65,754 matches
-
Știi bine cât de mult mi-a plăcut. - Păi... ce să spun..., a fost o seară frumoasă și o noapte de vis. Tu ești singura care știe că nu am elemente de comparație. Am fost atâția ani străină, lipsită de afecțiunea unui bărbat, lipsită de dragoste... - Lipsită de iubire, draga mea. De ce îți este jenă să recunoști? - Nu! De tine nu-mi este jenă... În seara aceea am simțit plenar cât de mult aveam nevoie de afecțiune, mai întâi, iar el
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
ani străină, lipsită de afecțiunea unui bărbat, lipsită de dragoste... - Lipsită de iubire, draga mea. De ce îți este jenă să recunoști? - Nu! De tine nu-mi este jenă... În seara aceea am simțit plenar cât de mult aveam nevoie de afecțiune, mai întâi, iar el a fost mai bun decât m-aș fi dorit. - Să înțeleg că a fost minunat? Povestește-mi doar câteva secvențe, Laura! - Da! Cu mare drag, te asigur... Până să ni se aducă aperitivul, am stat liniștiți
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
clară și de necontestat dovadă avem acum în acest film! Am urmărit, în primul rând, să realizez o evaluare a simptomelor și a semnelor clinice pe care pacientul le prezintă în acest moment. Am făcut o diferențiere atentă a altor afecțiuni cu simptome asemănătoare hematomului subdural... Dacă ieri eram pregătiți pentru intervenție chirurgicală, iată, observați și voi, nu mai avem motiv să facem asta! Hematomul pacientului a regresat atât de mult, încât face inutilă intervenția Tainicele cărări ale iubirii chirurgicală. Este
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
o calitate... În vremurile de azi se pare că nu se pune preț prea mare pe ea... - De acord cu tine, dar te asigur, la rândul meu, că eu o prețuiesc foarte mult, îl întrerupse Iuliana, strângându-i brațul cu afecțiune în semn de apreciere și încurajare. Vom vedea cum decurg lucrurile și, desigur, eu sunt de acord deja. La fel de sigur, mama va fi de aceeași părere.... Singura problemă, destul de delicată, ar fi..., dar nu cred că este cazul să o
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
Nu au mai putut face nimic. Începuseră operația, dar... Nu a rezistat. I-a cedat inima... Doamna Eleonora își șterse cu podul palmei lacrimile ce începură să curgă încet pe obraji. Luiza îi aduse repede câteva șervețele. O îmbrățișă cu afecțiune, împărtășindu-i durerea. După o pauză, Eleonora reluă șirul amintirilor. - Eugen se pregătea deja pentru examenul de admitere la facultate. Intenționa să dea examen de admitere la ASE. Tainicele cărări ale iubirii Dorea să-mi urmeze calea... A fost extrem de
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
să vedem cum se pune problema acolo. Cunoști medici de acolo, Eugen? - Nu, Tinule, nu-i cunosc... prea bine. Am mai trimis acolo doi pacienți și s-a intervenit foarte bine. Adevărat că a fost vorba de alt gen de afecțiuni, dar rezultatele au fost miraculoase. Este posibil să fie acolo o doamnă pe care am cunoscut-o la facultate. Nu sunt sigur, dar nu asta este problema. A intervenit și doamna doctor Eugenia Ionescu. A vorbit personal cu doamna profesor
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
a rămas încremenit. Laura îl prevenise să nu deschidă ochii, orice s-ar întâmpla. De altfel, imediat, ea a ridicat ochelarii de protecție pentru a fi văzuți de public și i-a așezat lui cu gesturi grațioase și pline de afecțiune. Nu a mișcat nimeni nici după acest gest. Toate privirile erau ațintite pe figura lui Iustin și toate gurile stăteau închise ca ferecate fiind. - Încet, dragul meu. Acum poți, dar fără grabă, îi șopti Laura, mângâindu-i obrajii în treacăt
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
medicină, „religia are un rol esențial în creșterea gradului de vindecare a pacientului... Noi vindecăm fizic 70-75% din pacienți, însă diferența depinde de mental, care este întărit de credința în Dumnezeu. Toți pacienții care cred ... au o altă înțelegere a afecțiunii și rezultatele intervențiilor noastre operatorii sunt altele”... Acest om, asistentul universitar Iustin Dobrescu, în stare de comă fiind, se pare că a cunoscut și alt tărâm, iar în acest nou tărâm a înțeles că există acel Dumnezeu la care ne
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
