11,840 matches
-
mai larg de indivizi, împiedicând, astfel, participarea lor la procesul productiv, ceea ce, în timp, ar fi putut conduce la producerea unor conflicte sociale și nesusținere politică (în pofida extiderii libertăților în acest plan), a determinat guvernanții să includă aceste aspecte pe agendele de lucru și a dus la dezvoltarea statelor bunăstării. În felul acesta, a fost vizat segmentul celor ce, din diferite motive, nu puteau avea acces la o sursă de venit care să le asigure existența la un nivel acceptabil social
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
spațiu public, o nouă formulă a vieții publice axate pe dezbateri regionale sau probleme globale (Held, 1998). O serie de organizații internaționale au drept scop reducerea sărăciei din mediul rural și promovarea dezvoltării rurale. Ruralul a devenit din ce în ce mai prezent pe agenda organismelor internaționale. Abordarea de mai jos își propune prezentarea principalilor actori implicați în elaborarea politicilor de dezvoltare rurală la nivel global și regional și prezentarea celor mai importante concepte privind dezvoltarea rurală promovate de aceștia. Premisa și importanța unui astfel
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
valorile și perceptele globale privind mediul, agricultura și rolul tradiției. Politicile de dezvoltare rurală din România vor trebui să fie rezultatul internalizării creative a obiectivelor mileniului elaborate de Națiunile Unite, a dezideratelor Bancii Mondiale sau a reglementărilor precise exprimate de Agenda 2000 a Uniunii Europene. În cele ce urmează, vom face o analiză a principalelor tendințe ale dezvoltarii rurale pe diverse niveluri de abordare - global (organizațiile Națiunilor Unite) și regional (Uniunea Europeană). De asemenea, vom încerca trecerea în revistă a unor documente
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
În cele ce urmează, vom face o analiză a principalelor tendințe ale dezvoltarii rurale pe diverse niveluri de abordare - global (organizațiile Națiunilor Unite) și regional (Uniunea Europeană). De asemenea, vom încerca trecerea în revistă a unor documente internaționale (The Millennium Declaration, Agenda 21) sau regionale (Agenda 2000, Rural Development Regulation 1257/1999) specificând pentru fiecare tipul de politici de dezvoltare rurală pe care le promovează. Actorii internaționali și dezvoltarea rurală Deși scopul declarat al Națiunilor Unite este păstrarea păcii și securității lumii
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
vom face o analiză a principalelor tendințe ale dezvoltarii rurale pe diverse niveluri de abordare - global (organizațiile Națiunilor Unite) și regional (Uniunea Europeană). De asemenea, vom încerca trecerea în revistă a unor documente internaționale (The Millennium Declaration, Agenda 21) sau regionale (Agenda 2000, Rural Development Regulation 1257/1999) specificând pentru fiecare tipul de politici de dezvoltare rurală pe care le promovează. Actorii internaționali și dezvoltarea rurală Deși scopul declarat al Națiunilor Unite este păstrarea păcii și securității lumii, cea mai mare parte
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în Declarația Mileniului (Millenium Goals). Declarația Mileniului, adoptată de 147 de conducători de state și de 189 de state membre ale Națiunilor Unite, concentrând opt dimensiuni îngrijorătoare ale lumii în care trăim și propunând 18 măsuri specifice, este o „veritabilă agendă a dezvoltării globale viitoare”. Se vorbește despre o lume a valorilor comune, care să asigure standarde decente de viață pentru fiecare. În 1992, la Conferința despre mediu și dezvoltare de la Rio de Janeiro (The „Earth Summit”) au fost adoptate Declarația
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
valorilor comune, care să asigure standarde decente de viață pentru fiecare. În 1992, la Conferința despre mediu și dezvoltare de la Rio de Janeiro (The „Earth Summit”) au fost adoptate Declarația de de Rio din domeniul mediului și al dezvoltării, și Agenda 21. Dezideratele exprimate în aceste două documente au fost reafirmate și resusținute la Summitul lumii în ceea ce privește dezvoltarea sustenabilă din Johannesburg, Africa de Sud, 2002. Agenda 21 este planul pentru realizarea dezideratelor dezvoltării sustenabile în secolul XXI. Capitolul 14 din Agenda 21 se
