12,919 matches
-
de tabere de antrenament și selecție. La aceste tabere se predau cursuri pentru pregătirea concurenților și se dau probe de baraj suplimentare (6 sau mai multe probe în total). Cei mai bine clasați 4 concurenți la sfârșitul tuturor probelor de baraj se califică la IOI. România trimite echipe și la alte 3 concursuri internaționale regionale: Balcaniada de Informatică (BOI), Concursul Europei Centrale (CEOI) și Concursul Tuymaada (Iakutsk, Rusia). Deseori aceste concursuri se desfășoară înaintea terminării probelor de baraj, așa că echipele formate
Olimpiada Internațională de Informatică () [Corola-website/Science/308130_a_309459]
-
tuturor probelor de baraj se califică la IOI. România trimite echipe și la alte 3 concursuri internaționale regionale: Balcaniada de Informatică (BOI), Concursul Europei Centrale (CEOI) și Concursul Tuymaada (Iakutsk, Rusia). Deseori aceste concursuri se desfășoară înaintea terminării probelor de baraj, așa că echipele formate pentru aceste concursuri se bazează pe rezultate parțiale și pot diferi de echipa pentru IOI. Olimpicii din echipa României medaliați cu aur: De importanță specială sunt și locurile 1-3 (în cadrul medaliilor de aur), concurenții ocupând aceste locuri
Olimpiada Internațională de Informatică () [Corola-website/Science/308130_a_309459]
-
a fost un baraj de pământ executat în perioada 1958-1962 pe râul Tazlău, pentru alimentarea cu apă a Centralei Termoelectrice Borzești. În 1991, barajul Belci a fost distrus de o viitură excepțională și nu a mai fost refăcut. și acumularea de pe râul Tazlău au
Barajul Belci () [Corola-website/Science/308140_a_309469]
-
a fost un baraj de pământ executat în perioada 1958-1962 pe râul Tazlău, pentru alimentarea cu apă a Centralei Termoelectrice Borzești. În 1991, barajul Belci a fost distrus de o viitură excepțională și nu a mai fost refăcut. și acumularea de pe râul Tazlău au fost proiectate și executate pentru a asigura un debit de 6 m³/s pentru alimenatrea cu apă a centralei termoelectrice
Barajul Belci () [Corola-website/Science/308140_a_309469]
-
de 6 m³/s pentru alimenatrea cu apă a centralei termoelectrice Borzești și a industriei din Onești. Volumul lacului la data punerii în funcțiune era de 12,5 mil. m³. Ulterior în 1983 s-a amenajat o microhidrocentrală la piciorul barajului cu o putere de 1,1 MW și o producție anuală de 3,5 MWh/an. Barajul Belci închide valea râului Tazlău pe o lungime de 415 m având în zona albiei minore descărcătorul de ape mari și două baraje
Barajul Belci () [Corola-website/Science/308140_a_309469]
-
Volumul lacului la data punerii în funcțiune era de 12,5 mil. m³. Ulterior în 1983 s-a amenajat o microhidrocentrală la piciorul barajului cu o putere de 1,1 MW și o producție anuală de 3,5 MWh/an. Barajul Belci închide valea râului Tazlău pe o lungime de 415 m având în zona albiei minore descărcătorul de ape mari și două baraje laterale de pământ, unul spre versantul stâng de 234 m lungime și celălalt spre versantul drept de
Barajul Belci () [Corola-website/Science/308140_a_309469]
-
barajului cu o putere de 1,1 MW și o producție anuală de 3,5 MWh/an. Barajul Belci închide valea râului Tazlău pe o lungime de 415 m având în zona albiei minore descărcătorul de ape mari și două baraje laterale de pământ, unul spre versantul stâng de 234 m lungime și celălalt spre versantul drept de 126 m lungime. Pe terasa versantului drept lacul este limitat în prelungirea barajului de pământ, de un dig de pământ de 4 m
Barajul Belci () [Corola-website/Science/308140_a_309469]
-
în zona albiei minore descărcătorul de ape mari și două baraje laterale de pământ, unul spre versantul stâng de 234 m lungime și celălalt spre versantul drept de 126 m lungime. Pe terasa versantului drept lacul este limitat în prelungirea barajului de pământ, de un dig de pământ de 4 m înălțime, pe o lungime de 580 m. În anii 1970-73, pe malul drept al lacului, în zona coborâtă a digului de contur s-a amenajat o bază turistică a orașului
