12,356 matches
-
Și noi? Parcă am fi omorît oameni! Costache: (foarte departe de concretețea dialogului) Poate că... am omorît... Marieta: Ce dracu' tot spui tu acolo! Costache: Poate că... ne-am omorît pe noi... pe noi... Marieta: Mă, tu ce naiba ai, ai febră, ești bolnav?! Costache: ...Eu m-am omorît... puțin cîte puțin... Și tu m-ai ajutat... M-ai ajutat, Marieta, fără să vrei... fără să știi... Marieta: E, asta-i! Măi omule, ce-i cu tine, ce-ți veni?! Costache: Eu
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
a situației din capitala Rusiei, procesul declanșat nu mai putea fi oprit. Revoluția rusă din februarie a dat acestei mișcări încă instinctive - aprecia Gh. I. Brătianu - impusul decisiv, proclamând dreptul popoarelor din imperiu la autonomie națională. Ca un fel de febră, în primăvara anului 1917, avea loc o astfel de mișcare, de la un capăt la celălalt al imensei Rusii; revendicările sociale și aspirațiile naționale se confundau într-o dezordine gigantică. Basarabia nu putea rămâne indiferentă la aceste mari transformări. Istoricul făcea
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Abcesul pulmonar se evacuează fracționat în cantități de ordinul zecilor de mililitri sub forma vomicii fracționate. În perioada de stare ce corespunde fazei de „focar deschis” bronhoreea este semnul caracteristic și ajunge la 100-300 ml pe zi, fiind asociată cu febră neregulată 38-39 C, paloare, slăbire, anorexie. Sputa poate fi uniform purulentă, alteori pio-sanguinolentă, alteori stratificată. Fetiditatea este percepută atât de bolnav cât și de anturaj. Menționăm că pe lângă vomica masivă și vomica fracționată există și posibilitatea eliminării la intervale apropiate
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
posibil datorită contribuțiilor bacteriilor aerobe. Din acest motiv, dacă se are în vedere terapia cu metronidazol, acesta trebuie combinat fie cu un derivat de penicilină sau cu o cefalosporină. După terapia antibiotică inițială, răspunsul clinic și radiologic este gradual. Astfel, febra în general se remite după 4-7 zile, însă normalizarea radiografiei toracice poate necesita două luni de tratament [3]. Puncția și/sau drenajul percutanat al abceselor pulmonare Puncția și/sau drenajul percutanat al abceselor complicate (de exemplu, al unui abces asociat
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
general se remite după 4-7 zile, însă normalizarea radiografiei toracice poate necesita două luni de tratament [3]. Puncția și/sau drenajul percutanat al abceselor pulmonare Puncția și/sau drenajul percutanat al abceselor complicate (de exemplu, al unui abces asociat cu febră și semne de sepsis) sunt benefice la anumiți pacienți care nu răspund terapiei medicale adecvate. Aceștia sunt pacienți dependenți de ventilator care nu sunt candidați pentru proceduri toracice extensive [39, 46]. Alte indicații pentru puncție-drenaj includ:- sepsis evolutiv în ciuda tratamentului
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
așa-numitele bronșiectazii uscate hemoptoice [60, 65]. Pneumoniile recidivante Apar în cursul puseelor inflamatorii și sunt localizate 1a nivelul dilatațiilor bronșice. Semnele locale se îmbogățesc: apar zone de condensare, raluri crepitante, chiar dureri; starea generală se alterează, dispneea se accentuează, febra crește. Fiecare episod pneumonic își încheie evoluția printr-o remaniere fibroasă generatoare de retracții ce conduc la alte deformări ale bronșiilor, urmate de extinderea amputărilor morfofuncționale. Aceste pneumonii recidivante se mai numesc și „pneumonite” deoarece interesează teritorii limitate. Prin repetiție
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
Tusea este comună, iar hemoptiziile (în diverse grade) apar la 50-80% din pacienți. Odată apărute, hemoptiziile au tendință la repetare și la agravare. Mai pot apare dispnee, scădere ponderală, degete hipocratice, stare de rău general. Suprainfecția bacteriană se manifestă prin febră, spute purulente, durere toracică. Tabloul inițial poate sugera embolie pulmonară: dispnee, durere toracică, hemoptizii și poate întârzia inițierea tratamentului antifungic. Aspergilomul poate fi asimptomatic [35]. Diagnostic Caracteristic pentru aspergilom este aspectul imagistic de „limbă de clopot”: o opacitate „pendulând” în interiorul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