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
The „Earth Summit”) au fost adoptate Declarația de de Rio din domeniul mediului și al dezvoltării, și Agenda 21. Dezideratele exprimate în aceste două documente au fost reafirmate și resusținute la Summitul lumii în ceea ce privește dezvoltarea sustenabilă din Johannesburg, Africa de Sud, 2002. Agenda 21 este planul pentru realizarea dezideratelor dezvoltării sustenabile în secolul XXI. Capitolul 14 din Agenda 21 se referă la promovarea agriculturii și a dezvoltării rurale sustenabile (SARD). Principalele obiective sunt asigurarea securității alimentare, în paralel cu managementul rațional al resurselor
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
dezvoltării, și Agenda 21. Dezideratele exprimate în aceste două documente au fost reafirmate și resusținute la Summitul lumii în ceea ce privește dezvoltarea sustenabilă din Johannesburg, Africa de Sud, 2002. Agenda 21 este planul pentru realizarea dezideratelor dezvoltării sustenabile în secolul XXI. Capitolul 14 din Agenda 21 se referă la promovarea agriculturii și a dezvoltării rurale sustenabile (SARD). Principalele obiective sunt asigurarea securității alimentare, în paralel cu managementul rațional al resurselor naturale și protecția mediului. Prioritatea o reprezintă îmbunătățirea potențialului agricol din perspectiva creșterii populației. Instrumentele
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
protecția mediului. Prioritatea o reprezintă îmbunătățirea potențialului agricol din perspectiva creșterii populației. Instrumentele de implementare a acestor obiective sunt: reformele agrare, îmbunătățirea participării, diversificarea activităților din mediul rural, conservarea pământului și îmbunătățirea managementului agricol. Programul de dezvoltare rurală cuprins în Agenda 21 face referire la revizuirea politicilor agricole și la planificarea și integrarea programelor de dezvoltare din perspectiva agriculturii multifuncționale în vederea asigurării securității alimentare și a dezvoltării sustenabile Dezvoltarea este un fenomen dinamic, extrem de complex și greu de definit. De-a
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
care acoperă peste 90% din teritoriu. Miezul forte al politicilor de dezvoltare rurală în cadrul Uniunii Europene îl reprezintă dezideratele promovate de Sistemul Națiunilor Unite, fiind, practic, adecvarea perceptelor de dezvoltare durabilă, integrată și multisectorială la realitățile Europei. Începând cu 1998 (Agenda de la Lisabona), ruralul este definit ca una dintre valorile fundamentale și definitorii pentru Europa, care trebuie prezervată, îngrijită și promovată. În iunie 2001, la Göteborg, Consiliul European a concluzionat faptul că politica de dezvoltare rurală va fi mai mult orientată
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
rurală va fi mai mult orientată spre asigurarea bunăstării oamenilor, animalelor și plantelor, a conservării mediului, a grijii față de natură și a unei alimentații sănătoase punând-se accent mai puțin pe aspectele legate de susținerea pe piață a agriculturii. Conform Agendei de la Lisabona, politicile de dezvoltare rurală vor trebui aplicate în toate statele UE extinse, vor funcționa pe principiul subsidiarității, iar implementarea lor se va face prin parteneriate între organizații private și private și societatea civilă. Scopul trebuie să fie întotdeauna
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
produselor agricole generează redistribuirea relațiilor de putere dinspre agricultură spre alte sectoare. Concomitent cu acest transfer de putere, crește diferența dintre veniturile din agricultura și veniturile din alte ramuri. Din această perspectivă, situația României este destul de problematică. Deși documentele internaționale (Agenda 21, Agenda 2000) stipulează faptul că dezvoltarea rurală se va face prin diversificarea activitățiilor neagricole și promovarea angajării în acest sector, în Planul Național de Dezvoltare Rurală sectorul neagricol și al protecției mediului este superficial tratat, iar fondurile Uniunii Europene
