43,150 matches
-
Am putea zice numai "mituri", fiindcă, în fond, orice idee creatoare e un mit. Lucian Blaga, Cultură și cunoștință Instituțiile ca atare nu sunt niciodată suficiente dacă nu sunt temperate de către tradiții. Instituțiile sunt întotdeauna ambivalente, în sensul că, în absența unei tradiții puternice, ele pot servi și unor scopuri opuse celor pentru care au fost create. Karl R. Popper, Conjecturi și infirmări Una din ipotezele noastre este că schimbările cultural-politice și economice din România ultimelor două decenii se răsfrâng în
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
politico-economică dăunătoare nu numai Europei. Pe lângă observația menționată la începutul acestui paragraf, criticii mai impută că nu se ține seama de lipsa elitelor și a economiilor locale răspunzătoare de subdezvoltarea cronică a Sudului. De exemplu, se ignoră corupția nesancționată sau absența culturii competiției comerciale în țările în curs de dezvoltare. Fiecare din termenii subliniați comportă vii dezbateri pro și contra. Găsirea compromisului care să ducă la o concepție și o metodologie pentru scăderea mai vizibilă a decalajelor de civilizare ar putea
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
realități mai complexe, se întâmplă în societatea umană. Pe diferitele ei trepte de schimbare apar crize (de exemplu, criza democrației ateniene după episodul Alcibiade și procesul încheiat cu condamnarea la moarte a lui Socrate), care anunță perturbări mai grave în absența măsurilor de reglare. În agricultură însă, activitățile continuă să depindă de "natură", de "Dumnezeu", pe când industriașii, inginerii creatori se cred ei înșiși producători de natură, se cred Dumnezei atât de puternici, încât pot să-l "ucidă pe Dumnezeu". "Ruralii" rămân
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
ultimele două decenii: "living-urile" din apartamentele cu "proiecte-tip" afectează adesea structurile de rezistență, iar multe din locuințele construite pe lângă marile orașe și în satele țării au linii arhitecturale de împrumut și execuții cu garanții îndoielnice. După decenii de absență au reapărut cartiere rezidențiale luxoase, case spațioase cu mii de metri pătrați amenajați în stiluri moderne, dar și cu costuri pe măsură în anotimpul rece. Cenușiul de altădată este înlocuit de culorile zugrăvelilor vii, aruncate peste anvelopările termoizolante (cu termene
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
ridicate de muncă și de viață, de curățenie și ordine atât în orașe, cât și la sate. Tradițiile din aceste locuri au suferit foarte multe schimbări sub presiunile neîncetatelor modernizări. Dificultățile de adaptare ale românilor în țările nordice provin din absența climei temperate și a echilibrelor dintre noapte și zi, răsfrânte în nașterea unor stări psihice deprimante. Sunt semne bune în mișcările cu sens invers, dinspre nord spre sud, ale oamenilor și organizațiilor. Sud-Estul Europei s-a mai liniștit după zbuciumatele
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
C. Schmitt, despre o „teologizare“ a conceptelor politice. Astfel, teologia iudaică îi corespunde tipului de relație cu fenomenul puterii despre care am vorbit mai sus. Discursul despre mânia divină sau despre iubirea necondiționată și totală a omului pentru Domnul implică absența intermediarului în această relație. Statul nu mai este învestit cu valoare reprezentativă și iese din această discuție: cu adevărat doar Cel de Sus poate fi iubit, iar creștinismul primar va învăța bine acest lucru. Constantin cel Mare, arată Assmann, vede
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
ireductibilă tensiune. Se justifică astfel și din perspectiva considerațiilor finale ale textului in tenția de a citi, în Zur Kritik der Gewalt, altceva decât un discurs care vizează pornirile revoluționare ale vremii. Mai mult, textul are drept cheie sesizarea unei absențe, a violenței ca absență din dispozitivul totalizat al lumii: „die entsühnende Kraft der Gewalt für Menschen nicht zutage liegt. Von neuem stehen der reinen göttlichen Gewalt alle ewigen Formen frei, die der Mythos mit dem Recht bastardierte.“ Manifestare pură, neplanificată
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
astfel și din perspectiva considerațiilor finale ale textului in tenția de a citi, în Zur Kritik der Gewalt, altceva decât un discurs care vizează pornirile revoluționare ale vremii. Mai mult, textul are drept cheie sesizarea unei absențe, a violenței ca absență din dispozitivul totalizat al lumii: „die entsühnende Kraft der Gewalt für Menschen nicht zutage liegt. Von neuem stehen der reinen göttlichen Gewalt alle ewigen Formen frei, die der Mythos mit dem Recht bastardierte.“ Manifestare pură, neplanificată și incomprehensibilă, violența divină
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
