13,356 matches
-
sau ingrediente pentru prepararea alimentelor pentru consumul uman sau animal, inclusiv în cazul în care acestea sunt utilizate pentru reproducție; ... b) carne și organe comestibile care se încadrează la codurile NC 0201-0210; ... c) pești și crustacee, moluște și alte nevertebrate acvatice, care se încadrează la codurile NC 0301-0308, cu excepția peștilor ornamentali vii care se încadrează la codurile NC 0301 11 00 și 0301 19 00; ... d) lapte și produse lactate care se încadrează la codurile NC 0401-0406; e) ouă de păsări
NORME METODOLOGICE din 6 ianuarie 2016 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268212_a_269541]
-
disocierii acestora, grăsimi alimentare prelucrate, care se încadrează la codurile NC 1501-1517, cu excepția celor care se încadrează la codurile NC 1505 00, 1509 10 10; ... p) preparate din carne, din pește sau din crustacee, din moluște sau din alte nevertebrate acvatice, care se încadrează la codurile NC 1601 00-1605; ... q) zaharuri și produse zaharoase, care se încadrează la codurile NC 1701-1704; ... r) cacao și preparate din cacao, care se încadrează la codurile NC 1801 00 00-1806; ... s) preparate pe bază de
NORME METODOLOGICE din 6 ianuarie 2016 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268212_a_269541]
-
al României, Partea I, nr. 442 din 29 iunie 2007, aprobată, cu modificări și completări, prin Legea nr. 49/2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 262 din 13 aprilie 2011, ca o zonă terestră și/sau acvatică în care există specii de plante și animale sălbatice, elemente și formațiuni biogeografice, peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de altă natură, cu valoare ecologică, științifică ori culturală deosebită, care are un regim special de protecție și conservare, stabilit conform prevederilor
DECIZIE nr. 748 din 4 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 35 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , precum şi ale art. 2 alin. (1) şi (2) şi art. 24 alin. (1), (1^2) şi (1^4) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268823_a_270152]
-
Gunoi de grajd sub formă solidă; ● Efluenți din silozuri; ● Ape uzate neepurate sau insuficient epurate necolectate; Scurgeri din depozite de îngrășăminte minerale și organice. Acestea ajungând direct în corpurile de apă pot duce la poluarea lor și pot afecta viața acvatică din apele de suprafață făcându-le improprii și pentru utilizarea lor ca surse de apă potabilă. Poluarea difuză apare atunci când nu poate fi identificată o singură sursă de deversare a poluantului, poluarea corpurilor de apă realizându-se prin mai multe
ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269047_a_270376]
-
către corpurile de apă de │ │suprafață și/sau adâncime. │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ Dejecțiile animale și resturile vegetale sunt surse potențiale pentru poluarea, în principal, cu substanțe organice și nutrienți. Descompunerea celor mai mulți poluanți conduce la scăderea oxigenului din apă amenințând supraviețuirea formelor de viață acvatică (plante, pești, nevertebrate). b) Efecte ... *Font 8* Dejecțiile lichide, semilichide și solide din fermele de animale precum și efluenții din silozuri │ │conțin cantități mari de nutrienți. Pătrunderea în corpurile de apă chiar a unor cantități mici din │ │aceste substanțe poate avea
ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269047_a_270376]
-
de apă respectiv și din │ │corpurile de apă conexe. Efectul principal al poluării cu nitrați al apelor de suprafață îl reprezintă eutrofizarea. Eutrofizarea apelor de suprafață (dulci sau marine) este caracterizată prin creșterea accelerată a algelor și a altor plante acvatice ca urmare a conținutului crescut de compuși ai azotului și fosforului în apă. Ca rezultat al acestui proces, echilibrul organismelor acvatice se deteriorează diminuând în acest mod calitatea apelor. Printre efectele negative induse de concentrațiile mari de nutrienți în apă
ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269047_a_270376]
-