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
generează redistribuirea relațiilor de putere dinspre agricultură spre alte sectoare. Concomitent cu acest transfer de putere, crește diferența dintre veniturile din agricultura și veniturile din alte ramuri. Din această perspectivă, situația României este destul de problematică. Deși documentele internaționale (Agenda 21, Agenda 2000) stipulează faptul că dezvoltarea rurală se va face prin diversificarea activitățiilor neagricole și promovarea angajării în acest sector, în Planul Național de Dezvoltare Rurală sectorul neagricol și al protecției mediului este superficial tratat, iar fondurile Uniunii Europene destinate dezvoltării
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
diversificării și specializării, măsurarea își dezvoltă funcția stimulativă, devenind un instrument democratic de control în luarea deciziilor. Pe lângă faptul că „furnizează o măsură a progresului către obiectivele stabilite”, indicatorii sociali îndeplinesc o „misiune democratică”, reprezentând un mijloc de influențare a agendei politice: „Pe măsură ce indicatorii sociali sunt acceptați în discursul public, ei îi dau glas votantului” (Vogel, 1997, p. 108). Este important de remarcat că, înainte de generalizarea folosirii indicatorilor în practica actuală a instituțiilor internaționale, publice și nonguvernamentale cu preocupări în zona
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sociale, integrând și preocupările particulare în acest sens din literatura de specialitate românească. În prima secțiune, sunt punctate câteva dintre cele mai importante reuniuni internaționale din ultimul timp pe tematica dezvoltării sociale, consecvent cu ideea promovată în acest capitol că agenda politică internațională modelează cercetările privind măsurarea dezvoltării sociale. Ulterior, se prezintă câteva dintre cele mai cunoscute sisteme de măsurare a dezvoltării, punându-se în evidență opoziția dintre indicatorii economici și cei sociali și diferența dintre indicii compoziți și sistemele de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
referitoare la legătura necesară dintre politica publică și dezvoltare. O economie de piață eficientă necesită și un sector public bine dezvoltat, întărirea valorilor echității și coeziunii sociale și necesitatea implicării „mâinii vizibile” a statului și a partenerilor săi (UNRISD, 2000). „Agenda Lisabona”, promovată în cadrul Uniunii Europene, poate fi considerată ca o strategie de dezvoltare socială prin obiectivul global propus: să ajungă cea mai competitivă și mai dinamică economie din lume, bazată pe cunoaștere, capabilă de o creștere economică sustenabilă, cu locuri
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
UE pentru ideea de dezvoltare socială, vezi evoluția preocupărilor sociale pe parcursul reuniunilor Consiliului European - de la Porte, 2002). Dezvoltarea durabilă, concept care s-a afirmat după mediatizarea sa în 1987 în raportul Viitorul nostru comun (Brundtland), a influențat, în mod esențial, agenda relațiilor internaționale, în ultimii ani. Au fost abordate, în special, trei aspecte considerate fundamentale ale conceptului de dezvoltare durabilă: economic, ecologic și social (Holmberg, 1992; Harris, 2000). În cadrul Summitului pentru Dezvoltare Durabilă de la Johannesburg (2002), progresul înregistrat în privința dezvoltării durabile
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
A. L.</author><author>Land, K.</author><author>Michalos, A. C.</author><author>Peterson, M.</author><author>Sharpe, A.</author><author>Sirgy, J.</author><author>Vogel, J.</author></authors></contributors><titles><title>Quality of Life Indexes for national policy: Review and agenda for research</title><secondary-title>Social Indicators Research</secondary-title></titles><periodical><full-title>Social Indicators Research</full-title></periodical><pages>1-96</pages><volume>55</volume><number>1</number><keywords><keyword>Social-development trends</keyword><keyword>of-life</keyword><keyword>measuring health</keyword><keyword>satisfaction</keyword
