12,621 matches
-
ideile cu privire la propriile sale acțiuni. 128 Moses Gaster, Literatură populară română, ed. cit.; Moses Gaster, Studii de folclor comparat, ediție îngrijită, prefață de Petre Florea, București, Ed. Saeculum I.O., 2003. 129 Nicolae Cartojan, Cărțile populare în literatura românească, ediție îngrijită de Nicolae Chiriacescu, București, Editura Enciclopedică, vol. I-II, 1974. 130 Putem aminti în acest sens o serie de cărți populare care au circulat multă vreme în spațiul tradițional. Astfel, Trepetnicul, Gromovnicul, Molniacul, Sismologionul reprezentau adevărate îndreptare privind semnificația semnelor
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
volumul abordează o problematică complexă care omagiază și continuă analiza preocupărilor lui Mircea Eliade în studiul ipostazelor sacralității. 181 Ioan Petru Culianu, "Avers și revers în istorie. Câteva considerații cvasi-epistemologice", în vol. Jocurile minții. Istoria ideilor, teoria culturii, epistemologie, ediție îngrijită de Mona Antohi și Sorin Antohi, studiu introductiv de Sorin Antohi, Iași, Ed. Polirom, 2002, pp. 147-169. 182 J. Maxwell, Magia, ed. cit. 183 Christian și Miriam Dikol, Magia neagră și vrăjitoria. Despre facerea și desfacerea vrăjilor descântece și ritualuri
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
registru diversificat de stimuli. Strămoșii săi, culegători și mai apoi vânători, prelucrau un volum imens de informații oferite de stimuli proveniți din mediu, pentru a putea să se apere, să se hrănească, să construiască adăposturi, să se reproducă și să îngrijească o perioadă lungă de timp progenitura, să-și apere teritoriul și, eventual, să-și păstreze statutul în cadrul grupului/tribului. Comunitățile de astăzi reprezintă pentru maimuța goală un mediu confortabil, cea mai mare parte a nevoilor amintite anterior fiindu-i satisfăcute
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
care îl putea utiliza după cum voia. Poate că ar trebui amintit aici un concept, skhole, care înseamnă timp eliberat de grijile supraviețuirii, timp pe care omul a putut să-l utilizeze, ca să-l cităm pe Socratele platonic, pentru a-și îngriji sufletul, adică pentru a se cultiva pe sine. Școala, ca instituție dedicată educației (arta de a fi asemănători zeilor pe cât ne stă nouă în putință), a putut să apară doar atunci când umanitatea a obținut un răgaz, când hărțuiala supraviețuirii a
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
1995, p. 125) În aceeași categorie intră și comportamentele de îngrijire socială: Noi folosim deseori mișcări de mângâiere sau alintare pentru a alina un individ agitat și mulți dintre membrii mai dominanți ai societății își petrec ore în șir fiind îngrijiți și periați de subordonați" (Morris, 2008 p. 195); activitățile de transfer, adică încercarea de a controla tensiunea acumulată prin gesturi inutile, devreme ce nu sunt declanșate de nevoi exterioare, ci de starea afectivă acumulată în interior: mutatul lucrurilor de colo
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
poate fi de folos, fără să afișeze aceste lucruri. Nu s-a plâns niciodată de aceste sacrificii personale zilnice. Dimpotrivă, a găsit întotdeauna resurse de bună dispoziție și umor, chiar și atunci când realitățile acelor ani nu erau prea vesele. A îngrijit mii de bolnavi cu o mare probitate morală și profesională, cu căldură. Ca mulți chirurgi a fost și un mare iubitor de artă. În tinerețe a întruchipat pe scenă roluri de referință din dramaturgia românească. A compus muzică și a
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
dehiscentă, cu plămân vizibil efectiv în plagă și bacil Koch pozitiv atât din spută cât și din plagă, cu o greutate de aproximativ 30 kg fiind declarat irecuperabil. Este primit în familia profesoarei C.R. timp de un an, unde este îngrijit și ajunge la greutatea de 41 kg, fiind adus ulterior în Clinica noastră în august 1997 într-o pătură. Acest caz nu a fost inclus în studiul nostru statistic, dar este ilustrativ pentru situația endemiei tuberculoase din România și evoluția
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
Este obligatorie refacerea evidențelor primare, actualizarea catagrafiei exacte a bolnavilor tuberculoși, crearea unor unități specializate sau compartimente și centre de excelență de realizare a chirurgiei tuberculozei pulmonare și extrapulmonare unde acești bolnavi să fie internați pe paturi de cronici și îngrijiți de personal supraspecializat, sau redeschiderea sanatoriilor. Catagrafia bolnavilor tuberculoși este greu de făcut datorită mobilității populației și exportului de pacienți tuberculoși până în Irlanda și Anglia, care este nu numai relevant, dar și extrem de ilustrativ pentru realitatea crudă a endemiei tuberculoase
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
