihalache, „Cronica”, 2 iunie, 1989 24 Actualitatea culturală - Gh. Macarie, „Cronica”, nr. 47, 24 mai, 1989 25 Lumina Mediteranei - Petre Bicer, „Opinia”, 14 aprilie, 1990 26 Mediterana ca dintr-o stea polară - Gloria Lăcătușu, „Revista V”, anul 2, nr.9, 25 iunie, 1991 27 „Bucuria de a picta” - Valentin Ciucă, „Opinia”, 10 ian., 1992 28 „Iarna verde” - Petre Bicer, „Evenimentul”, 14 ian
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
Cronica”, nr. 47, 24 mai, 1989 25 Lumina Mediteranei - Petre Bicer, „Opinia”, 14 aprilie, 1990 26 Mediterana ca dintr-o stea polară - Gloria Lăcătușu, „Revista V”, anul 2, nr.9, 25 iunie, 1991 27 „Bucuria de a picta” - Valentin Ciucă, „Opinia”, 10 ian., 1992 28 „Iarna verde” - Petre Bicer, „Evenimentul”, 14 ian., 1992 29 Catalog - Viorica Toporaș - Dalles, 1992 - Cuvânt înainte Al. Husar 30 Viorica Toporaș la Dalles - Al. Husar, „Cronica”, nov., 1992, p. 7 31 Amintindu-mi de Alain - Gloria
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
ian., 1992 28 „Iarna verde” - Petre Bicer, „Evenimentul”, 14 ian., 1992 29 Catalog - Viorica Toporaș - Dalles, 1992 - Cuvânt înainte Al. Husar 30 Viorica Toporaș la Dalles - Al. Husar, „Cronica”, nov., 1992, p. 7 31 Amintindu-mi de Alain - Gloria Lăcătușu, „Opinia”, 4 iunie, 1992, p. 3 32 Cu penelul prin Europa - Doru Mancaș, „Tineretul Liber”, 18 nov., 1992 33 „Dalles” - Viorica Toporaș - G. Eftime, Azi, 28 nov., 1992 34 Floare lângă floare... viață bătută de brumă (Cafeaua de dimineață) - Aurel Leon
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
mai 1993, p. 2 36 Primăvară culturală bucureșteană - „Adevărul”, 4 mai, 1993, p. 4 37 Gala primăverii - „Libertatea”, 4 mai 1993 38 „Un copac cu flori” - Ion Segărceanu, „Dimineața”, 11 iulie, 1993 39 Flacără dintr-o culoare „suspinată” - Gloria Lăcătușu, „Opinia”, 16 iunie, 1994 40 „Saloanele Moldovei” - „Opinia”, 9 mai 1994 41 Salonul de vară al artiștilor plastici independenți - „Opinia”, 18 iulie, 1994 42 Poetul „sfârșitului continuu” (Bacovia), Galeriile Alfa Bacău - Angela Calapod, „Tribuna”, 22 dec., 1994, p. 10 43 Căutându
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
bucureșteană - „Adevărul”, 4 mai, 1993, p. 4 37 Gala primăverii - „Libertatea”, 4 mai 1993 38 „Un copac cu flori” - Ion Segărceanu, „Dimineața”, 11 iulie, 1993 39 Flacără dintr-o culoare „suspinată” - Gloria Lăcătușu, „Opinia”, 16 iunie, 1994 40 „Saloanele Moldovei” - „Opinia”, 9 mai 1994 41 Salonul de vară al artiștilor plastici independenți - „Opinia”, 18 iulie, 1994 42 Poetul „sfârșitului continuu” (Bacovia), Galeriile Alfa Bacău - Angela Calapod, „Tribuna”, 22 dec., 1994, p. 10 43 Căutându-l pe Bacovia - M. Stanciu, „Cronica”, nr.