eutrofizarea. Eutrofizarea apelor de suprafață (dulci sau marine) este caracterizată prin creșterea accelerată a algelor și a altor plante acvatice ca urmare a conținutului crescut de compuși ai azotului și fosforului în apă. Ca rezultat al acestui proces, echilibrul organismelor acvatice se deteriorează diminuând în acest mod calitatea apelor. Printre efectele negative induse de concentrațiile mari de nutrienți în apă se pot aminti: Explozia dezvoltării algelor, care poate avea efecte toxice, afectând sănătatea oamenilor și animalelor; Creșterea excesivă a plantelor acvatice
ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269047_a_270376]
-
acvatice se deteriorează diminuând în acest mod calitatea apelor. Printre efectele negative induse de concentrațiile mari de nutrienți în apă se pot aminti: Explozia dezvoltării algelor, care poate avea efecte toxice, afectând sănătatea oamenilor și animalelor; Creșterea excesivă a plantelor acvatice care poate conduce la diminuarea cantității de oxigen în apă având ca efect moartea peștilor; Creșterea excesivă a buruienilor care poate conduce la împiedicarea drenajului și influența adăparea animalelor; ● Diminuarea limpezimii apei; ● Pierderea biodiversității; ● Diminuarea valorii economice și de utilizare
ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269047_a_270376]
-
în contextul îndeplinirii prevederilor Directivei Cadru Apă care are ca țintă atingerea stării bune a tuturor apelor. 4. Îngrășămintele - sursă potențială de poluare a apei și solului a) Principii generale privind dinamica îngrășămintelor în sol și transferul lor către mediul acvatic (subteran și de suprafată) ... *Font 8* În condițiile unei agriculturi moderne care trebuie să ofere cantități tot mai mari de produse │ │agricole, în condițiile creșterii demografice mondiale, dar și pentru producția ecologică, destinată │ │unui segment mult mai redus și mai
ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269047_a_270376]
-
nu sunt folosite corespunzător, ținând cont de însușirile solului, gradul lui de │ │aprovizionare cu elemente nutritive, necesarul de nutrienți al plantelor și de recoltele prognozate, │ │acestea pot deveni surse importante de poluare a mediului înconjurător și în special a mediului │ │acvatic. În ceea ce privește poluarea cu nitrați a apelor se delimitează trei surse principale de poluare: ● nitrați proveniți din mineralizarea deșeurilor și dejecțiilor menajere; ● nitrați proveniți din mineralizarea produselor vegetale, a deșeurilor, reziduurilor și apelor uzate provenite din sectorul zootehnic; ● nitrați proveniți din
ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269047_a_270376]
-
România. Lista îngrășămintelor comercializate și autorizate în România se află publicată pe site-ul http//www.icpa.ro, în Registrul electronic al îngrășămintelor. *Font 8* Disiparea nutrienților aplicați în sol în alte componente ale mediului (în mod special în mediul │ │acvatic) depinde de solubilitatea fiecărui tip de îngrășământ utilizat. Astfel, în marea lor │ │majoritate, îngrășămintele chimice cu azot sunt solubile aproape în totalitate în apa din sol, ceea │ │ce creează posibilitatea pierderilor de nitrați în anumite circumstanțe și concentrarea lor în
ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269047_a_270376]
-
verzi sunt │ │foarte bogați în substanțe organice ușor biodegradabile, care conțin cantități│ │însemnate de nutrienți, în special compuși ai azotului, cu potențial ridicat │ │de poluare. Dacă asemenea efluenți se scurg în ape de suprafață pot provoca │ │grave dezechilibre în ecosistemele acvatice prin eutrofizare și moartea │ │peștilor. │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────��───────┘ Efluentul provenit de la culturile însilozate este unul din cei mai concentrați și nocivi poluanți din fermă. Pătrunderea, chiar în cantități mici, în cursurile de apă poate provoca serioase incidente de poluare și în special moartea
ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269047_a_270376]
-