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
A. L.</author><author>Land, K.</author><author>Michalos, A. C.</author><author>Peterson, M.</author><author>Sharpe, A.</author><author>Sirgy, J.</author><author>Vogel, J.</author></authors></contributors><titles><title>Quality of Life Indexes for national policy: Review and agenda for research</title><secondary-title>Social Indicators Research</secondary-title></titles><periodical><full-title>Social Indicators Research</full-title></periodical><pages>1-96</pages><volume>55</volume><number>1</number><keywords><keyword>Social-development trends</keyword><keyword>of-life</keyword><keyword>measuring health</keyword><keyword>satisfaction</keyword
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
A. L.</author><author>Land, K.</author><author>Michalos, A. C.</author><author>Peterson, M.</author><author>Sharpe, A.</author><author>Sirgy, J.</author><author>Vogel, J.</author></authors></contributors><titles><title>Quality of Life Indexes for national policy: Review and agenda for research</title><secondary-title>Social Indicators Research</secondary-title></titles><periodical><full-title>Social Indicators Research</full-title></periodical><pages>1-96</pages><volume>55</volume><number>1</number><keywords><keyword>Social-development trends</keyword><keyword>of-life</keyword><keyword>measuring health</keyword><keyword>satisfaction</keyword
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
A. L.</author><author>Land, K.</author><author>Michalos, A. C.</author><author>Peterson, M.</author><author>Sharpe, A.</author><author>Sirgy, J.</author><author>Vogel, J.</author></authors></contributors><titles><title>Quality of Life Indexes for national policy: Review and agenda for research</title><secondary-title>Social Indicators Research</secondary-title></titles><periodical><full-title>Social Indicators Research</full-title></periodical><pages>1-96</pages><volume>55</volume><number>1</number><keywords><keyword>Social-development trends</keyword><keyword>of-life</keyword><keyword>measuring health</keyword><keyword>satisfaction</keyword
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Cheltenham, Northhampton. Haas, M., 1994, Improving human rights, Praeger, Westport, Conn. Hagerty, M.R.; Cummins, R.A.; Ferriss, A.L.; Land, K.; Michalos, A.C.; Peterson, M.; Sharpe, A.; Sirgy, J.; Vogel, J., 2001, „Quality of Life Indexes for national policy: Review and agenda for research”, Social Indicators Research, vol. 55, nr. 1, pp. 1-96. Henderson, H.; Lickerman, J.; Flynn, P.; Calvert Group, 2000, Calvert-Henderson quality of life indicators, Calvert Group, Bethesda, MD. Hicks, N.L.; Streeten, P., 1979, „Indicators of Development: The Search for
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
2003; Tot pentru libertate, București, 2003. Ediții: V. A. Urechiă, Scrieri literare, pref. edit., București, 1976; Pompiliu Eliade, Ce este literatura?, pref. edit., Cluj-Napoca, 1978; E. Lovinescu, Opere, I-IX, introd. edit., București, 1982-1992 (în colaborare cu Maria Simionescu), Sburătorul. Agende literare, I-VI, București, 1993-2002 (în colaborare cu Monica Lovinescu, Gabriela Omăt și Margareta Feraru); Ion Ghica, Scrisori către V. Alecsandri, pref. edit., București, 1997; Mateiu I. Caragiale, Sub pecetea tainei, text întregit și încheiat de edit., București, 1999. Antologii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287217_a_288546]
-
din România să emigreze în Israel și a asigurat Conferința președinților că cererile evreilor vor fi analizate cu promptitudine. După cum spunea Bogdan, "oricine voia să plece în Israel putea pleca"2002. Pe 6 iulie, Conferința președinților a trimis Congresului o agendă a acestui acord. La trei zile după aceea, Vanik a reluat audierile Comisiei pentru Comerț a Camerei Reprezentanților, pentru derogarea de la condiția emigrării. Succesul negocierilor de la București a descurajat în mare măsură opoziția. Cu toate acestea, congresmenul Richard Schulze, autorul
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]