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
mai 1993 38 „Un copac cu flori” - Ion Segărceanu, „Dimineața”, 11 iulie, 1993 39 Flacără dintr-o culoare „suspinată” - Gloria Lăcătușu, „Opinia”, 16 iunie, 1994 40 „Saloanele Moldovei” - „Opinia”, 9 mai 1994 41 Salonul de vară al artiștilor plastici independenți - „Opinia”, 18 iulie, 1994 42 Poetul „sfârșitului continuu” (Bacovia), Galeriile Alfa Bacău - Angela Calapod, „Tribuna”, 22 dec., 1994, p. 10 43 Căutându-l pe Bacovia - M. Stanciu, „Cronica”, nr. 2, 31 ian., 1995, p.6 44 De luni până luni - Plastica
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
57 Radio Iași în haine de sărbătoare, „Evenimentul”, 26 oct., 1996 58 Tot ce pictez este viața mea - interviu - „Evenimentul”, 1996 59 Nu sunt pictor de duminică - interviu - „Realitatea”, 1 nov., 1996, p.4 60 Vine, vine primăvara... - Vicențiu Donose, „Opinia”, 24-27 martie, 1997, p.2 61 Corida - Înfruntarea - Ion Truică, „Cronica”, nov., 1997 62 Cronica unei „Coride” ieșene - „Evenimentul”, 8 nov., 1997, p.2 63 Lirismului Tauromahiei, Dragoș Ciobanu, „Națiunea”, 4 nov., 1998 64 Viorica Toporaș, între colinele artelor - Traian
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
caută să-i păstreze specificul. În acest sens, sunt publicate cele mai importante studii despre Banat și mentalitatea bănățeană apărute între cele două războaie mondiale în presa vremii, în special în revista omonimă: Lucian Blaga, Barocul etnografiei românești, G. Călinescu, Opinii fugare și libere despre Banat sau Țară, Camil Petrescu, Bocșa Montană. Semnează articole și literatură originală Olga Neagu, Aurel Gh. Ardeleanu, Eugen Jurca, Vasile Barbu, Gh. I. Tohăneanu, Dumitru Vlăduț ș.a. Revista este compartimentată pe rubrici: „Cronica literară”, „Viața literară
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285597_a_286926]
-
consider adecvate perspectivei antropologice și ancorate Într-o investigare substanțială a unor documente de teren sau de arhivă sunt construite prin acumularea de atribute capabile să contureze identitatea aparte a acestor creații culturale și specificitatea conceptului care le circumscrie. În opinia mea, suma acestor atribute poate fi sintetizată prin referirea la câteva axe definitorii: forma de exprimare și circulație (narațiune, transmisă oral din generație În generație), rolul social al mitului (creator de identitate și coeziune socială; generator de modele de comportament
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
faptelor: Paradoxal, divinația are o funcție regulatoare: stabilind consensul, ea face ca acțiunile să fie mai predictibile și mai regulate. Acest aspect trebuie avut În vedere atunci când privim divinația ca pe o practică strâns legată de problema controlării și canalizării opiniei publice și a credințelor. ș...ț Aceste ritualuri presupun existența unui consens subteran și, prin demonstrarea acestui consens, ele contribuie la Întărirea lui (G. Park, 1967, p. 241). În același timp, divinația identifică frecvent cauza răului În nerespectarea normelor sociale
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
regulile relativ stricte de includere și excludere. În formula succintă a lui S.G. Davis (1986, p. 166), „paradele erau evenimente publice, În măsura În care acest lucru Înseamnă că aveau loc În aer liber. De fapt, accesul la parade era limitat de avere, opinii politice, obiceiuri și practicile vieții de zi cu zi”. La rândul său, R. Darnton (2000, p. 110) remarcă: Privitorul, așa cum este el reprezentat În Description, nu vedea numai diviziunile de rang, care erau evidente. El sesiza și anumite demarcații mai
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
eliberatoare a acestuia: Forma grotescă de carnaval ș...ț consfințește libertatea ficțiunii, Îngăduie asocierea și apropierea unor elemente eterogene și Îndepărtate, Îl ajută pe om să se dezbare de punctul de vedere predominant asupra lumii, de orice convenții, locuri comune, opinii curente, banale, universal acceptate, Îi permite să privească universul cu alți ochi, să realizeze că tot ce există are un caracter relativ și că rânduiala lumii ar putea fi cu desăvârșire schimbată. Interpretarea lui Bahtin, inspirată dintr-o lectură filologică