P(2)O(5)/ha și 0,5 - 15 kg K/ha, variabil cu distanța față de sursa emitentă și cu condițiile meteorologice. În unele zone ploile acide pot afecta negativ apele de suprafață, cu efecte drastice asupra faunei și florei acvatice. În plus, în cazul apelor subterane, creșterea acidității acestora provoacă mobilizarea aluminiului și a unor metale grele, care afectează caracteristicile de potabilitate ale apelor respective. Marile complexe de creștere a animalelor și păsărilor sunt o sursă care favorizează căderea ploilor
ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269047_a_270376]
-
temperatură ridicată. │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ Pierderi prin spălare cu scurgerile de suprafață și cu apele de percolare [N(l)] Pierderile de azot sub formă de nitrați, cu scurgerile de suprafață și cu apele de percolare, sunt principalul agent de poluare difuză a mediului acvatic, provenit din activități agricole. Astfel de pierderi pot fi de ordinul mai multor kg de N/ha/an, în funcție de numeroși factori care controlează nivelul de nitrați prezenți în sol și intensitatea fenomenelor de scurgere și levigare. Acest nivel variază cu
ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269047_a_270376]
-
Gunoi de grajd sub formă solidă; ● Efluenți din silozuri; ● Ape uzate neepurate sau insuficient epurate necolectate; Scurgeri din depozite de îngrășăminte minerale și organice. Acestea ajungând direct în corpurile de apă pot duce la poluarea lor și pot afecta viața acvatică din apele de suprafață făcându-le improprii și pentru utilizarea lor ca surse de apă potabilă. Poluarea difuză apare atunci când nu poate fi identificată o singură sursă de deversare a poluantului, poluarea corpurilor de apă realizându-se prin mai multe
ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269048_a_270377]
-
către corpurile de apă de │ │suprafață și/sau adâncime. │ └─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────���┘ Dejecțiile animale și resturile vegetale sunt surse potențiale pentru poluarea, în principal, cu substanțe organice și nutrienți. Descompunerea celor mai mulți poluanți conduce la scăderea oxigenului din apă amenințând supraviețuirea formelor de viață acvatică (plante, pești, nevertebrate). b) Efecte ... *Font 8* Dejecțiile lichide, semilichide și solide din fermele de animale precum și efluenții din silozuri │ │conțin cantități mari de nutrienți. Pătrunderea în corpurile de apă chiar a unor cantități mici din │ │aceste substanțe poate avea
ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269048_a_270377]
-
apă respectiv și din │ │corpurile de apă conexe. Efectul principal al poluării cu nitrați al apelor de suprafa��ă îl reprezintă eutrofizarea. Eutrofizarea apelor de suprafață (dulci sau marine) este caracterizată prin creșterea accelerată a algelor și a altor plante acvatice ca urmare a conținutului crescut de compuși ai azotului și fosforului în apă. Ca rezultat al acestui proces, echilibrul organismelor acvatice se deteriorează diminuând în acest mod calitatea apelor. Printre efectele negative induse de concentrațiile mari de nutrienți în apă
ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269048_a_270377]
-
eutrofizarea. Eutrofizarea apelor de suprafață (dulci sau marine) este caracterizată prin creșterea accelerată a algelor și a altor plante acvatice ca urmare a conținutului crescut de compuși ai azotului și fosforului în apă. Ca rezultat al acestui proces, echilibrul organismelor acvatice se deteriorează diminuând în acest mod calitatea apelor. Printre efectele negative induse de concentrațiile mari de nutrienți în apă se pot aminti: Explozia dezvoltării algelor, care poate avea efecte toxice, afectând sănătatea oamenilor și animalelor; Creșterea excesivă a plantelor acvatice
ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269048_a_270377]
-
acvatice se deteriorează diminuând în acest mod calitatea apelor. Printre efectele negative induse de concentrațiile mari de nutrienți în apă se pot aminti: Explozia dezvoltării algelor, care poate avea efecte toxice, afectând sănătatea oamenilor și animalelor; Creșterea excesivă a plantelor acvatice care poate conduce la diminuarea cantității de oxigen în apă având ca efect moartea peștilor; Creșterea excesivă a buruienilor care poate conduce la împiedicarea drenajului și influența adăparea animalelor; ● Diminuarea limpezimii apei; ● Pierderea biodiversității; ● Diminuarea valorii economice și de utilizare
ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269048_a_270377]
-
în contextul îndeplinirii prevederilor Directivei Cadru Apă care are ca țintă atingerea stării bune a tuturor apelor. 4. Îngrășămintele - sursă potențială de poluare a apei și solului a) Principii generale privind dinamica îngrășămintelor în sol și transferul lor către mediul acvatic (subteran și de suprafată) ... *Font 8* În condițiile unei agriculturi moderne care trebuie să ofere cantități tot mai mari de produse │ │agricole, în condițiile creșterii demografice mondiale, dar și pentru producția ecologică, destinată │ │unui segment mult mai redus și mai
ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269048_a_270377]
-
nu sunt folosite corespunzător, ținând cont de însușirile solului, gradul lui de │ │aprovizionare cu elemente nutritive, necesarul de nutrienți al plantelor și de recoltele prognozate, │ │acestea pot deveni surse importante de poluare a mediului înconjurător și în special a mediului │ │acvatic. În ceea ce privește poluarea cu nitrați a apelor se delimitează trei surse principale de poluare: ● nitrați proveniți din mineralizarea deșeurilor și dejecțiilor menajere; ● nitrați proveniți din mineralizarea produselor vegetale, a deșeurilor, reziduurilor și apelor uzate provenite din sectorul zootehnic; ● nitrați proveniți din
ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269048_a_270377]
-
România. Lista îngrășămintelor comercializate și autorizate în România se află publicată pe site-ul http//www.icpa.ro, în Registrul electronic al îngrășămintelor. *Font 8* Disiparea nutrienților aplicați în sol în alte componente ale mediului (în mod special în mediul │ │acvatic) depinde de solubilitatea fiecărui tip de îngrășământ utilizat. Astfel, în marea lor │ │majoritate, îngrășămintele chimice cu azot sunt solubile aproape în totalitate în apa din sol, ceea │ │ce creează posibilitatea pierderilor de nitrați în anumite circumstanțe și concentrarea lor în
ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269048_a_270377]
-
verzi sunt │ │foarte bogați în substanțe organice ușor biodegradabile, care conțin cantități│ │însemnate de nutrienți, în special compuși ai azotului, cu potențial ridicat │ │de poluare. Dacă asemenea efluenți se scurg în ape de suprafață pot provoca │ │grave dezechilibre în ecosistemele acvatice prin eutrofizare și moartea │ │peștilor. │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ Efluentul provenit de la culturile însilozate este unul din cei mai concentrați și nocivi poluanți din fermă. Pătrunderea, chiar în cantități mici, în cursurile de apă poate provoca serioase incidente de poluare și în special moartea
ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269048_a_270377]
-
P(2)O(5)/ha și 0,5 - 15 kg K/ha, variabil cu distanța față de sursa emitentă și cu condițiile meteorologice. În unele zone ploile acide pot afecta negativ apele de suprafață, cu efecte drastice asupra faunei și florei acvatice. În plus, în cazul apelor subterane, creșterea acidității acestora provoacă mobilizarea aluminiului și a unor metale grele, care afectează caracteristicile de potabilitate ale apelor respective. Marile complexe de creștere a animalelor și păsărilor sunt o sursă care favorizează căderea ploilor
ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269048_a_270377]
-
temperatură ridicată. │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ Pierderi prin spălare cu scurgerile de suprafață și cu apele de percolare [N(l)] Pierderile de azot sub formă de nitrați, cu scurgerile de suprafață și cu apele de percolare, sunt principalul agent de poluare difuză a mediului acvatic, provenit din activități agricole. Astfel de pierderi pot fi de ordinul mai multor kg de N/ha/an, în funcție de numeroși factori care controlează nivelul de nitrați prezenți în sol și intensitatea fenomenelor de scurgere și levigare. Acest nivel variază cu
ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269048_a_270377]