Cum este afectată viziunea dumneavoastră despre viață de faptul că trebuie să ascultați atâtea necazuri în fiecare zi?" Dacă nu vrem să vorbim despre munca ei, îi putem pune următoarea întrebare deschisă: "Cum vă petreceți timpul liber atunci când nu vă îngrijiți de alții?" Când alegem întrebările pe care vrem să le punem trebuie să avem în vedere două lucruri, întâi, să punem întrebări numai atunci când vrem într-adevăr să auzim ceea ce are de spus cealaltă persoană. Oricât de pricepuți am fi
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
dacă genele sunt oarbe și sar dintr-un corp în altul, memele sar dintr-un créer în altul (cum ar fi ideea de abnegație și sacrificiu) și dau cu precădere viață acestui concept triunic. Pe lângă o înclinație ereditară de a îngriji, vocația medicală se formează ca «fericirea de a fi pasionat de medicină». Medicul își creează astfel șansa mântuirii proprii prin înnobilarea spiritului și împlinirea vocației sale. Un al treilea beneficiu științific al lucrării este pasiunea autorilor pentru minuții arhivistice ceea ce
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
molime și tratarea rănilor căpătate în războaie. Un alt medic venețian, Ieronim de Cesena, vine în Moldova odată cu un medic german din Nürenberg, Ioan Klingensporn, un medic evreu de la hanul Tătarilor și un bărbier unguresc din Buda, pentru a-i îngriji rănile lui Ștefan. Vasile Lupu, domnitorul care va ridica la Lipovăț, lângă Vaslui, Mănăstirea Corbu (1635), avea în permanență lângă el un medic evreu adus din Orient. A mai fost îngrijit și de un medic danez Scogard, care a trăit
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
și un bărbier unguresc din Buda, pentru a-i îngriji rănile lui Ștefan. Vasile Lupu, domnitorul care va ridica la Lipovăț, lângă Vaslui, Mănăstirea Corbu (1635), avea în permanență lângă el un medic evreu adus din Orient. A mai fost îngrijit și de un medic danez Scogard, care a trăit mulți ani în Veneția și își italienizase numele în Scogardi. Un caz interesant este cel menționat de cronicarul Ion Neculce în “O samă de cuvinte”, în șirul celor 42 de legende
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
și spitalul de la Turnu Măgurele. Pe la jumătatea lunii octombrie, poetul Vasile Alecsandri a vizitat spitalul de la Turnu Măgurele și s-a oprit la patul sergentului vasluian, rănit, Constantin Țurcanu, însoțit de doctori și de doamnele care se oferiră voluntar să îngrijească pe răniți. În Comitetul Doamnelor din Vaslui se afla și Sultana Lazu. Trebuie să menționăm faptul că un medic vasluian, Ștefan Corvin, ajuns general de corp de armată la Corpul IV de Armată Iași, organizează pentru prima data serviciul medical
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
funcționarea în condiții normale a instituțiilor statului. Spitalul „Dimitrie Drăghici” a avut marele privilegiu să fie condus, în această perioadă tulbure din istoria țării, de către un medic eminent, dr. Jak Ungar (1888-1918). Timp de 30 de ani dr. Ungar a îngrijit mii de bolnavi și răniți cu o mare devoțiune, făcând din medicină un apostolat. A murit sărac, regretat de toți cetățenii vasluieni. La Spitalele pentru tifoizi din județ, ca și pe câmpul de luptă, au murit la datorie la căpătâiul
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
Direcția Județeană a Arhivelor Naționale, Fond Serviciul Sanitar dos.4/1943). Un exemplu de abnegație și eroism l-a dat doctorul Petru Severin, care avea să moară la datorie, în spital în anul 1945, răpus de tifos exantematic contactat în timp ce îngrijea răniții bolnavi. A fost regretat de toți cei care l-au cunoscut și apreciat. Un alt doctor de marcă, care a avut o activitate îndelungată la Spitalul "Dimitrie Drăghici", este Alexandrina Holban (1890-1978). A lucrat în spital timp de 41
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
din București (1907) și doctor în medicină cu teza „Accidente gravido-cardiace”, titlu obținut în anul 1910. Ajunge la spitalul Drăghici în anul 1918, după ce a participat activ la toate campaniile militare în calitate de medic chirurg, comandant de spitale militare, operând și îngrijind mii de bolnavi și răniți de pe front. A condus spitalul Drăghici timp de 21 de ani (1918 1939), deși a avut numeroase oferte pentru București, ca medic și organizator de sănătate publică în cadrul Ministerului Sănătății, dovedind, prin acest gest, un
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
îndelungată a căror devoțiune a mers uneori până la sacrificiul suprem: dr. Jack Ungar 30 de ani de activitate (1888-1918), dr. Alexandrina Holban, principala colaboratoare a dr. Gheorghe Andreescu (1936-1969) și dr. Petru Severin care avea să fie răpus de tifos exantematic îngrijind bolnavii de această teribilă boală. În perioada războaielor mondiale activitatea spitalului a fost îndreptată cu precădere pentru asistența medico chirurgicală de război, precum și pentru combaterea și tratamentul epidemiilor de febră tifoidă și tifos exantematic care făceau adevărate ravagii printre combatanți