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ca istorie și criteriu de identitate (de grup, etnică, națională) se Întemeiază În primul rând pe capacitatea riturilor de a da sens și de a „naturaliza” anumite fenomene sociale. Repetarea comemorărilor și discursul simbolic distribuit (prin presă, intelectuali lideri de opinie, produse artistice, organisme etatice, școală, biserică etc.) oferă coerență unei anumite reprezentări, care se referă simultan la trecut și prezent. În felul acesta „comemorările construiesc un eveniment ca un fapt obiectiv al lumii Înconjurătoare” (N. Frijda, 1997, p. 111). În
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
complexe de transformări ale acțiunilor, eroilor, atributelor acestora și obiectelor care suportă acțiunile. Între acestea, cea mai importantă transformare este dată de obiectul efortului de explicare etiologică: miturile Bororo vorbesc despre originea apei, iar miturile Ge despre originea focului. În opinia antropologului amintit, ...medierea focului de bucătărie Între soare și omenire se face, prin urmare, În două feluri. Prin prezența sa, focul de bucătărie evită o disjuncție totală, el unește soarele și pământul și Îl ferește pe om de lumea putredă
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
fapte mitice ale animalelor psihopompe precum vidra, șarpele sau cerbul, ale personajelor precum Maica Domnului sau Solomonarul, corelate cu toposuri specifice precum vămile, apele, fântâna, masa de ospăț, configurează mitul marii treceri. Inventarul mitic popular pare a fi dominat, În opinia mea, de câteva scheme mitice principale: a) tema cosmogonică, În care prin acțiunea fie a unor operatori simbolici majori (greșeala și reparația, Înșelăciunea și Îndreptarea, binecuvântarea și blestemul) atribuiți unor ființe cu puteri creatoare (Dumnezeu, Dracul, ariciul, broasca, Sfântul Ion
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
caracterizează prin: obiective precise, informare completă, cunoașterea influențelor de mediu. Managementul, În concluzie, este o artă veche utilizată de prima comunitate umană, ale cărei reguli s-au perfecționat, au devenit transmisibile și În ultimele decenii, a devenit o știință. În opinia analiștilor, a oamenilor de știință, managementul reprezintă triumful culturii americare și a postulatelor sale de eficiență și acțiune, Înlocuind amatorismul patronilor autodidacți, cu profesionalismul diplomaților de la „business schools”. Managementul se poate Învăța. Metodele lui sunt transmițibile. Managementul educațional În viziunea
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
creștere rapidă. Instalarea și progresul: Încă de la Începutul perioadei, Întrebările devin mai intense pentru individ. Este vremea neliniștilor și frământărilor ce se pot uneori concretiza În Întrebări precum: „Am făcut cea mai bună alegere?” sau: „Este timpul să Îmi schimb opinia?”. Acesta este momentul așa-numit „criza de la mijlocul vieții”, când persoana are de rezolvat probleme dificile ale existenței și carierei. Maturitatea: este perioada hotărâtoare pentru carieră; individul este integrat confortabil În carieră, banii nu mai au importanța de altă dată
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
de poetul Ion Caraion. Existent în cultura și literatura europeană din Antichitate, absurdul a cunoscut un reviriment calitativ la mijlocul secolului trecut. Însă așezarea unui semn de egalitate între absurd și irațional constituie o eroare. Din acest motiv, Loredana Ilie amendează opiniile curente, vehiculate în spațiul critic autohton. Concept gnoseologic, "implicat în procesul cognitiv", absurdul "nu este nici revers al rațiunii, nici identic cu iraționalul" argumentează Marta Petreu, în Teze neterminate. Întâlnirea "dintre rațiunea umană, "eficace, dar limitată" și "tăcerea irațională a
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
supralicitării valorice a insignifiantului. Asociat cu reiterarea ridicolului, instinctul comic exprimă distanțare, răceală afectivă, atitudine critică, spirit justițiar. Râsul lui Caragiale este corectiv, exprimat diferențiat în funcție de dimensiunile intrinsec specifice, cu bonomă înțelegere, cu răbufniri sarcastice, cu malițiozitate sau cruzime. Coroborând opiniile formulate de Șerban Cioculescu, Șt. Cazimir ș.a., Loredana Ilie dezvoltă ipoteza unei disponibilități "socratice" în structura psihică a scriitorului. Prin "reducerea la absurd constata Al. Paleologu -, prin maieutică și dialectică, el tinde să aducă societatea românească la o cunoaștere morală
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]