în lucrurile însele. Am încercat, până în acest moment, să argumentez această idee plecând atât de la filozofia limbajului a lui Benjamin, cât și de la filozofia istoriei: mereu într-o pers pectivă dialectică, absolutul este regăsit în lume tocmai prin covârșitoarea sa absență. În textul care intră în atenție în aceste pagini, caracterul invizibil, incomprehensibil al violenței este cel care îi certifică originea sa divină: „Where the recursive visibility of mythic violence offers a criterion for understanding it as its own end, the
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
colului al XIX-lea, fără a sugera o filiație directă a celor două momente. Din punctul de vedere al lui Benjamin, experiența istorică este decisivă pentru înțelegerea fenomenelor culturale ale secolului al XIX-lea, prin urmare și a imaginii flaneurului. Absența istoriei din spațiul virtual, reducerea temporalității la simpla succesiune a momentelor, „eliberate“ de greutatea unei memorii aflate în primejdia de a se pierde, fac imposibile regă sirea, dincolo de mai multe corespondențe structurale, a unei lecturi „magice“ a informației. Capitolul 4
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
ei „recuperator“. Kracauer descrie lumea orașului ca una a uniformității trăirii (Erlebnis) care înlocuiește experiența veritabilă, în timp ce Bloch, în capitolul „Übergang: Berlin, Funktionen in Hohlraum“ din Erb schaft dieser Zeitt, consideră categoria destrămării (Zerstreuung) ca fiind fundamentală în ontologia urbană. Absența oricărei forme de substanțialitate temporală sau spațială, caracterul anonim al personajelor care îl populează, dispariția unui cen tru veritabil care să ofere consistență fac în așa fel încât descrie rea marilor orașe să penduleze între funcționalitate pură și fan tasmă
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
în care poate fi revelată esența unei lumi care, în mod primar, este fără de esență, fluidă, incertă. Infinitul șantier urban, șantier al spațiului și al timpului, ge nerează o dilemă importantă a reprezentării: cum poate fi surprinsă sau descrisă tocmai absența oricărei obiectualități constituite a orașului; cum poate fi înțeleasă lumea metropolei ca interpelare a memoriei, ca ecou vizibil în forma materială a obiectelor, în trăsăturile mulțimii sau în întâlnirea mirabilă a numelor de străzi? Benjamin răspunde: ca momente de ilumi
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
Gratuitatea gestului se înscrie, mi se pare, perfect în „ilogicul“ spațiului despre care vorbesc. Oamenii triști și serioși care cer sănătate într-o lume a iluziei nu spun de fapt nimic despre individul care se opune istoriei; spun ceva despre absența istoriei și a individului deopotrivă, într-un spațiu în care se improvizează pe tema în tâmplării și a schimbării fără capăt. P.S. Ursulețul polar Knut, venerat luni de-a rândul de presa germană pentru drăgălășenia lui, a crescut, a ajuns
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
de egalitate cu școlile artistice europene. Este un punct de vedere integrator în care nu se mai simt complexele unei arte minore intrate târziu în circuitul european, o perspectivă curajoasă cu toate riscurile pe care le presupune. Ceea ce nu înseamnă absența spiritului critic și nici a precauțiilor necesare atunci când discută în același plan pe Böcklin și Franz von Stuck cu Kimon Loghi, pe Cecilia Cuțescu-Storck cu Hodler sau pe Paciurea cu Rodin. Artiști ca Luchian, Cecilia Cuțescu Storck, Kimon Loghi beneficiază
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și cu descoperiri neașteptate. Cea mai importantă descoperire vizează chiar simbolismul în artele plastice, existența unui continent vast bănuit inițial, dar fără a-i fi fost anticipată întinderea. Cartea de față nu scoate decât o parte din el la suprafață. Absența unor albume de artă nu numai la finele secolului XIX, dar și la începutul secolului XX, dispersarea unei colecții importante care urmărea ecuația de gust a simbolismului, colecția lui Alexandru Bogdan-Pitești, dar și prejudecata minoratului care a însoțit simbolismul în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
la interioritate asimilat refugiului în arta care dobândește o funcție soteriologică curând constată presiunea acestei condiții carcerale a eului devenit insuportabil. Explicația dată de Freud este utilă pentru configurarea acestei stări definitorii pentru simbolism și mai ales pentru decadentism în absența vitalismului entuziasmelor febricitate romantice. Alături de ea, Orfeu reprezintă idealul poetic care-și asociază o hipersensibilitate împinsă spre maladiv, cât și un final tragic. Ambele apar și în pictura simbolistă românească la Pallady din perioada sa de formare și la Kimon
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
numai ca blazon al unei mondenități versatile și malițioase. Soluția pe domeniul istoriei literare nu este deplin recuperabilă pentru domeniul artei plastice, deși o serie de distincții rămân operaționale. Ca de obicei, termenul sacrificat este cel de "decadentism", cu toate că în absența unui stil propriu, a unei școli, și prin afinitățile structurale cu fenomenul literar, multe aspecte ale artei plastice simboliste evidențiază o sensibilitate estetică decadentă, pun în circulație teme sau miteme, pentru a folosi termenul lui Gilbert Durand 17, care-i