mare incidență a aspergilozei agresive se găsește la pacienții cu transplant pulmonar [47]. Orice pacient cu imunitate afectată necesită screening radiologic pentru depistarea leziunilor cavitare pulmonare care ar putea găzdui aspergiloza [40]. Aspergillus produce o bronhopneumonie necrotică gravă cu hemoptizii, febră (care nu se remite după antibioterapie), durere pleurală, tuse, dispnee. Imaginile radiologice și computer tomografice arată imagine de infiltrat pulmonar nodular sau imagine cavitară. Alte investigații paraclinice au rol scăzut în stabilirea diagnosticului. Diagnosticul de aspergiloză pulmonară invazivă este clinic
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
computer tomografice arată imagine de infiltrat pulmonar nodular sau imagine cavitară. Alte investigații paraclinice au rol scăzut în stabilirea diagnosticului. Diagnosticul de aspergiloză pulmonară invazivă este clinic și imagistic [35]. Există 5 criterii sugestive descrise în 1998 [5]: neutropenia, pneumonia, febra persistentă sub antibioterapie cu spectru larg, hemoptiziile, semnul aerului crescător la CT. Tratamentul imediat se impune de îndată ce se ridică suspiciunea de aspergiloză invazivă deoarece așteptarea confirmării diagnosticului prin culturi poate fi fatală pacientului. Se inițiază tratament antifungic empiric cu amfotericină
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
pacienții cu transplant pulmonar [73]. De aceea, profilaxia aspergilozei la acești pacienți prezintă o mare importanță. Aspergiloza alergică non- invazivă Este aspergiloza pacienților „alergici” la Aspergillus și se manifestă ca boală inflamatorie imună localizată la arborele traheo-bronșic. Pacienții prezintă tuse, febră, wheezing intermitent, infiltrate pulmonare migratorii (imagistic), eozinofilie și titruri crescute de anticorpi anti-Aspergillus; se pot asocia manifestări de sinuzită alergică. Poate fi diagnosticată ca o complicație a astmului bronșic (10% din cazuri) sau a fibrozei chistice (25% din cazuri) [12
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
pentru 6 luni sau amfotericină B în doză totală de 1-2 g. Azolii cu spectru larg (posaconazol, voriconazol) pot fi mai eficienți. Coccidioidomicoza persistentă Coccidioidomicoza persistentă sau coccidioido-micoza pulmonară cronică apare prin persistența bolii peste 6-8 săptămâni. Pacienții prezintă tuse, febră, hemoptizii, scădere ponderală. Imagistic apar multiple imagini nodulare pulmonare apicale sau cavități, asemănătoare tuberculozei [35], pneumotorax, fibroză, pleurezie (empiem) [40]. La 5% din pacienții infectați rămâne boală pulmonară reziduală: noduli pulmonari = coccidioidoame, sau cavități pulmonare. Tratamentul antifungic cu azoli sau
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
etc) - modul de debut - acut sau cronic, primele manifestări clinice. Simptomele și semnele generale sunt extrem de diverse și în general nespecifice: - scădere ponderală în neoplasme digestive, pancreatita cronică, sindrom de malabsorbție - starea generală alterată în neoplasme, ciroza hepatică avansată, malabsorbție - febra în angiocolite, colecistite acute, enterocolite acute, apendicita acută - subfebrilitatea în hepatite, parazitoze intestinale, boli inflamatorii ale intestinului - modificări ale faciesului: paloarea după sângerări acute sau cronice, cu tentă pământie în neoplazii digestive; icterul colorație galbenă a tegumentelor și mucoaselor în
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
cu rectul, sunt perfect delimitate de mucoasa sănătoasă. Tablou clinic Simptomul dominant este diareea însoțită variabil de scaune cu sânge, mucus și puroi, tenesme rectale și dureri abdominale. Scaunele au volum mic, pot fi numeroase (4-20 pe zi). Manifestările sistemice: febră, anorexie, scădere ponderală, anemie se asociază formelor severe și extinse. Manifestările extradigestive cele mai frecvente, de obicei asociate, sunt: artrită, uveită, eritem nodos. Alte manifestări sunt: afte bucale, pioderma gangrenosum, colangita sclerozantă, complicații reno-urinare (litiază, amiloidoză, infecții urinare), tromboze venoase