Bernard, sunteți un veritabil june-prim, ați venit cu intenții rele la noi.” „Urcați repede, Bernard, camera dumneavoastră preferată a plîns în absența dumneavoastră.” Cînd prelua cheia din mîna doamnei Warnotte, lui Bernard i se mai oferea un ultim semn de afecțiune. înmînarea cheii se făcea întotdeauna printr-o atingere fizică, uneori aproape imperceptibilă, între cele două mîini, mîna care întindea cheia și mîna care primea cheia, cu un transfer reciproc de tandrețe... În acel început de octombrie, însă, Bernard nu se
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
de Breugel și Predarea orașului Breda de Velázquez, fiecare cîte 12 ani și șase luni. Rondul de noapte de rembrandt, 17 ani (și, în plus, cu fața la perete.)” 287 62. — Welcome to America ! Victor mă strînse viguros în brațe cu o afecțiune sinceră dar și cu o intenție vizibilă de a mă scutura (eram pe pămînt american, deci trebuia să mă trezesc.) — ești oK ? ai zburat bine ? — Perfect. — Great. Hai să mergem. Ăsta-i tot bagajul tău ? — Da... îmi înșfăcă valiza și
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
am putea să-l punem la dispoziția Bisericii și a umanității. Optând să ne consacrăm propria viață printr-un stil profetic, acceptăm în mod liber să ne debarasăm de propriile drepturi fundamentale: acela de a avea fii, de a primi afecțiune, de a avea legături cu lumea din care venim și de a avea parte de moștenire. Doar o lucidă memorie a ceea ce stă la baza propriului parcurs de consacrare ne permite să trăim coerent toate fazele vieții și ale istoriei
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
de acțiune colectivă ce nu se bazează pe neîncredere și pe exercitarea puterii». Deși ascultarea specifică vieții consacrate nu este o ascultarea militărească, prin profesarea voturilor alegem să trăim în mod constant în relație cu ceilalți, nu atât prin prisma afecțiunii și a sentimentelor, așa cum se întâmplă într-un cuplu ori în alte relații afective, ci plecând de la un proiect de viață recunoscut, împărtășit și subscris. Profesarea voturilor se asemănă, oarecum, cu acceptarea regulilor pe care o promite un soldat la
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
foarte frumos safir încadrat într-un număr de mici perle, ca un miez de floare între corole, și apoi elegant strâns în câteva foi de aur. Pascalopol îl scoase cu o grabă extraordinară și-l întinse Otiliei, rugînd-o cu toată afecțiunea teatrală pe care un om matur e în stare s-o pună în glas: - Te rog să-l iei! Otilia îl așeză pe inelarul mâinii drepte și, ridicîndu-și brațul subțire în dreptul lămpii, zise exaltată: - E superb! Apoi trecu lângă bătrân
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
fără să arate nici o repulsie de a primi îndrumări de la cineva mai tânăr decât el, însă când Felix se arătă gata să înceapă prepararea, îl rugă să amâne pentru după-amiază ședința, acum nesimțindu-se bine dispus. Aurica privea cu mare afecțiune pe acest vlăjgan molatic și crezu de cuviință să dea lui Felix această explicație: - El e foarte debil, și mama nu vrea ca el să se obosească prea mult. Destul își bate capul cu pictura. Simion aprobă din cap. - Ei
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
Național, un braț subțire se strecura pe lângă al său. Întoarse capul și se găsi lângă Otilia. - Aseară, Pascalopol mi-a spus că în curând ne va chemala moșie! Cum o să merg, dacă tu nu poți să-l suferi? Oare puțină afecțiune pentru un om trebuie numaidecât suspectată? Ce-mi pasă ce zice lumea care mă vede cu tine la braț? Și cu toate astea, cu tine e ceva mai grav decât cu Pascalopol, care poate să pară tată-meu. Pascalopol e
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
Felix, în vreme ce Pascalopol însuși se adumbrea de ușurința mai tinerească cu care acesta se adapta temperamentului fetei. Felix admiră caracterul bun al moșierului, care oscila nesigur între sentimentul erotic și cel de paternitate, aci detestîndu-i cordial prezența, aci luîndu-i cu afecțiune brațul, ca unui fiu mare. Învins de această discreție nobilă, Felix se prefăcea din ce în ce mai mult că e interesat intens de aspectele câmpului și dispărea, lăsând pe Pascalopol să se bucure în voie de familiaritatea Otiliei, încredințat pe zi ce trecea
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
pomenile. Însă la pomeni, dîndu-se mai mult vin, se îmbăta. - Cum îți explici enormitatea asta, ca o femeie săchinuiască astfel un bărbat? întrebă Otilia. - În modul cel mai simplu. Nevasta lui Scarlat era o femeiede jos cu o capacitate de afecțiune redusă. Câtă vreme n-au G. Călinescu avut progenitură, s-a purtat normal. Apoi au început să vină pruncii, și nevasta a fost copleșită de grija pentru copii, care e mai puternică, fiindcă este instinctuală. La mamă-sa ținea iarăși