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
plan o mai veche epistemă de secol XVI regăsită acum sub forma doctrinelor spiritiste, a ezoterismelor care subîntind aria preocupării estetice, investind-o cu o pondere mistică. "Corespondențele" deghizează în anumite cazuri o formă secretă de transcendență laicizată estetic, în absența, desigur, a divinității, capacitățile vizionare luând locul unei mistici a punerii în prezență a umanului și divinului. Lajos Németh distinge cinci tipuri de simbolism în secolul XIX: 1. alegorico-metaforic (Prerafaeliții, Max Klinger); 2. ilustrativ-literar (cultul lui Dante, pictorii de teme
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
reconsiderat din pespectiva unei realocări a imaginii într-o sintaxă specifică. Propunerea teoretică lui John Reed, ilustrată cu pictori și graficieni ca Gustave Moreau, Aubrey Beardsley, Fernand Khnopff, Bresdin, Charles Ricketts, Gustave Klimt, Félicien Rops, Jan Toroop etc. relevă însă absența unui model deplin funcțional în datele precizate de autor, poate cu excepția lui Aubrey Beardsley. O serie de texte, romanul decadent fiind un exponent al acestora, se prezintă adeseori ca largi tapiserii, pe care le desfășoară o écriture artiste. Arta portretului
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
alegoriile sensibilizate, de la gesticulația hieratică, la spiritul emblemelor, de la lirism, la spiritualism etc. Pictorul de origine română aplică principiile unei picturi murale impregnate simbolist ale maestrului francez. "Utilizarea tentelor pastel, respectând tonalitatea mai mult sau mai puțin gri a pietrei, absența profunzimii, subtituirea liniei modelului, toate aceste principii moștenite de Puvis de Chavannes vizează respectarea suprafeței tabloului, adaptării acestuia peretului și asigurării inserției sale într-un ansamblu decorativ"59. Nici Puvis de Chavannes nu se detașează de pictura academică, dimpotrivă, rămâne
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
nu s-au putut împiedica de a nu recunoaște valoarea superioară a tabloului"95. Petică era la curent cu evoluția scandalului, și menționează și intervenția "cunoscutului critic vienez" Hermann Bahr, în favoarea tabloului. Perspectiva receptării, așa cum o configurează Petică, chiar în absența conceptelor care să o precizeze mai clar, face loc la trei direcții: una academică, "tehnica și concepția obișnuită" de care Klimt se distanțează, una a receptării de suprafață, pentru care simbolismul pervaziv acționează deja, producând o emoție estetică revendicată de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
expresie a disperării și suferinței. Am mai văzut această postură și în Filozofia, expresie a eșecului umanității de a înțelege și de a (se) vindeca. Așa cum observă și Schorske, umanitatea apare atomizată nu printr-un exces de individualizare, ci în absența unei conștiințe structurante, a unei instanțe ordonatoare, precum cea pe care o solicita viziunea raționalistă a societății conform proiectului iluminist, conform căruia Medicina, o altă extensie a rațiunii în act, era chemată să vindece le mal de siècle. Toate legăturile
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
deschide către o adâncime infinită, un orizont de la care nu vine niciun răspuns. Tabloul este menit să înfățișeze mai degrabă categoria simbolică a vieții ca trecere dificilă spre neant și condiția umilă a umanității originare, confruntate cu paradoxurile existenței în absența unor repere sustenabile. Tema socială nu este complet eludată, tabloul face parte dintr-o serie în care se înscriu Recunoașterea și Înmormântarea (ce fac trimitere la momentul 1907 temă privilegiată în pictura lui Băncilă). Numai că, aici, nu detaliul realist
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
gândirii conservatoare. Ștefan Petică, Traian Demetrescu cultivă un socialism utopic, Alexandru Bogdan- Pitești cochetează cu anarhismul, fapt care-i și aduce expulzarea definitivă din Franța. Se impune pe această turnantă o disociere a tipului romantic de cel decadent. Ultimul ilustrează absența unui ideal umanitar, dublată de o mefiență funciară în capacitatea societății de a asigura binele public. În parte, această atitudine ține și de un reflex resentimentar față de tot ceea ce reprezintă ordine publică, față de societate în general, ca societate burgheză. Numai
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
genurile vechi (...)"305. În "Salonurile sculptorilor români" (1919), Francisc Șirato sesiza dimensiunea simbolistă a sculpturii din titlul lucrărilor, realizând o importantă disociere între limbajul plastic și cel literar. "Pictura și sculptura sînt arte, înainte de toate, reprezentative iar nu narative"306. Absența acestei disocieri, pe care criticul o vede ca pe un defect, caracterizează sculptura de factură simbolistă expusă în Salon, considerat la rândul său o decepție: "De altfel intențiile simbolice, de esență literară, sînt microbi epidemici în sculptura de la Salon și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]