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
virali și medicamentoși alături de factori genetici. În funcție de caracteristicile demografice, clinice și autoAc decelați se recunosc 3 subtipuri de hepatită autoimună. Tablou clinic Afecțiunea poate fi asimptomatică și este descoperită fortuit la testele biochimice sau debutul este: - nespecific prin: astenie, anorexie, febră, mialgii, artralgii, prurit, diaree, erupții cutanate, disconfort abdominal, amenoree etc - prin simptome și semne sugestive pentru o afecțiune imună extrahepatică (pot apărea și în evoluție): purpură trombocitopenică, anemie hemolitică, colită ulceroasă, boală celiacă (la copil), glomerulonefrită proliferativă, miopericardită, tiroidită autoimună
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
sistemul port, manifestă prin: splenomegalie, circulație colaterală abdominală, ascită, hemoroizi. La aceste semne se adaugă varicele esofagiene și gastrice care nu sunt evidențiate clinic ci radiologic 8. alte semne: emaciere care duce la un aspect caracteristic ("batracian” sau "omul păianjen"), febră, oligurie, HT pulmonară etc. Explorări paraclinice 1. Testele funcționale hepatice evaluează sindroamele biochimice clasice: de citoliză, bilio-excretor (de colestază), de activitate mezenchimală, hepatopriv. Citoliza (creșterea TGO, TGP) poate fi prezentă în funcție de gradul de distrucție hepatocitară. Frecvent enzimele hepatice sunt normale
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
dura 20-30 de ani, există doar simptome nespecifice, fără semne sugestive, situație în care afecțiunea este descoperită fortuit, intraoperator sau necropsic - decompensată - apar semne sugestive: o ascită, edeme, ± revărsat pleural = decompensare vasculară o icter, semne cutanate, endocrine, sindrom hemoragipar, denutriție, febră = decompensare parenchimatoasă (insuficiență hepatică). Prognosticul în CH este apreciat pe baza unui scor clinic și biologic (Child Pug) care include: albuminemia, ascita, bilirubina, indicele de protrombină, encefalopatia hepatică. Complicațiile reprezintă principala cauză de deces în CH. Sunt reprezentate de: 1
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
amoniemia. Mortalitatea este crescută dacă evoluția ajunge până la comă. 3. peritonita bacteriană spontană - infectarea ascitei cu bacterii gram negative care traversează peretele intestinal. Este o complicație mortală în absența tratamentului prompt, cu tendință la recidivă. Clinic apar dureri abdominale difuze, febră, frisoane, evoluție potențială spre encefalopatie hepatică. Diagnosticul se confirmă prin caracterele lichidului de ascită (multe leucocite, eventual germenele/germenii implicați). 4. malignizarea (carcinomul hepatocelular) - apare cel mai frecvent în ciroza posthepatită virală B, C, hemocromatoză. Clinic apare scădere ponderală, ascită
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
encefalopatie hepatică. Diagnosticul se confirmă prin caracterele lichidului de ascită (multe leucocite, eventual germenele/germenii implicați). 4. malignizarea (carcinomul hepatocelular) - apare cel mai frecvent în ciroza posthepatită virală B, C, hemocromatoză. Clinic apare scădere ponderală, ascită refractară la diuretice, subfebrilitate/febră, hepatalgii sau este descoperit fortuit ecografic. Diagnosticul este susținut de alfa-fetoproteina crescută, confirmat de CT și RMN. 5. sindromul hepato-renal - insuficiență renală funcțională cu mortalitate crescută, care apare în ciroză avansată și este declanșat de paracenteze repetate, HDS, diaree, infecții
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
agitat, își caută o poziție antalgică. Abdomenul este dureros la palparea superficială sau profundă în hipocondrul drept și punctul colecistic (semnul Murphy). Deseori palparea este dificilă din cauza hiperesteziei cutanate și a apărării musculare. Notă! Prelungirea colicii peste 4-6 ore, apariția febrei, frisonului, icterului, semnifică apariția complicațiilor. Forme clinice particulare Calculii pot fi localizați în căile biliare intrahepatice sau coledoc prin migrare din colecist sau formare in situ. LB coledociană reprezintă 20-25% din cazurile de LB și se manifestă clinic prin triada