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
exagerat la un câine este epuizat sufletește și scoate cuțitul la tată-său. Emotivitatea, delicatețea sufletească, astea sunt produse ale inteligenței, sunt complicațiuni superioare. Am observat că părinții cu copii mulți iubesc rău copiii, în bloc, dimpotrivă, sunt plini de afecțiune aceia care n-au deloc copii. În sfârșit, să nu generalizăm și să revenim la cazul Aglaiei. Ea a fost totdeauna o femeie potolită, lipsită de curiozitate, n-a fost la teatru, n-a citit cărți. Când a început să
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
să scotocească cu de-amănuntul toate odăile. În sfârșit, Stratulat ridică din umeri, recomandă liniște în camera bolnavului și unele revulsive, și plecă spre trăsură. Pascalopol își luă ziua bună de la bătrân și de la Otilia, căreia îi strânse mâna cu afecțiune, profund, fără a scoate, din prudență, vreun cuvânt. Era tocmai să plece, când auzi glasul lui Costache. Se apropie de patul lui, și, bătrânul, după ce se încredință că nu-l auzeau ceilalți, șopti în urechea moșierului: - Să-să vii mâine, să
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
generoasă, sentimentală, însă plină de întortochieri avarițioase, în latura materială. Se putea foarte bine întîmpla ca Costache să moară înainte de a se fi decis să facă o situație fetei. El, Pascalopol, ținea la Otilia până la sacrificiu și se bucura de afecțiunea neanalizată, dar sigură, a ei. Ar fi vrut-o soție, ar fi vrut-o fiică sau ceva între aceste două ipostaze, care să-i asigure dreptul de a o păstra. Prin capul lui Pascalopol trecea G. Călinescu chiar și extravaganta
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
tem este că eu nu sunt laînălțimea ta, din punct de vedere sentimental. Da, te iubesc, dar tu ești așa de furtunos, așa de înspăimîntător de grav. Sunt ușuratică, mi-e frică, ai să-mi spui mereu că n-am afecțiune. Singură, Otilia medită mult la Felix și-și repetă pentru ea argumentul. Îl iubea, într-adevăr, pe tânăr. Totuși, simțea că Felix nu era pentru ea. Îl admira, îi purta grijă de soră, dar ținuta îndîrjită a acestuia în viață
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
zâmbetul meu” mi-a spus o soră care abia terminase noviciatul. Cine știe dacă celelalte surori din comunitatea ei au nevoie tocmai de „fericirea ei cu dinții încleștați”, sau dacă ele nu trebuie să suporte mai degrabă acea nevoie de afecțiune pe care ea o confundă cu fericirea? Altă dată, am vrut să pun aceeași întrebare unui magistrat care lucrează de ani de zile pentru emigrați. Mi-a răspuns fără ezitare: „Fericirea și dreptatea sunt echivalente”. Și apoi a adăugat: „Nu
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
acelor nevoi de ordin relațional. Atunci când o persoană consacrată se simte sigură, înțelege că se poate încrede și deschide cu încredere față de ceilalți din comunitate sau în activitatea ei pastorală. Nivelul următor se referă la nevoia de apartenență și de afecțiune. „Dacă nevoile fiziologice și cele de siguranță sunt satisfăcute în mod adecvat, atunci își vor face apariția nevoile de afecțiune, de dragoste și de apartenență (...), persoana va simți profund, cum nu era cazul înainte, lipsa prietenilor, a unei persoane care
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
încredere față de ceilalți din comunitate sau în activitatea ei pastorală. Nivelul următor se referă la nevoia de apartenență și de afecțiune. „Dacă nevoile fiziologice și cele de siguranță sunt satisfăcute în mod adecvat, atunci își vor face apariția nevoile de afecțiune, de dragoste și de apartenență (...), persoana va simți profund, cum nu era cazul înainte, lipsa prietenilor, a unei persoane care o iubește, a unei soții sau a copiilor. Ea dorește să aibă relații de afecțiune cu persoanele în general, adică
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
vor face apariția nevoile de afecțiune, de dragoste și de apartenență (...), persoana va simți profund, cum nu era cazul înainte, lipsa prietenilor, a unei persoane care o iubește, a unei soții sau a copiilor. Ea dorește să aibă relații de afecțiune cu persoanele în general, adică dorește să aibă un loc în grupul ei sau în familia ei și caută intens să realizeze acest obiectiv. Ea încearcă să dobândească un astfel de loc mai mult decât orice alt lucru și poate
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]