Barajul Belci () [Corola-website/Science/308140_a_309469]
-
de 95,6 l/m², iar la stația Livezi, de la 16 km în amonte, 148,8 l/m². Microhidrocentrala din aval era oprită datorită unei defecțiuni tehnice, motiv pentru care s-a întrerupt și alimentarea cu energie electrică a mecanismelor barajului. Nivelul apei în lac a crescut foarte repede, astfel că la ora 2,15 apa a ajuns la nivelul coronamentului și a început deversarea peste barajul de pământ. În jurul orei 4,50 s-a produs o creștere a debitelor în
Barajul Belci () [Corola-website/Science/308140_a_309469]
-
tehnice, motiv pentru care s-a întrerupt și alimentarea cu energie electrică a mecanismelor barajului. Nivelul apei în lac a crescut foarte repede, astfel că la ora 2,15 apa a ajuns la nivelul coronamentului și a început deversarea peste barajul de pământ. În jurul orei 4,50 s-a produs o creștere a debitelor în aval la cca 1.800 m³/sec, ceea ce denota prăbușirea digului. La ora 7,15 lacul era aproape gol, iar la 7,50 râul Tazlău curgea
Barajul Belci () [Corola-website/Science/308140_a_309469]
-
denota prăbușirea digului. La ora 7,15 lacul era aproape gol, iar la 7,50 râul Tazlău curgea printr-un șenal format în depunerile aluvionare din lac și trecea în aval printr-o breșă formată în digul mal stâng al barajului de pământ. Debitul maxim al viiturii de pe râul Tazlău din 28-29 iulie 1991 a fost de 3100 mc/s. Mecanismul cedării barajului de pământ a fost eroziunea superficială a prismului aval, concomitent cu saturarea acestuia și apoi alunecarea taluzului aval
Barajul Belci () [Corola-website/Science/308140_a_309469]
-
în depunerile aluvionare din lac și trecea în aval printr-o breșă formată în digul mal stâng al barajului de pământ. Debitul maxim al viiturii de pe râul Tazlău din 28-29 iulie 1991 a fost de 3100 mc/s. Mecanismul cedării barajului de pământ a fost eroziunea superficială a prismului aval, concomitent cu saturarea acestuia și apoi alunecarea taluzului aval urmată de o eroziune rapidă și profundă. Cauzele accidentului au fost următoarele: în faza de proiectare, barajul a fost încadrat la clasa
Barajul Belci () [Corola-website/Science/308140_a_309469]
-
3100 mc/s. Mecanismul cedării barajului de pământ a fost eroziunea superficială a prismului aval, concomitent cu saturarea acestuia și apoi alunecarea taluzului aval urmată de o eroziune rapidă și profundă. Cauzele accidentului au fost următoarele: în faza de proiectare, barajul a fost încadrat la clasa I-a de importanță, pentru care debitele de calcul cu asigurare de 0,1% și de verificare de 0,01% erau mult inferioare valorilor determinate pe baza observațiilor din cei peste 25 de ani de
Barajul Belci () [Corola-website/Science/308140_a_309469]
-
din cei peste 25 de ani de exploatare și a observațiilor hidrologice, respectiv de 1515 m³/sec și 2450 m³/sec. Deși era cunoscută, modificarea debitelor maxime nu a condus la mărirea capacității de evacuare. În aceste condiții deversarea peste baraj, și apoi cedarea, s-au produs datorită viiturii excepționale din noaptea accidentului, apreciate la 2800 - 3000 m³/s și a imposibilității manevrării echipamentelor hidromecanice, datorată întreruperii alimentării cu energie electrică. Au fost 25 de morți și nici una din cele 250
Barajul Belci () [Corola-website/Science/308140_a_309469]
-
excepționale din noaptea accidentului, apreciate la 2800 - 3000 m³/s și a imposibilității manevrării echipamentelor hidromecanice, datorată întreruperii alimentării cu energie electrică. Au fost 25 de morți și nici una din cele 250 de case nu a mai rămas în picioare. Barajul nu a fost reabilitat.