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
complicațiilor. Forme clinice particulare Calculii pot fi localizați în căile biliare intrahepatice sau coledoc prin migrare din colecist sau formare in situ. LB coledociană reprezintă 20-25% din cazurile de LB și se manifestă clinic prin triada Charcot (angiocolită): durere biliară + febră, frison + icter obstructiv. LB intrahepatică este o formă rară. LB postoperatorie a căilor biliare principale este reziduală (extracție intraoperatorie incompletă) sau recidivantă (favorizată de condiții locale anatomice și staza biliară). Explorări paraclinice 1. Ecografia abdominală este investigația de primă intenție
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
în afecțiuni cronice ca nefropatii glomerulare cronice, boală cronică de rinichi (BCR), nefropatii tubulointerstițiale cronice, rinichi polichistic inaparent - afecțiuni care evoluează fără manifestări clinice evidente pentru pacient și sunt descoperite fortuit clinic sau prin explorări diverse - necaracteristic - cu simptome generale (febră, cefalee, astenie progresivă, tulburări ale somnului, scădere în greutate) care de obicei acompaniază afecțiuni sistemice cu participare renală/afecțiuni renale severe sau simptome/semne „de împrumut” (inapetență, grețuri, vărsături matinale persistente, stare confuzională, sindrom de retenție hidrosalină, HTA necontrolată, pericardită
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
eliminarea de proteine în urină peste valoarea fiziologică de 10-20 mg/100 ml urină sau 300 mg/24 ore. A. După semnificația pe termen lung, proteinuria poate fi: - tranzitorie - fără semnificație patologică, produsă de una din așa-numitele cauze benigne: febra, deshidratarea, efortul fizic susținut, ortostatismul prelungit, stres emoțional, inflamația tractului urinar persistentă - cu semnificație patologică deoarece este unul din semnele cele mai precoce de afectare cronică a funcției renale, are valoare prognostică pentru evoluția afecțiunii renale în cauză și asupra
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
unei alte boli care implică și rinichiul sau afectarea glomerulară poate avea consecințe asupra altor aparate și sisteme. NG secundare pot fi cauzate de: - infecții:bacteriene: streptococ, stafilococ, pneumococ (GN este complicație a unei pneumonii sau endocardite infecțioase), GN din febra tifoidă, sifilis, tuberculoză, leptospiroză etc - parazitare: malaria, toxoplasmoza, schistosomiaza etcfungice: infecții cu Candida, Aspergilus etcvirale: hepatitice B și C, HIV - substanțe toxice și alergii: - medicamente: captopril, AINS, penicilamina, litiu, săruri de aur, Rifampicină, Hidralazină, Allopurinol - săruri ale metalelor grele - alte
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
comprimarea glomerulilor, cu apariția leziunilor de necroză fibrinoidă. În evoluție proliferarea este înlocuită de acumulare ireversibilă de colagen. Examinarea completă se face în microscopie optică și cu imunofluorescență. Tablou clinic Există mai multe modalități de debut: - acut prin hematurie macroscopică, febră, cefalee, artralgii, tulburări digestive, hemoragii pulmonare sau edem pulmonar acut, purpură reumatoidă (erupție purpurică însoțită de colici abdominale, artralgii, melenă) - insidios - descoperire fortuită a unei proteinurii, hematurii sau HTA la un pacient cu astenie, subfebrilitate, edeme moderate - în doi timpi
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
sindrom cistitic): disurie + polakiurie + senzație imperioasă de micțiune. Urinile au aspect tulbure (piurie), uneori sunt urât mirositoare sau hipercrome (prin conținut în hematii). Se pot asocia tenesme vezicale/dureri suprapubiene, usturimi micționale sau senzație de arsură accentuată la sfârșitul micțiunii. Febra este în general absentă în ITU joase, examenul fizic nerelevant. Diagnosticul, sugerat de acuzele clinice, este confirmat biologic prin: - examenul de urină: leucociturie, hematurie, prezența bacteriilor la examenul microscopic - prezența nitriților (semnifică prezența enterobacteriilor) și a esterazei leucocitare (semnifică leucociturie
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]