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
Otremba, a înființat spitalele de campanie la sud de Dunăre, spitalul militar de la Rahova după căderea Plevnei și Spitalul de 144 la Turnu Măgurele. Pentru modul cum a condus și organizat unitățile sanitare, pentru grija și devotamentul cu care a îngrijit răniții și bolnavii a fost decorat de regele Carol I cu cea mai mare distincție, “Steaua României” în grad de ofițer. În timpul campaniei din 1877 s-a îmbolnăvit de tifos exantematic, încercare din care avea să supraviețuiască. Într-o scrisoare
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
de arondisment, magistru în „hirurgie” și acușer (mamoș), școlit la Universitatea din Viena; dr. Gheorghe Andreescu - doctor în chirurgie și obstetrică, fiul lui Bazil (Vasile) Andreescu, general doctor, aghiotantul lui Carol Davila; dr. Jack Ungar - timp de trei decenii a îngrijit bolnavii cu devoțiune exemplară; dr. Alexandrina Holban - a muncit timp de 40 de ani în acest spital cu rezultate deosebite pentru evoluția unității; dr. Petru Severin - a murit de tifos exantematic la căpătâiul bolnavilor, apoi dr. Ioan Ovanez, dr. Vasile
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
24 noiembrie 1892, Comisiunea Monumentelor Istorice, odată cu adoptarea Legii pentru conservarea și restaurarea monumentelor publice, apoi datorită preocupărilor lui Ion Kalinderu, prin apariția în anul 1913 a Legii pentru conservarea și restaurarea monumentelor istorice, își precizează scopul: acela "de a îngriji muzeele și monumentele [...] de a deștepta și răspîndi în public simțul și priceperea pentru valorile istorice și artistice ale vechilor monumente"49. Din nefericire, societatea românească a fost și continuă să fie puternic marcată de fluxul neiertător al "inițiativelor argumentate
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
a muzeului, care furnizează răspunsuri integrate interacțiunilor și comunicării, se poate afirma astfel că muzeul în aer liber, prin specificul său, oferă o soluție acestor probleme. Citîndu-l pe Henri Pierre Jeudy, acesta consideră că "muzeul este un spital unde sînt îngrijite rămășițele socio-culturale", un spațiu, astăzi din ce în ce mai căutat, în care cei care îi trec porțile regăsesc un teritoriu al concilierii cu natura și comunitatea din care fac parte 4. Gestiunea culturală este dublată de un angajament social al muzeografului responsabil în
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
cum vrea el, că doar nu-i de capul său” autoritatea părinților este de necontestat, iar deciziile lor trebuie respectate, indiferent de părerea copilului; p. 222, r. 9 : „iă sama bine de borta ceea!” indicație dată soției de a se îngriji de problemele gospodăriei în absența soțului; anumite interpretări ar putea întrezări aluzii deocheate; p. 223, r. 5 7 : „Pentru fiecare fântână, părău, vâlcică, dumbravă și alte locuri drăgălașe ce lăsam în urmă-ne, scoteam câte-un suspin adânc din piepturile
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
igienă, dar și de liniște s-a separat Spitalul de locuințele personalului căruia i s-a destinat un pavilion separat. O viziune aparte în concepția de construcție a Spitalului o reprezintă îngrijirea post-operatorie. Bolnavii, în perioada acută post operatorie erau îngrijiți în saloane speciale. Pornind de la deviza întregului personal: „Bunătatea trebuie să domine toate actele noastre față de bolnavi” și adevărul că pacientul care va trebui operat este într-o stare de mare tensiune sufletească, prin tot ceea ce se acționa, se urmărea
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
în general, cu studenții Facultății de medicină. Una din cele mai prestigioase prezențe creatoare a fost aceia în domeniul ortopediei de război. Prin conferințe, broșuri, aparate imaginate de el și realizate, el a pregătit pe mulți din cei chemați să îngrijească pe răniții și mutilații din războaiele noastre. Tratamentele moderne ale fracturilor de război (1915), Primele ajutoare de dat răniților pe câmpul de luptă (1915) sunt două din lucrările sale de bază în acest domeniu. A organizat pe baze științifice și
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
s-a alăturat acelor care căutau forme și soluții sociale de sprijin a lucrătorilor din întreprinderi, asigurările sociale - considera el - fiind instituția medicală care, ar putea veni în sprijinul celor fără suficiente mijloace materiale în a-și asigura sănătatea și îngriji boala. Cea mai mare parte din activitatea sa profesională este aceea desfășurată între anii 1924-1939; chirurg șef al Serviciului accidentelor de muncă la Casa Centrală a Asigurărilor Sociale. Experiența sa în domeniu îi permite să elaboreze monografia „Accidentele muncii, boli
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]