Barajul Belci () [Corola-website/Science/308140_a_309469]
-
aliat natural era râul Bistrița și terenul mlăștinos din jur, care au fost exploatate cu folos, prin dirijarea unor canale, șanțuri și amenajarea unor iazuri devenite forțe propulsatoare pentru mori și pescării, realizând totodată un cadru suplimentar de apărare. Următorul baraj construit consta dintr-o incintă continuă de zidărie și un sistem complex de turnuri și porți, elemente definitorii ale tipologiei orașului medieval. Într-un interval de două decenii fortificația a devenit funcțională, iar pe parcurs a primit o serie de
Turnul Dogarilor din Bistrița () [Corola-website/Science/308166_a_309495]
-
Târgu Ocna, Onești cu ajutorul a trei magistrale DN 1000 mm din oțel dintre care una este cu scop industrial pentru Sucursala Termocentrale Borzești. Între 1950 și 1960, Valea Trotușului cunoaște o mare înflorire social-economică, de unde a necesitat construcția unui mare baraj de alimentare cu apă potabilă și industrială pentru orașele Onești, Târgu Ocna, Comănești, Moinești. Șeful de stat al Republicii Socialiste România de la acea vreme, Nicolae Ceaușescu a dat undă verde societății Trustul de Constructii Hidroenergetice (T.C.H.) - Grupul de Șantiere „Moldova
Lacul Poiana Uzului () [Corola-website/Science/308142_a_309471]
-
cu apă potabilă și industrială pentru orașele Onești, Târgu Ocna, Comănești, Moinești. Șeful de stat al Republicii Socialiste România de la acea vreme, Nicolae Ceaușescu a dat undă verde societății Trustul de Constructii Hidroenergetice (T.C.H.) - Grupul de Șantiere „Moldova” pentru construcția barajului după planurile realizate de I.P.A.C.H. (Institutul de Planuri de Amenajare și Construcții Hidrotehnice) cu un proiect unic în țară: folosirea contraforților de tip „ciupercă” pe fiecare față și renunțarea la idea unui baraj curbat, ceea ce îl face al
Lacul Poiana Uzului () [Corola-website/Science/308142_a_309471]
-
de Șantiere „Moldova” pentru construcția barajului după planurile realizate de I.P.A.C.H. (Institutul de Planuri de Amenajare și Construcții Hidrotehnice) cu un proiect unic în țară: folosirea contraforților de tip „ciupercă” pe fiecare față și renunțarea la idea unui baraj curbat, ceea ce îl face al doilea din Europa ca mărime și complexitate. Barajul în spatele căruia s-a format lacul este un baraj de greutate cu contraforți. Are înălțimea de 84 de m, lungimea de 507 m iar lacul are o
Lacul Poiana Uzului () [Corola-website/Science/308142_a_309471]
-
Institutul de Planuri de Amenajare și Construcții Hidrotehnice) cu un proiect unic în țară: folosirea contraforților de tip „ciupercă” pe fiecare față și renunțarea la idea unui baraj curbat, ceea ce îl face al doilea din Europa ca mărime și complexitate. Barajul în spatele căruia s-a format lacul este un baraj de greutate cu contraforți. Are înălțimea de 84 de m, lungimea de 507 m iar lacul are o lungime de 3,75 km, o suprafață de 334 hectare și un volum
Lacul Poiana Uzului () [Corola-website/Science/308142_a_309471]
-
un proiect unic în țară: folosirea contraforților de tip „ciupercă” pe fiecare față și renunțarea la idea unui baraj curbat, ceea ce îl face al doilea din Europa ca mărime și complexitate. Barajul în spatele căruia s-a format lacul este un baraj de greutate cu contraforți. Are înălțimea de 84 de m, lungimea de 507 m iar lacul are o lungime de 3,75 km, o suprafață de 334 hectare și un volum de 98 milioane metri cubi. Adâncimea maximă a lacului
Lacul Poiana Uzului () [Corola-website/Science/308142_a_309471]
-
lungimea de 507 m iar lacul are o lungime de 3,75 km, o suprafață de 334 hectare și un volum de 98 milioane metri cubi. Adâncimea maximă a lacului este de 64,7 m, la baza construcției. Prin execuția barajului de la Poiana Uzului s-a creat o acumulare de 90 mil m³ necesară satisfacerii cerințelor de apă din zonele industriale ale bazinului râulului Trotuș și a municipiului Bacău. În afara barajului s-a executat o stație de tratare a apei, 50
Lacul Poiana Uzului () [Corola-website/Science/308142_a_309471]
-
este de 64,7 m, la baza construcției. Prin execuția barajului de la Poiana Uzului s-a creat o acumulare de 90 mil m³ necesară satisfacerii cerințelor de apă din zonele industriale ale bazinului râulului Trotuș și a municipiului Bacău. În afara barajului s-a executat o stație de tratare a apei, 50 km de conducte de Ø=800 - 1000 mm, până la Bacău și a unei centrale hidroelectrice. Sunt asigurate 1,5 m³/sec apă potabilă și 6,5 m³/s apă industrială
Lacul Poiana Uzului () [Corola-website/Science/308142_a_309471]
-
cm la 2 m. Ca urmare a fost necesară luarea unor măsuri pentru impermeabilizarea și consolidarea rocii de bază. Secțiunea mare a văii și lipsa în apropiere a unor surse de argilă și piatră de calitate au făcut ca un baraj de greutate sau un baraj de umpluturi din materiale locale să fie neeconomice. Pentru reducerea cantității de beton a fost adoptată soluția tipului de baraj cu contraforți, prevăzuți cu tălpi de fundație joantive, lestate. In plus s-a coborât cota
Lacul Poiana Uzului () [Corola-website/Science/308142_a_309471]
-
urmare a fost necesară luarea unor măsuri pentru impermeabilizarea și consolidarea rocii de bază. Secțiunea mare a văii și lipsa în apropiere a unor surse de argilă și piatră de calitate au făcut ca un baraj de greutate sau un baraj de umpluturi din materiale locale să fie neeconomice. Pentru reducerea cantității de beton a fost adoptată soluția tipului de baraj cu contraforți, prevăzuți cu tălpi de fundație joantive, lestate. In plus s-a coborât cota talvegului în aval pentru micșorarea
Lacul Poiana Uzului () [Corola-website/Science/308142_a_309471]